EVALOAREA PREŞCOLARILOR, O PUNTE DE LEGĂTURĂ ÎNTRE GRĂDINIŢĂ ŞI ŞCOALĂ

Evaluarea reprezintă un element esenţial, indispensabil deoarece permite cadrului didactic să aprecieze gradul în care au fost atinse obiectivele procesului de învăţământ precum şi progresul oferind, astfel, o bază ştiinţifică pentru acţiuni ameliorative în perspectiva proectării de noi obiective. În învăţământul preprimar actul de evaluare păstrează caracteristicile evaluării activităţii didactice, dar cu note specifice determinate de treapta de învăţământ şi de natura conţinutului de evaluat, având drept scop măsurarea şi aprecierea cunoştiinţelor dobândite de copii în cadrul actului educaţional. În acelaşi timp, evaluarea urmăreşte şi aspectele formative ale muncii educatoarei, concretizata în atitudinile şi comportamentele dobândite de copilul preşcolar prin procesul de învăţământ. Evaluarea constituie o acţiune complexă care presupune realizarea mai multor operaţii intreprinse de cadrul didactic ca :

Masurarea fenomenelor vizate de evaluare; Interpretarea şi aprecierea datelor obţinute; Adoptarea deciziilor ameliorative.

În lucrarea de faţă ne-am oprit din multitudinea activităţilor desfăşurate în grădiniţă la evaluarea activităţilor de educaţie a limbajului. Am realizat această lucrare în colaborare cu învăţătoarea care va prelua o parte din aceşti copii în clasa I . Pentru a putea face o evaluare corectă am pornit de la următorul plan:

1. Evoluţia limbajului la copii preşcolari calea spre integrarea şcolară.2. Forme şi exemple de activităţi de educaţie a limbajului .3. Analiza rezultatelor obţinute în dezvoltarea limbajului la sfârşitul

ciclului preprimar.

1 EVOLUŢIA LIMBAJULUI LA COPII PREŞCOLARI, CLEA SPRE INTEGRAREA ŞCOLARĂ

Limbajul este un sistem de semne specific oamenilor, alcatuit din sunete articulate, prin care aceştia îşi exprimă gîndurile, sentimentele şi

1

doriinţele. Limbajul se dezvoltă şi progresează în permanenţă la copil, iar educatoarelor le revine sarcina de a organiza şi planifica experienţele de limbaj ale fiecăruia, în funcţie de ritmul propriu de dezvoltare. În procesul de îndrumare a educării limbajului la preşcolari, educatoarea urmăreşte:

dezvoltarea exprimării orale; înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiei structurilor verbale

orale; educarea unei exprimări corecte din punct de vedere gramatical; dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.

Aceste obiective sunt urmărite de educatoare de-a lungul întregii perioade a preşcolarităţii şi constituie repere ale activităţilor de educarea limbjului. Limbajul include pe lîngă vorbire şi ascultare, citire şi scriere. Aşadar pentru a citii, copilul are nevoie să cunoască conceptele exprimate de cuvintele pe care le citeşte, iar pentru a scrie, copilul trebuie să ştie să utilizeze cuvintele în mod independent în vorbire. Putem spune că baza rămâne exprimarea orală, iar una dintre deprinderile cheie, pe care se poate insista la această vârstă, inainte de a trece la etapa de citit-scris este coordonarea ochi- mână, pe care o putem realza prin mai multe tipuri de activităţi ( activităţi manuale, activităţi artistico-plastice, activităţi psiho-motrice, psiho-senzoriale). În concluzie, putem spune că grădiniţa rămâne prima treaptă a sistemului de învăţământ, căreia îi revine nobila sarcină de a organiza cu mare grijă experienţele de limbaj ale copilului, treapta unde comunicarea şi limbajul oral au o influenţă deosebită şi unde se poate insista pe anumite deprinderi de pregătire a scrisului.

2 FORME ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI ALE EDUCĂRII LIMBAJULUI

Principalele forme de activităţi folosite în grădiniţa de copii, în activităţile de educare a limbajului, în vederea pregătirii preşcolare pentru şcoală sunt:

1. EDUCAREA COMUNICĂRII ORALEa) Povestirea - povestirile educatoarei

- povestirile copiilor

2

- repovestirea - povestirile copiilor după un plan dat(ilustraţii) - povestiri cu început dat - povestirile copiilor după modelul educatoarei b) Memorizarea c) Convorbirea d) Jocul didactic 2. EDUCAREA COMUNICĂRII SCRISE Jocul didactic

În continuare, menţionăm că vom face o evaluare a rezultatelor obţinute de preşcolarii dintr-o grupă pregătitoare de 6-7 ani cu 30 copii.

1 EDUCAREA COMUNICĂRII ORALE

POVESTIREA EDUCATOAREI

EXEMPLU DE ACTIVITATE Forma de realizare: Povestirea educatoarei; Tema activităţii: Fata moşului şi fata babei; Grupa pregătitoare 6-7 ani Număr preşcolari 30; Timp acordat: 30 minute; Obiectiv fundamental - să audieze cu atenţie povestea,

- să reţină ideile principale, personajele şi locul unde se desfăşoară acţiunea; - să reţină mesajul povestirii; NOTĂ : Modelul mai sus menţionat s-a aplicat pe fiecare temă în parte a acestei forme de activitate în educarea limbajului şi rezultatele au fost ( .....vezi tabelul). Datele ce au permis evaluarea rezultatelor obţinute de preşcolari au fost dobândite prin mai multe forme de verificare , metode şi procedee, de exemplu:

observarea curentă a comportamentului de învăţare a grupei; conversaţia ; probe orale; studiul produselor activitaţii; testele; fişe de evaluare.

3

La sfârşitul anului şcolar situaţia a fost următoarea:

Povestirea educatoareislab satisfăcător bine Foarte bine

1 copil 3 copii 2 copii 24 copii

CONCLUZII: 1 copil a audiat doar începutul povestirii, dar pe parcurs şi-a pierdut

răbdarea astfel în fixarea povestirii acesta nu a fost capabil să reţină ideile principale, toate personajele, deci nici mesajul povestirii;

3 copii au obţinut calificativul satisfăcător având dificultăţi de coerenţă în exprimare;

2 copii au obţinut calificativul bine deoarece pe parcursul povestirii se pierd în amănunte nesemnificative, iar unele din ideile principale nu sunt relatate clar;

24 copii nu întâmpină dificultăţi având o exprimare bună, reţin cu uşurinţă trăsăturile personajelor, ideile principale şi mesajul povestirii.

POVESTIRILE COPIILOR

REPOVESTIREA Repovestirile sunt cel mai uşor de realizat, deoarece copii îşi concentrează atenţia asupra unor poveşti sau povestiri din activităţile anterioare, având ca obiectiv principal, consolidarea povestirilor şi ca scop principal formarea deprinderii copiilor de a expune cursiv şi logic povestiri, poveşti sau basme şi exercitarea vorbirii sub toate aspectele: fonetic, lexical şi gramatical

EVALUAREA REPOVESTIRILOR LA SFÂRŞIT DE AN ŞCOLARSLAB SATISFĂCĂTOR BINE FOARTE BINE

2 COPII 2 COPII 5 COPII 21 COPII

CONCLUZII:Din 30 preşcolari de 6-7 ani:

2 copii reuşesc într-o foarte mică măsură să lege câteva propoziţii, reprezentând un fragment din povestiri;

4

2 copii nu au consolidate foarte bine povestirile deoarece au absentat mai multă vreme de la grădiniţă;

5 copii au formată deprinderea de a expune povestirea dar au unele probleme în cursivitatea ideilor, altfel folosesc un limbaj adecvat, corect;

21 copii au consolidate şi fixate povestirile fiind capabili să povestească cursiv, corect, coerent înţelegând mesajul povestirilor, caracterizând corect personajele.

POVESTIRILE COPIILOR DUPĂ ILUSTRAŢII, POVESTIRI CU ÎNCEPUT DAT, POVESTIRILE COPIILOR DUPĂ MODELUL EDUCATOAREI. În comparaţie cu repovestirile, copii sunt puşi în situaţia de a-şi imagina, de a crea scurte povestiri pe baza planului prezentat. Aceste povestiri ale copiilor oferă un bun prilej de stimulare a imaginaţiei, a gândirii logice, a deprinderilor de a povesti o întâmplare după un plan dat, după ilustraţii, după modelul educatoarei. La sfârşitul anului şcolar rezultatele au fost următoarele:

POVESTIRILE COPIILOR DUPĂ ILUSTRAŢIISLAB SATISFĂCĂTOR BINE FOARTE BINE

2 COPII 3 COPII 5 COPII 20 COPII

POVESTIRI CU ÎNCEPUT DATSLAB SATISFĂCĂTOR BINE FOARTE BINE

2 COPII 4 COPII 4 COPII 20 COPII

POVESTIRILE COPIILOR DUPĂ MODELUL EDUCATOAREISLAB SATISFĂCĂTOR BINE FOARTE BINE

3 COPII 5 COPII 4 COPII 18 COPII

CONCLUZII: Din 30 preşcolari de 6-7 ani:

5

2 copii au refuzat frecvent să creeze o poveste, iar atunci când au facut-o modelul de înlănţuire a propoziţiilor şi frazelor a fost haotică;

4 copii au încercat să povestească după imagini dar aceasta a constat din propoziţii de genul „ copii se joacă”, „fetiţa a căzut”, „copii o scot din apă”, etc; timpul de gândire până a crea o povestire cu început dat a fost mult prea mare, iar înlănţuirea logică a evenimentelor sub nivelul cerut;

5 copii au fost capabili să creeze o poveste după un şir de ilustraţii, cu început dat sau după modelul educatoarei astfel încât exprimarea să fie bună;

19 copii au creat o serie de povestiri foarte frumoase, povestind corect, coerent, logic, cu mare entuziasm, exprimarea având un grad foarte mare de expresivitate.

La fel am procedat şi în evaluarea activităţilor de memorizare, convorbire şi joc didactic din cadrul activităţilor de educarea comunicării orale şi am ajuns la concluzia că se întâmpină cam aceleaşi probleme ca şi la povestirile educatoarei şi ale copiilor. Majoritatea copiilor la sfârşitul anului şcolar ştiu :-să se exprime corect în propoziţii; -să separe propoziţia în cuvinte; -să despartă cuvintele în silabe; -să recunoască sunetul de la începutul, sfârşitul cuvântului; -să alcătuiască propoziţii simple şi dezvoltate folosind exclamaţia

şi recunoaşterea semnului ei, precum şi a semnului întrebării la propoziţiile interogative;

-şi-au îmbogăţit şi activizat vocabularul cu antonime, omonime, sinonime;

-folosesc pronumele demonstrativ; -au formată deprinderea de a folosi corect substantivele la

cazurile nominativ, genitiv,dativ şi acuzativ.

2 EDUCAREA COMUNICĂRII SCRISE

JOCURI DIDACTICE ( ELEMENTE DE LIMBAJ CITIT-SCRIS) Obiectivele de referinţă urmărite vor fii:

să despartă propoziţia în cuvinte: oral grafic să despartă cuvintele în silabe;

6

să despartă silabele în sunete; să asocieze silabele cu litera corespunzătoare -sunet iniţial, final; -sunet în interiorul cuvântului oral şi grafic să înţeleagă că tipăritura este purtătoare de înţeles; să utilizeze elemente de scris şi să scrie după model; să recunoască convenţiile limbajului scris: titlu, punctul,litera mare

de tipar, semnul întrebării, exclamării, dialogul; să manifeste curiozitate pentru informaţia citită şi scrisă.

Exemple de jocuri didactice desfăşurate cu grupa de 6-7 ani:1. Jocul silabelor;2. Găseşte un cuvânt cu tot atâtea silabe câte silabe are

cuvântul dat;3. Formează un cuvânt cu silaba dată;4. Reprezintă grafic propoziţia;5. Desparte în silabe cuvântul şi reprezintă-l grafic.

JOCURI DIDACTICEELEMENTE DE LIMBAJ CITIT- SCRIS

SLAB SATISFĂCĂTOR BINE FOARTE BINE3 COPII 2 COPII 5 COPII 20 COPII

CONCLUZII: Despart corect propoziţia în cuvinte; Reprezintă grafic corect numărul de cuvinte din propoziţie; Capabili să despartă cuvântul în silabe; Toţi copii reuşesc să înţeleagă că tipăritura este purtătoare de înţeles; Utilizează corect uneltele de scris; Capabili să scrie după model; Reuşesc în timp util să rezolve sarcinile unei fişe; Excepţie fac un număr de 5 copii care au un ritm lent de lucru,

necesitând o munca suplimentară cu aceştia.

7

În urma acestui experiment am putut observa rezultatele obţinute de fiecare copil după ciclul preşcolar şi permite cunoaşterea de către învăţătorii care preiau aceşti copii a informaţiilor privitoare la:

dobândirea premiselor activităţii şcolare; daca posedă sau nu principalele deprinderi solicitate de activitatea

şcolară şi dacă este capabil să se adapteze cu uşurinţă sarcinilor şi specificului activităţii şcolare.

De fapt cu aceste informaţii trebuie să înceapă orice proces educativ pentru a se putea operaţionaliza în continuare procesul pedagogic luând în considerare profilul cel mai real cu putiinţă şi nu cel standard descris teoretic în manualele de psihologie şi totuşi fără tendinţa de a devansa dimensiunile educaţiei preşcolare.

BIBLIOGRAFIE:1. NEACŞU ION; POTOLEA IOAN; RADU ION „Reforma evaluării în

învăţământ” Ministerul Învăţământului, Bucureşti 19962. MEYER G; „De ce şi cum evaluăm?”, Edit.Polirom, Iaşi 2000;3. PROGRAMA ACTIVITĂŢILOR INSTRUCTIV EDUCATIVE ÎN

GRĂDINIŢA DE COPII

8