evolutia leu/dolar american

8/9/2019 evolutia leu/dolar american

http://slidepdf.com/reader/full/evolutia-leudolar-american 1/13

CAPITOLUL I. ELEMENTE TEORETICE

1.1. Cursul de schimb

Cursul de schimb este preţul plătit în moneda naţională pentru a cumpăra o unitate

monetară străină.Pornind de la modalitatea de cotare, avem:- curs valutar determinat pe baza cotării directe:

• cotarea directă (direct cotation & cotation à l’ incertain) conform căreia

se determină numărul de unităţi din moneda naţională ce revin la o unitatede valută

- curs valutar determinat pe baza cotării indirecte:• cotarea indirectă (indirect uotation & cotation au certain) care

determină numărul de unităţi de valută ce revin la o unitate din monedanaţională

!"istă monede care cotează at#t direct, c#t $i indirect: %' (direct pentru tranzacţiile de pe piaţa interbancară $i indirect pentru relaţiile dintre bănci $i clienţi).*n condiţiile în care pe piaţă nu se stabilesc cotaţii pentru toate monedele se determină

cotaţia încruci$ată.

e!recierea și a!recierea monedei

'eprecierea unei monede, față de o alta, apare c#nd valoarea acesteia scade, față demoneda de comparație.

'acă avem o cotație directă, între cele două monede și moneda locală se depreciază,valoarea sa în moneda străină scade, astfel pentru a cumpăra o unitate de monedă străină avemnevoie de o cantitate mai mare de monedă locală.

+precierea unei monede față de o alta apare c#nd valoarea acesteia crește, față demoneda de comparație.

'acă avem o cotație directă, între cele două monede și moneda locală se apreciază,valoarea sa în moneda străină crește, astfel pentru a cumpăra o unitate de monedă străină avemnevoie de o cantitate mai mică de monedă locală.

Moneda locală

"C#Moneda străină "$C#

Cotația directă

"C%$C#

Cotația indirectă

"$C%C#

e apreciază e depreciază 'escrește rește

e depreciază e apreciază rește 'escrește

'acă cursul de sc-imb leudolar este de /.01 (cotație directă) și:

1



se estimează o apreciere a leului în perioada următoare: ne așteptăm să aibă loc

o creștere a valorii leului e"primată în dolari, adică o scădere a cantității de leinecesară pentru cumpărarea unui dolar. +stfel cotația directă scade, iar inversa ei(cotația indirectă) crește, cu un leu în perioada următoare estimăm că vom puteacumpăra mai mulți dolari.

se estimează o depreciere a leului în perioada următoare: ne așteptăm să aibă loco scădere a valorii leului e"primată în dolari, adică o creștere a cantității de leinecesară pentru cumpărarea unui dolar. +stfel cotația directă crește, iar inversaei (cotația indirectă) scade, cu un leu în perioada următoare estimăm că vom putea cumpăra mai puțini dolari.

i&eren'a dintre de!reciere (i de)alori*are

2u#nd ca e"emplu cursul de sc-imb leudolar folosit în 3om#nia, diferenţa dintredeprecierea $i devalorizarea leului faţă de această monedă rezultă în efecte diferite: în cazul

deprecierii, efectul ne4ativ asupra tuturor preţurilor se face treptat $i întro anumită măsură, întimp ce în cazul devalorizării, efectul ne4ativ are lor brusc $i total, fiind mult mai mult resimţit.

$actori care determină a!recierea%de!recierea unei monede5. Diferenț e între ratele de inflaț ie din două ț ări.

6mporturilee"porturile unei țări depind de prețurile relative ale bunurilor produse internși e"tern. 7 creștere a prețului bunurilor interne (inflație internă), care nu este însoțită de ocreștere a prețului bunurilor e"terne, determină deprecierea monedei naționale.

8oneda unei țări cu o rată ridicată a inflației tinde să se deprecieze9 moneda unei țări cuo rată scăzută a inflației tinde să se aprecieze.

. Modificări ale ratelor reale ale dobânzii.'acă rata reală a dob#nzii dintro țară crește, aceasta va determina aprecierea monedei

naționale. 'acă rata reală a dob#nzii scade, moneda locală se va deprecia. 'acă mișcarea rateireale a dob#nzii dintro țară este similară cu cea a ratei reale a dob#nzii dintro altă țară, cursulde sc-imb al monedelor lor va răm#ne nesc-imbat (ceea ce contează este mi șcarea relativă aunei rate reale a dob#nzii față de o alta).

/. Diferenț e între performanț ele economice.;lu"urile financiare internaționale sunt atrase de rate ridicate așteptate ale c#ști4ului.

+stfel perspectivele bune de creștere economică, vor atra4e capital internațional, fapt ce vadetermina aprecierea monedei naționale.

'ar creș

terea care apare în contul financiar al balantei de plati e"terne, va avea un efectopus în contul curent. 7 economie care înre4istrează o creștere rapidă, va înre4istra și o creșterea cererii pentru importuri. 'ar cererea pentru e"porturi sar putea să nu crească la fel de repede,dacă celelalte țări nu înre4istrează o creștere la fel de rapidă. +ceste mișcări vor duce la undeficit al contului curent, care va determina o depreciere a mondei naționale.

!fectul cumulativ la nivelul între4ii <P! (balantei de plati e"terne) nu este clar.reșterea economică curentă afectează contul curent, iar așteptările privind creșterea economicăviitoare afectează contul de capital.

2



=. Schimbări în climatul investiț ional .Pe l#n4ă ratele ridicate așteptate ale c#ști4ului, flu"urile financiare sunt atrase și de un

nivel scăzut de risc. +stfel caracteristicile unui bun climat investițional includ: – istem politic stabil9 – istem le4al ri4uros și corect, care să prote>eze drepturile tuturor investitorilor9

– istem fiscal corect cu investitorii străini9 – 2ibertatea de mișcare a capitalurilor9 – tabilitatea prețurilor.

7 îmbunătățire a climatului investițional al unei țări va duce la creșterea flu"urilor financiare primite și la aprecierea mondei sale.

1.+. Pia'a )alutară

Schimburile valutare se derulează pretutindeni în lume, piaţa valutară implic#ndsc-imbarea sistematică a monedelor naţionale între ele.

Piața )alutară reprezintă piața unde orice monedă convertibilă poate fi presc-imbată în

orice altă monedă. +stfel că, pornind de aici, una dintre monede este considerată monedanațională, iar cealaltă monedă implicată în tranzacție este considerată moneda străină.

Exemplu: pe piaț a valutară românească, R! este moneda naț ională, iar "SD este

valuta# *n condițiile în care un stat adoptă propria monedă, asi4ur#ndui și un anumit 4rad de

convertibilitate, piața valutară e"istă.Ce re!re*intă cererea (i o&erta de )alută

$ererea de valută reprezintă nevoia de a cumpăra moneda altei t#rî pentru care persoanele fizice, >uridice sau instituţiile statului sunt dispuse să renunţe la o sumă în lei.

ferta de valută este reprezentată de nevoia persoanelor fizice, >uridice sau a instituţiilor statului de a sc-imba monedele altor state pe care le deţin contra unor sume în lei.

Cum &unc'ionea*ă !ia'a )alutară interbancară

Piaţa valutară interbancară ocupă cel mai mare procent din totalul tranzacţiilor valutare.2a acest proces participă at#t <?3 c#t $i toate băncile comerciale din 3om#nia.

@oate aceste tranzacţii se efectuează la cursul oficial al <?3 care se calculează făc#nduse o medie a preţurilor cu care băncile comerciale din 3om#nia v#nd $i cumpără monedele altor ţări.

Mărimea !ieței și lichiditatea acesteia

ursul (de sc-imb), cotația, sau prețul valutelor este determinat de către piață, prin

raportul dintre cererea și oferta de valută a unei țări. otația reflectă acea cantitate (volum) devalută națională, care trebuie plătită pentru o unitate de valută străină (cotatie directă), ori invers cantitatea (volumul) de valută străină, care trebuie plătită pentru o unitate de monedă na țională(cotatie inversă). Aalută al cărei preț poate fi e"primat în c#teva unități ale altei valute, senumește valută de bază. Aalută de rezervă este dolarul american, din aceste considerente înma>oritatea cotatiilor aceasta este valută de bază. 8arii participanți pe piață BoferăB cursurile, lav#nzare c#t și la cumpărare9 astfel cotația capătă un sens valoric dublu. *n e" 5.CDD 5.CDC,la cotația din st#n4a puteți vinde valută de bază (bănciibroEerului), la cea din dreapta puteți

3



cumpără. Prețul la care banca este 4ata să cumpere valută se numește <id, iar cel la care este4ata să v#ndă +sE (sau offer). 'iferența dintre prețul de v#nzare și cel de cumpărare senumește spread și constituie comisionul celui care a anunțat (oferit) cotația. 8odificareaminimă posibilă a cotatiei unei valute poartă denumirea de punct (point, pip). 'iferitele valute secoteaza la rate diferite9 2a ma>oritatea valutelor un punct este e4al cu o zece miime9 la Fenul >aponez o sutime. 'e obicei spreadul constituie între C și 5C puncte.

Partici!anți la !iața )alutară

Participanții la piața valutară sunt: <anca entrală:

o re4lementează piața monetară internăo monitorizează și menține valoarea monedei naționale pe piețele valutareo menține rezervele valutareo controlează ratele dob#nzii monedei naționale

<ăncile:

o administrează portofoliul împrumuturilor în diverse valuteo furnizează cele mai bune serviciio ma"imizează profiturile prin poziția pe care o dețin și din arbitra> valutar

ocietăți, 6nstituții, firme etc. locale:o ma"imizează utilizarea în diverse valute a numeraruluio minimizează riscurile și costurile valutare

$ormarea cursului )alutar'atorită 4lobalizarii piețelor internaționale de capital, cursul fiecărei valute este efectiv

unic în toată lumea, în orice clipă, și se formează în baza cotatiei curente, propusă de către

actorii ma>ori de pe piață. c-imbările 4raduale, frecvente, ale cursului valutar se datoreazăfaptului că marii actori, în baza factorilor pieței sau a intereselor proprii, încep să crească sau săscadă prețurilecotațiile. ;actorii de bază care conduc la formarea cursului pot fi:

• sc-imbarea indicatorilor economici ai unei țări9• evenimentele politice importante, în țară și peste -otare9• efectuarea operatiilor de v#nzarecumpărare a valutei în volume mari9• evenimentele importante pe alte piețe de capital9• sc-imbarea deciziilor (pe baza analitică) visavis de cursul valutar de către ma>oritatea

participiantilor pe piață9• zvonurile pe piață sau sc-imbarea în Gpsi-olo4ia piețeiH.

CAPITOLUL +. ANALI,A E-OLUTIEI LEU%OLAR IN PERIOAA

+/ 0 +1

Economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume. Produsul intern brutal tatelor %nite ale +mericii a fost estimat la I5J.5C trilioane in +prilie D5=, apro"imativ unsfert din produsul intern brut mondial. Produsul intern brut a>ustat la paritatea puterii decumpărare este de asemenea mai mare dec#t al oricărei alte tari din lume. 'olarul este cea maifolosită monedă în tranzacțiile internaționale și este cea mai importantă moneda de

4



rezervă. #teva țări folosesc dolarul american ca monedă oficială iar altele ca moneda defacto. %+ are o economie mi"tă și a menținut o creștere economică stabilă, o rată de șoma>moderată și nivele ridicate de cercetare. ei mai mari parteneri de comer tai %+ sun anada,Kaponia, -ina, 8e"ic si Lermania.

!conomia americană se află acum în plină e"pansiune. reșterea economică este

susținută de te-nolo4ia performantă, inflație scăzută, capacitatea de a crea locuri de muncă și unnivel scăzut al șoma>ului. %+ promovează o o nou concept economic le4at de productivitatea4lobală a factorilor de producție, concept ce pune accent pe eficacitatea cu care economiaamericană îmbină munca an4a>aților cu investițiile în cercetare și noile te-nolo4ii. -iar dacă%+ răm#n în centrul sistemului internațional ca mare putere economică și militară,4lobalizarea economică permite multor altor puteri să se afirme și să concureze %+, rolulacesteia de sin4ură superputere fiind pus la îndoială încă de pe acum.

Economia României este o economie de piață, conform onstituției din 5MM5. onformacesteia, statul este obli4at să asi4ure libertatea comer țului și protecția concurenței loiale. *neconomia 3om#niei acționează așadar le4ea cererii și a ofertei. 2a baza acesteia seaflă proprietatea privată care trebuie prote>ată și 4arantată.

Principalele industrii ale 3om#niei sunt cea te"tilă și de încălțăminte, industriametalur4ică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare a lemnului, amaterialelor de construcții, c-imică, alimentară și cea de rafinare a petrolului. 7 importanță maiscăzută reprezintă industriile farmaceutică, a mașinilor 4rele și a aparatelor electrocasnice. *n prezent, industria constructoare de mașini este foarte lar4ă și este orientată înspre piață.6ndustria rom#nească de 6@ cunoaște o creștere anuală constantă.

Puterea economică a 3om#niei este concentrată în primul r#nd pe producerea

de bunuri de către întreprinderile mici și mi>locii în industrii precum cea a mașinilor de precizie,ve-iculelor cu motor, industria c-imică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și aîmbrăcămintei.

;ăc#nd o comparaţie, putem observa că %+ este o ţară mult mai dezvoltată că 3om#niadin toate punctele de vedere. tatisticile arată că P6<locuitor în %+ este de apro"imativ =J D1=Iloc., în timp ce în 3om#nia P6<locuitor a>un4e la valoarea apro"imativă de J C5=Iloc.. *nultimul an, %+ a avut o valoare a P6<ului de +pro"imativ 5J 5CD mld. I, 6ar 3om#nia de 5J1mld. I la o populaţie de /55 mil. loc., respective 5M mil. loc.

E)oluția cursului leu%dolar

ata

%'mediu

" R!%"SD#

%'sf#r$itul perioadei

" R!%"SD#

D5= /,/=M /,0101

5



D5/ /,/JM /,CC5

D5 /,=01 /,/CJC

D55 /,D=10 /,//M/

D5D /,5JJM /,D=C

DDM /,D=M/ ,M/05

DD1 ,C51M ,1/=

DDJ ,=/1/ ,=C0= Sursa: &!R Statistica ' &aza de Date (nteractiva

@abelul de mai sus ilustrează cursul de sc-imb al dolarului prezentat în serii anuale, în perioada DDJD5=. ursul de sc-imb mediu anual se calculează că medie aritmetică simplă acursurilor valutare medii lunare.

Pe baza acestui tabel am realizat 4raficul evoluţiei cursului dolarului în lei conform

seriilor anuale (Lrafic 5), iar cu a>utorul unui simulator, am realizat un 4rafic bazat pe cursulleudolar al fiecărei zile în perioada analizată (Lrafic ).

Grafic 1

6



Grafic 2Sursa: http:%%)))#curs*valutar*bnr#ro%

3aport#ndune la cursurile de sc-imb care au fost la sf#r$itul fiecărui an putem constata

faptul că leu a fost întro continuă depreciere în comparaţie cu dolarul, e"cepţie făc#nd sf#r$itulanului D5/ atunci c#nd dolarul a pierdut puţin teren în faţa leului.

'iferenţa dintre sf#r$itul anului DDJ unde un dolar era e4al cu ,=C lei $i sf#r$itul anuluiD5= c#nd dolarul era cotat la /,01 lei este cea mai mare, mai e"act 5 leu $i / de bani pe dolar.

2ucrurile stau cu totul $i cu totul altfel dacă este să ne raportăm la cursul mediu desc-imb al fiecărui an analizat. +ici se observă o fluctuaţie a cursului de sc-imb unde leul sadepreciat p#nă în anul D5D, urm#nd ca în anul D55 acesta să se aprecieze. +nul D5 a fostiară$i un an de decădere al leului, urm#nd anii D5/ $i D5=, ani de aprecieri puţin inseminate aleleului faţă de dolar.

+nii DDJ $i DD1 au fost relativ constanţi, fără evenimente semnificative pe planeconomic, cotaţia dolarului fiind în >urul valorii de .= .C leiI.*n anul DDM, o dată cu resimţirea crizei economice mondiale $i în 3om#nia, leul sa

depreciat considerabil, a>un4#nd la o valoare de apro"imativ / leiI. !fectele ne4ative ale crizeifinanciare sau răsp#ndit asupra economiei reale, re4iunile ma>ore ale lumii find marcate decontracţia producţiei. riza financiară a determinat restr#n4erea condiţilor de creditare $i deciscăderea resurselor necesare finanţării comerţului, cre$terea incertiudini la nivelul partenerilor comerciali, scăderea preţurilor la produsele de bază, cre$terea volatiltăţii monedelor, cea ce aînsemnat reorientarea activităţii întreprinderilor către pieţele interne. 'e asemenea, la acentuareacăderii comerţului internaţional a contribuit efectul puternic al recesiuni din industria

prelucrătoare, mai ales, la bunurile de folosinţă îndelun4ată $i ec-ipamente. *n consecinţă, dacăcomerţul a fost afectat, importulrile $i e"porturile au avut foarte mult de suferit.

*n anul D5D, dolarul a>un4e iar la o valoare de apro"imativ /.5 leiI, fara sc-imbărima>ore în D55. *n D5 e"istă o cre$tere de apro"imativ D.= leiI. auzele ar putea fi: cre$tereaimportantă a consumului $i a tot ceea ce înseamnă rezerve pe care populaţia lea acumulat,reducerea dob#nzii de referinţă, care duce în 4eneral la o depreciere a monedei naţionale, dar $itensiuniile politice au contribuit la acest fenomen de depreciere.

7



*n anul D5= asistăm la o $i mai mare depreciere a leului în raport cu dolarul, depreciere care pare să se menţină $i la începutul anului D5C. Principala cauză este cre$terea economică din%+, care nu este afectată de problemele economice din !uropa sau -ina. +nali$tii stimează că%+ o să crească dob#nzile. 'e asemenea, moneda amerciana sa apreciat $i în raport cu euro.+ceastă depreciere se vă simţii în deosebi la ratele creditelor în dolari, care vor cre$te. 7 să mai

e"iste influenţe $i asupra carburanţilor (preţul petrolului este e"primat în I). Preţul acestora văcre$te, la fel cum se va înt#mpla $i cu cel al 4azelor natural $i al aurului.

CAPITOLUL 2. $ACTORII CARE AU IN$LUENTAT APRECIEREA%EPRECIEREA

LEULUI.

2.1.$ACTORI INTERNI2.1.1.$ACTORI ECONOMICI;actorii economici pot fi reprezentaţi de volumul $i structura producţiei, calitatea bunurilor $iserviciilor produse în cadrul unei economii, te-nolo4iile utilizate, evoluţia productivităţii muncii,

nivelul $i dinamica preţurilor etc.7rice factor economic î$i transmite influenţa asupra cursului valutar prin preţ. 'acă indicele4eneral al preţurilor $i tarifelor scade, aceasta înseamnă o cre$tere a puterii de cumpărare amonedei naţionale, ceea ce se reflectă în cre$terea raportului de sc-imb al monedei naţionale faţăde o altă monedă cu care se compară, respectiv o influenţă favorabilă asupra cursului de sc-imb.

*n caz contrar, cre$tereaindicelui 4eneral al preţurilor $itarifelor va avea o influenţănefavorabilă asupra raportului desc-imb, moneda naţională pierz#nd din puterea de

cumpărare. ?ivelul preţurilor estecorelat cu nivelul produsuluiintern brut care 4enereazăoferta de bunuri $i servicii întroeconomie $i cu inflaţia. econsideră că dacă întro

economie ritmul anual de cre$tere a preţurilor este de /N, urmarea este stimularea activităţiieconomice, ceea ce se va reflecta întro apreciere a monedei naţionale

htt!3%%444.insse.ro%cms%ro%content%i!c0serii0de0date

8

DDJ 5D=,1= =,1=

DD1 5DJ,1C J,1C

DDM 5DC,CM C,CM

D5D 5D0,DM 0,DMD55 5DC,JM C,JM

D5 5D/,// /,//

D5/ 5D/,M1 /,M1

http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date

http://www.insse.ro/cms/ro/content/ipc-serii-de-date



2.1.+ $ACTORI MONETAR0$INANCIARI

;actorii monetarfinanciari ce pot influenţa cursul valutar sunt reprezentaţi în principal de nivelulratei dob#nzii, nivelul creditelor, masa monetară în circulaţie, situaţia finanţelor publice, situaţia balanţei comerciale.

+ce$ti factori trebuie priviţi sub două aspecte: ca rezultat direct al activităţii economicofinanciare a ţării respective dar $i ca posibilitate a băncii centrale de a modifica nivelul rateidob#nzii $i pe această bază masa monetară în circulaţie cu efecte asupra modificării cursului desc-imb al monedei naţionale.

8a>orarea de către banca centrală a ratei dob#nzii de referinţă determină cre$terea rateidob#nzii la băncile comerciale $i ca urmare scumpirea creditelor. !fectul va fi o scădere a cereriide credite $i reducerea masei monetare în circulaţie.

*ntro economie care funcţionează normal, reducerea masei monetare în circulaţie, încondiţiile menţinerii constante a ofertei de bunuri $i servicii, are ca efect scăderea preţurilor $iimplicit o cre$tere a puterii de cumpărare cu efecte favorabile asupra cursului de sc-imb almonedei naţionale.

Pentru ţările cu monedă convertibilă oficial, reducerea masei monetare pe piaţa internă sereflectă în reducerea ofertei de monedă naţională pentru piaţa e"ternă, iar dacă cererea e"ternă pentru moneda respectivă este relativ constantă, urmarea este că acea monedă devine maiscumpă, av#nd loc o cre$tere a cursului de sc-imb al monedei respective.

;actorii financiari au în vedere în principal situaţia bu4etului de stat deoarece în cazul în carese înre4istrează un deficit bu4etar, banca centrală va încerca acoperirea acestuia prin emisiunemonetară. 'acă această operaţiune nu este însoţită $i de cre$terea corespunzătoare a ofertei de bunuri $i servicii, urmarea va fi cre$terea preţurilor cu efecte nefavorabile asupra cursului desc-imb al monedei naţionale.

*n cazul e"istenţei unei balanţe comerciale deficitare, autoritatea monetară va încerca procurarea resurselor necesare acoperirii decala>ului dintre importuri $i e"porturi, urmarea fiind o

cre$tere a cererii de valută în condiţiile cre$terii ofertei de monedă naţională, ceea ce vadetermina scăderea cursului de sc-imb al monedei naţionale

9



e&icitul bu5etar 5eneral al Romaniei. htt!3%%ec.euro!a.eu%eurostat%t5m%5ra!h.do6

tab75ra!h8!lu5in718lan5ua5e7en8!code7tec1+/8toolbo97t:!e

2.1.2.$ACTORII P;I<OLO=ICI

;actorii psi-olo4ici influenţează direct cursul valutar pe pieţele unde funcţionează bursevalutare $i cursul de sc-imb se determină pe baza raportului cerereofertă. imple informaţii sau păreri cu privire la evoluţia cursului pe alte pieţe sau evoluţii ale preţurilor interne producmodificări imediate asupra cererii de valută influenţ#nd cursul de sc-imb al monedei naţionale.

2.1..$ACTORII MILITARI

;actorii militari au în vedere faptul că ori de c#te ori întro economie se produc fenomenede această natură (războaie, revoluţii etc.) activitatea economică este îndreptată către satisfacereacu prioritate a nevoilor cu caracter militar $i de aceea încrederea în capacitatea economieinaţionale de a produce bunuri $i servicii de lar4 consum car e să acopere masa monetară scade,ceea ce influenţează nefavorabil cursul de sc-imb al monedei respective.

10

http://ec.europa.eu/eurostat/tgm/graph.do?tab=graph&plugin=1&language=en&pcode=tec00127&toolbox=type






2.1.>.$ACTORII POLITICI

;actorii politici vizează încrederea în conducerea ţării, în capacitatea acesteia de a menţineec-ilibrul economic, in(stabilitatea) politică concretizată în sc-imbări de 4uverne etc.

@oate aceste fenomene determină întărirea sau erodarea monedei naţionale, cu efectefavorabile sau nefavorabile asupra cursului valutar.

2.+.$ACTORII E?TERNI

!voluţia unei anumite valute pe piaţa internaţională va influenţa cursul valutar al monedeinaţionale deoarece prin intermediul cursului valutar se preiau la nivelul unei economii naţionaleinfluenţele provenite din economiile cu care se compară moneda ţării respective.

!"istenţa unor stări conflictuale poate determina întreruperea pentru o anumită perioadă arelaţiilor comerciale dintre economia naţională $i o anumită zonă, ceea ce va produce

dezec-ilibre la nivelul balanţei comerciale cu urmări asupra evoluţiei cursului de sc-imb.!"istenţa unui embar4ou întro zonă învecinată are ca efect reorientarea activităţii economice

internaţionale, ceea ce va determina costuri suplimentare pentru economia naţională respectivă,decala>e între încasările $i plăţile derulate la nivel internaţional $i astfel cre$tereascădereacursului de sc-imb al monedei naţionale.

CAPITOLUL . CONCLU,II

ursul de sc-imb este preţul plătit în monedă naţională pentru a cumpăra o unitate

monetară străină. 'eprecierea unei monede, față de o altă, apare c#nd valoarea acesteia scade, față de

moneda de comparație.+precierea unei monede față de o altă apare c#nd valoarea acesteia crește, față demoneda de comparație.

;actori care determină apreciereadeprecierea unei monede:

– Diferenț e între ratele de inflaț ie din două ț ări. – Modificări ale ratelor reale ale dobânzii. – Diferenț e între performanț ele economice.

–Schimbări în climatul investiț ional .

Piața )alutară reprezintă piața unde orice monedă convertibilă poate fi

presc-imbată în orice altă monedă. +stfel că, pornind de aici, una dintre monede esteconsiderată monedă națională, iar cealaltă monedă implicată în tranzacție esteconsiderată monedă străină.

11



$ererea de valută reprezintă nevoia de a cumpăra moneda altei t#rî pentru care

persoanele fizice, >uridice sau instituţiile statului sunt dispuse să renunţe la o sumă înlei.ferta de valută este reprezentată de nevoia persoanelor fizice, >uridice sau ainstituţiilor statului de a sc-imba monedele altor state pe care le deţin contra unor sume în lei.

Participanții la piața valutară sunt:

– <anca entrală – <ăncile omerciale – ocietăți, 6nstituții, firme etc. locale

'atorită 4lobalizării piețelor internaționale de capital, cursul fiecărei valute este

efectiv unic în toată lumea, în orice clipă, și se formează în baza cotaţiei curente, propusă de către actorii ma>ori de pe piață. c-imbările 4raduale, frecvente, alecursului valutar se datorează faptului că marii actori, în baza factorilor pieței sau a

intereselor proprii, încep să crească sau să scadă prețurilecotațiile. Economia Statelor Unite ale Americii este cea mai mare din lume. Produsul intern

brut al tatelor %nite ale +mericii a fost estimat la I5J.5C trilioane în +prilie D5=,apro"imativ un sfert din produsul intern brut mondial. Produsul intern brut a>ustat la paritatea puterii de cumpărare este de asemenea mai mare dec#t al oricărei alte ţăridin lume. 'olarul este cea mai folosită monedă în tranzac țiile internaționale și estecea mai importantă moneda de rezervă.

Economia României este o economie de piață, conform onstituției din 5MM5.

onform acesteia, statul este obli4at să asi4ure libertatea comer țului și

protecția concurenței loiale.Principalele industrii ale 3om#niei sunt cea te"tilă și de încălțăminte, industriametalur4ică, de mașini ușoare și de asamblare de mașini, minieră, de prelucrare alemnului, a materialelor de construcții, c-imică, alimentară și cea de rafinare a petroluluiPuterea economică a 3om#niei este concentrată în primul r#nd pe producereade bunuri de către întreprinderile mici și mi>locii în industrii precum cea a mașinilor de precizie, ve-iculelor cu motor, industria c-imică, farmaceutică, a aparatelor electrocasnice și a îmbrăcămintei.

ursul de sc-imb leudolar a cunoscut numeroase fluctuaţii dea lun4ul celor J ani

analizaţi. auzele sunt numeroase, deoarece vorbim de economii total opuse $ifoarte diferite, cum sunt cele ale %+ $i respective, 3om#nia. Printre aceste cău$eamintim: efectele crizei economice, reducerea dob#nzii de referinţă, cre$tereaeconomică din %+, tensiuniile politice din 3oamania în special, problemeleeconomice de la nivel european.

12



ea mai mare depreciere a leului în raport cu dolarul sa înre4istrat în anul D5=,

efectele simţinduse $i în anul D5C, c#nd dolarul a a>uns p#nă la valoarea deapro"imativ /.J leiI. +ceastă valoare fiind cea mai mare din ultimii ani.

@I@LIO=RA$IE

-ttp:OOO.ziare.com -ttp:OOO.bnro.ro -ttp:OOO.mediafa".ro -ttp:OOO.cursvalutarbnr.ro -ttp:OOO.business=.ro -ttp:economie.-otneOs.ro

-ttp: OOO.mana4er.ro

13

evolutia leu/dolar american

Documents

Transcript of evolutia leu/dolar american