Evanghelia după Marcu

Structură literară

Teme şi motive literar-teologice

Simboluri pentru Ev lui Marcu

În căutarea unei structuri literare

O structură simplă (A. Plummer, H. B. Swete)

_______________________________________________________-------1:1-13 1:14-9:50 10 11:1-15:41 15:42-16:8 (9-20)Prolog Lucrarea Călătoria la Ultima Concluzii în Galilea Ierusalim săptămână

În căutarea unei structuri literare

O structură detaliată (V. Taylor, C. Cranfield, W. L. Lane, V. Robbins)

Marea mărturisire a lui Petru (8:27-30)

_____________________|____________________†____________-----------

1:1-13 1:14-8:26 8:27-10:52 11:1-13:37 14:1-15:47 16:1-8 (9-20)

Prolog Lucrarea Călătoria la Lucrarea în Jertfa Învierea Înălţarea

în Galilea Ierusalim Ierusalim

Marea mărturisire a lui Petru (MMP)

Marcu 8:27-29 Isus a plecat cu ucenicii Săi în satele Cezareii lui Filip. Pe drum le-a pus următoarea întrebare: ,,Cine zic oamenii că sunt Eu?`` Ei I-au răspuns: ,,Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Unul din prooroci.`` ,,Dar voi``, i-a întrebat El, ,,cine ziceţi că sunt Eu?`` ,,Tu eşti Hristosul!`` I-a răspuns Petru.

O altă structurăÉtienne CharpentierIsus nu lasă pe nimeni indiferent 1:14-3:6, se delimitează fiecare grup 3:7-6:6, are loc ruptura dintre Isus şi adversarii Săi şi

rudele Sale (ucenicii sunt scoşi din mulţime, învăţaţi prin parabole şi minuni)

6:6-8:26, se realizează o fisură între El şi ucencici; ei nu înţeleg semnele şi lucrarea lui

8:27-10:52, ucenicii nu înţeleg pe ce cale dureroasă îi atrage Isus (10:32)

11:1-13:37, la ierusalim Isus îşi înfruntă adversarii 14:1-16:8, Isus îi pregăteşte pe ucenici pentru

evenimentele dramatice care vor urma dar în zadar

Ucenicia Ucenicii sunt scoşi din tradiţionalism, din vechea

viaţă, chiar din popor, familie şi iudaism Ucenicia se desfăşoara în contextul căii şi al

procalmării Împărăţiei lui Dumnezeu ,,El îi învăţa pe toţi” sau ,,El învăţa pe popor” arată

importanţa proclamării, deşi lipsesc cuvântările extinse de la Matei sau Ioan

Realism în prezentarea ucenicilor Ucenicii sunt prezentaţi în mod critic Deşi sunt pe cale cu Isus, sunt uimiţi, le este teamă şi

nu înţeleg (10:31-32)

Ucenicia şi Împărăţia lui Dumnezeu

Ucenicii vin la Isus în baza procalamării venirii Împărăţiei

Sunt trimişi să proclame Împărăţia Sunt educaţi în spiritul Împărăţiei (slujirea) Drumul suferinţei, al călătoriei spre Ierusalim este un

drum al maturizării, al devenirii Drumul acesta l-a marcat pe Petru întrega viaţă El oferă amănunte în relatarea sa Folosirea prezentului istoric oferă dinamism în

prezentare, dar dă impresia unei retrăiri dramatice, pasionale a evenimentelor ca şi cum s-ar fi întâmplat ieri

O structură alternativăD.A. Carson & D.J. Moo

Evenimente premergătoare lucrării (1:1-13) Prima parte a lucrării în Galilea (1:14-3:6)Isus în părţile Sidonului A doua parte a lucrării în Galilea (3:13-5:43)Isus în patria Sa Ultima etapă a lucrării în Galilea (6:7-8:26) Calea gloriei şi a suferinţei (8:27-10:52) Lucrarea finală în Ierusalim (11:1-13:37) Ultimele zile în Ierusalim (14:1-72) Patimile şi mormântul gol (15:1-16:8)

Calea gloriei şi suferinţei (8:27-10:52)

O secvenţă triplă care relevă scopul

lui Marcu la acest punct

Isus Îşi prezice moartea 8:31 9:30-31 10:32-34

Ucenicii înţeleg greşit 8:32-33 9:32 (33-34) 10:35-40

Isus îi învaţă despre 8:34-38 9:35-37 10:41-45

preţul uceniciei

Rolul structural al motivului geografic-teologic al căii

Motivul geografic este exprimat prin folosirea motivelor Căii şi al Călătoriei spre Ierusalim

Expresia pe cale (evn th| o`do,w|) apare în Marcu în punctele centrale ale naraţiunii

Din motivul căii fac parte şi notele de călătorie Acest motiv creează o structură simetrică, circulară Din Ierusalim, la Ierusalim, prin Galilea şi prin ultima

călătorie care ne conduce la ultima săptămână şi la cruce

Calea Domnului este ,,paradigma fundamentală a interpretării [Marcane] a vieţii comunităţii sale” (J. Marcus)

Isus este Mesia

Motivul căii este programatic la Marcu, esenţial pentru înţelegerea teologiei autorului

Pe cale, Isus este cunoscut ca Mesia (MMP) Pe cale, ucenicii sunt angrenaţi într-un nou Exod motivul căii – motivul noului Exod Minunile fac apel la motivul Exodului în Isaia şi

dovedes mesianitatea lui Isus Vindecări (cf. Isaia 35:5-6; 32:3-4), înmulţirea pâinilor

(cf. Marcu 6:34-44; 8:1-10; Isaia 49:9b-10; 48:21), vindecarea păcatelor (cf. Marcu 2:5; Isaia 43:25; 33:24)

Isus este Mesia în noul Exod Pe cale, schimbarea la faţă evocă experienţa lui Moise pe

Muntele Sinai (cf. Marcu 9:1-7; Exodul 24:12-16; 34:29-35; Maleahi 4:4), dar când coboară de pe munte, ca Moise, şi Domnul Isus se confruntă cu lipsa de credinncioşie a poporului (cf. Marcu 9:19; Exodul cap. 32).

La Marcu imaginea Exodului este probabil cel mai pregnantă prin accentul pus pe pustie (cf. Marcu 1:4, 12, 13, 35, 45). Astfel, nu este o întâmplare că Marcu spune că Ioan Botezătorul şi-a făcut apariţia în pustie (cf. Marcu 1:4), iar evanghelistul Ioan spune că boteza în Enon, lângă Salim (cf. Ioan 3:23). De asemenea, Însuşi Domnul Isus atenţionează ucenicii cu privire la falşii mesia care vor apărea în pustie (cf. Matei 24:26).

Isus este Mesia în noul Exod

Marcu foloseşte cu înţeles aparte, mesianic, localizări precum deşertul, pustia (erhmoj, loc al încercării, testării; erhmoj topoj, loc pustiu), calea (odoj, simbol al călăuzirii divine), muntele (oroj, simbol al revelaţiei), marea (qalassa, simbol al ameninţării)

Aceste localizări au rol aparte în descoperirea mesianităţii lui Isus, pe când parabolele şi cuvântările o ascund

Secretul mesianic al lui Marcumisterul pe cale

Reticenţa lui Isus de a-Şi dezvălui mesianitatea înainte de vreme - ,,Isus nu voia să ştie nimeni că trece. (Marcu 9:30)”

Isus dă porunci oamenilor, ucenicilor, demonilor să nu facă publică mesianitatea Sa (3:11-12; 5:43; 7:36; 8:30; 9:9-10)

El face câteva minuni pe ascuns şi lasă oarecum să se înţeleagă că nu a făcut minunea (cf. 5:38-43; 9:20-27)

Singura mărturisire pe care nu o respinge este mărturia Tatălui (cf. 1:11; 9:7)

deşi cititorul s-ar aştepta ca după înviere ucenicii să mărturisească despre El, aşa cum le-a poruncit (cf. 9:9), tema tăcerii continuă şi după înviere

Deşi îngerul mărturiseşte că El este viu (cf. 16:6), femeile îşi continuă tăcerea (16:8).

Secretul mesianic al lui Marcu

Se pare că ei aşteptau porunca Domnului în mod direct pentru a vesti. Este ca şi cum ar fi fost legaţi printr-un jurământ să nu dezvăluie identitatea Sa decât după înviere (cf. 16:15, 20)

La Marcu mesianitatea nu este dovedită de genealogii evreieşti

Isus este salvatorul divin, puternic în fapte, slujit de îngeri

Se pare că Mântuitorul a lăsat momentul dezvăluirilor pentru timpul patimilor Sale

Descoperirea mesianităţii este în strânsă legătură cu Ierusalimul şi evenimentele ce urmează să se petreacă acolo

Teologia crucii la MarcuTăcerea şi simgurătatea lui Isus Mesianitatea lui Isus este dovedită cel mai pregnant din cruce Calea duce la Ierusalim, la patimi, la cruce La sfârşitul căii Isus este singur Singurătatea este dureroasă la Marcu Tăcerea este uimitoare Totuşi, acum Isus vorbeşte (doar de 3 ori) şi afirmă că este

Hristosul Doar la proces afirmă că este Mesia, dar toate împrejurările

parcă dezmint acest adevăr (este batjocorit, părăsit, Petru se leapădă)

El este Robul care suferă a lui Isaia

Teologia crucii la MarcuAnticiparea crucii Isus este văzut ca fiind Ioan Botezătorul înviat (6:14, 16) El Însuşi le vorbeşte despre patimile şi învierea Sa (cf. 8:31;

9:30-32; 10:32-34) – paroxismul conflictului cu conducătorii mirul turnat pe capul Său de către o femeie în casa lui Simon

fariseul (cf. 14:8); inaugurarea Euharistiei (Mc. 22-25 Cina Domnului); sentimentele ce-L copleşesc în Ghetsimani: durerea, teama, tristeţea etc.; mărturiile mincinoase şi falsul proces de care are parte; toate acestea anunţă inevitabilul

Anticiparea îl ajută pe cititor să înţeleagă ceea ce ucenicii nu înţelegeau. El este Christosul, Mântuitorul care biruieşte totul prin moartea şi învierea Sa. Nici la sfârşitul evangheliei ei nu înţeleg şi nici nu cred, dar cititorul înţelege cu siguranţă ce s-a întâmplat cu adevărat la Paşte şi trebuie să creadă