Evaluarea-in-Invatamantul-Primar-Traditional-si-Modern-in-Metodele-de-Evaluare-doc.doc

8/16/2019 Evaluarea-in-Invatamantul-Primar-Traditional-si-Modern-in-Metodele-de-Evaluare-doc.doc

1/125


2/125

!""#

CUPRINS

Rezumat ………………………………………………………………….… pag. 1

Introducere: Sensuri şi dimensiuni actuale ale evaluării şcolare …………... pag. 5

Unele consideraţii privind importanţa şi actualitatea temei …. pag. 6

otivarea alegerii temei ……………………………………... pag. !

"#$I%&'U' I ( )undamente teoretice ale temei …………………………. pag. 1*

I.! Ev"#u"re" $co#"r% & co'(onent% )und"'ent"#% " (roce*u#ui de . pag. 1*

+nv%,%'-nt

1.+ Repere conceptuale şi speci,ic ……………………………….. pag. 1+

1.- "oncepţii care au marcat evoluţia paradigmei docimologice ... pag. 1-

1. %endinţe de modernizare a evaluării şcolare ………………… pag. 1-

1.5 /valuarea tradiţională vs. evaluarea modernă ………………. pag. 10

1.6 utaţii de accent …………………………………………….. pag. +*

"#$I%&'U' II ( emersuri aplicative …………………………………… pag. +1

II.! etode#e de ev"#u"re & re(ere conce(tu"#e/ c#"*i)ic"re/

c"#it%,i#e (e c"re tre0uie *% #e +nde(#ine"*c% 'etode#e de

ev"#u"re )o#o*ite +n +nv%,%'-ntu# (ri'"r .................................... pag. +1

!.! etode de ev"#u"re tr"di,ion"#e 1 c#"*ice ……………………... pag. +-

1.1.1 /valuarea orală …………………………………….………. pag. +-

1.1.+ /valuarea prin pro2e scrise ……………………….……….. pag. +6

1.1.- /valuarea prin pro2e practice …………………………….. pag. +3 1.1. %estul docimologic ……………………………………….. pag. -

!.2 etode 'oderne3 "#tern"tive $i co'(#e'ent"re de ev"#u"re …. pag. -!

1.+.1 &2servaţia sistematică …………………………………….. pag. -3

1.+.+ $orto,oliul …………………………………………………. pag. 5

1.+.- $roiectul …………………………………………………… pag. 3


3/125

1.+. Investigaţia ………………………………………………… pag. 56

1.+.5 #utoevaluarea ……………………………………………... pag. 5!

"#$I%&'U' III ( "ercetare aplicată ……………………………………… pag. 60

III.! Coordon"te 'etodo#o4ice "#e cercet%rii "(#ic"te …….……... pag. 60

1.1 $ro2lematica investigată …………………………………….. pag. 60 1.+ Ipoteza de lucru ……………………………………………… pag. 0*

1.- &2iectivele cercetării ………………………………………… pag. 0*

1. etodica cercetării ………………………………………….. pag. 01

1..1 /şantionul investigat …………………………………. pag. 01

1..+ /tapele cercetării ……………………………………... pag. 01

1..- etodele de cercetare utilizate ……………………….. pag. 0+

1.. etode de prelucrare …………………………………. pag. 05

III.2 re#ucr"re" d"te#or ……………..…………………………….. pag. 00

+.1 $rezentarea şi reprezentarea gra,ică a celor mai semni,icative

rezultate ………………………………..…………………….. pag. 03

+.+ #naliza comparativă a rezultatelor elevilor din e4periment …. pag. 31

III.5 Inter(ret"re" re6u#t"te#or …………………………………….. pag. 3+

"#$I%&'U' I …………………………………………………………… pag. 30

1. "oncluzii. $ropuneri ameliorative ……………………………….. pag. 30

+. i2liogra,ie ………………………………………………………. pag. 1**-. #ne4e ….......................................................................................... pag. 1*+


4/125

Motto:

33 Ev"#u"re" e*te ce# '"i (uternic in*tru'ent (o#itic +n educ",ie.7

7 $.road,oot 8

Motto:

33 At-t" ti'( c-t in*truc,i" $i educ",i" vor nece*it" cont"ct direct +ntre o'

$i o'3 e8"'enu# $i not"re"3 "(reciere" #" un nive# +n"#t $i individu"# nu

*e vor (ute" e)ectu" dec-t (rintr&un di"#o4 direct $i u'"n +ntre e8"'in"tor $i e8"'in"t.7

7 asile $avelcu 8

Motto:

9A educ" e*te '"i 4reu dec-t " *tudi"/ de "cee" *unt (u,ini educ"tori +n 'u#,i'e" de

+nv%,%tori.9

7 asile "onta 8


5/125

REZUMAT

'ucrarea a2ordează metodele de evaluare din perspectiva 9nvăţămntului primar; ,iind

structurată 9n patru capitole care acoperă; 9n general; pro2lematica domeniului; att din punct de

vedere teoretic; ct şi practic.


6/125

elevul conştientiznd propriul progres. /ste accentuată importanţa ,olosirii metodelor alternative

de evaluare 9n complementaritate cu cele tradiţionale; ast,el 9nct ,inalitatea evaluării să o,ere o

oglindă ct mai ,idelă a nivelului de pregătire a elevului. Sunt inserate apoi o serie de reguli de

care ar tre2ui să ţină seama toate cadrele didactice pentru ca evaluarea să ,ie o reuşită.


7/125

SU#RB

%=e CorD 2roac=es t=e assessment met=ods ,rom t=e primarE education perspective;

2eing structured into ,our c=apters C=ic= cover on t=e C=ole t=e ,ieldFs pro2lems 2ot= ,rom

t=eoretical and practical point o, vieC.

In t=e introduction it is s=oCed t=e importance t=at t=e pro2lems C=ic= are in connectionCit= t=e t=eorE and t=e practice o, t=e assessment =ave upon t=e competences o, t=e teac=ing

sta,,. I insisted upon t=e c=anges supervened into t=e assessment sEstem o, t=e primarE education

and I spoDe a2out mE reasons ,or c=oosing t=is t=eme.

In t=e ,irst c=apter t=ere are presented t=e t=eoretical 2asis o, t=e t=eme. %=ere are s=oCed

t=e concepts and t=e models o, modern interpretation o, t=e educational assessment; t=e main

directions o, evolution in t=e ,ield; t=e interpretation ,rom a t=eoretical point o, vieC o, t=e

decisions; c=anges and trans,ormations promoted in t=e valuation ,ield in t=e Romanian

education ,rom t=e last decade; t=e integration o, t=e assessment into t=e didactic activitE

structure Cit= t=e =elp o, t=e conceptions o, t=e modern pedagogE esta2lis=ing t=e raising o, its

educational ,unction and placing it into a ?DeE position@ in t=e instructive(educative process; and

t=is conseGuence derives ,rom a natural understanding o, t=e assessment as a ?science o, t=e

value@.

%=e modern education Cants to maDe a neC assessment 2acDground in order to ,orm t=e

pupilsF competences and t=e tendencE is ,or a comple4 valuation realized t=roug= a comple4

met=odologE too.%=ere are compared t=e traits o, 2ot= tEpes o, educative assessment ( traditional and

modern H 2ut also t=e accentFs c=anges appeared in t=e last time and C=ic= =ave as conseGuences

t=e resizing and t=e ret=inDing o, t=e strategies o, t=e valuation.

%=e second c=apter o,,ers a practical dimension; t=e evaluation met=ods presented

=olistic; t=e traditional ones and also t=e modern ones 2eing ,olloCed 2E manE applications.

%=ere are s=oCn t=e advantages 2ut also t=e limits o, eac= met=od and it is emp=asized

t=e necessitE o, providing a 2alance 2etCeen t=e traditional and modern met=ods.

%=ere are stated t=e ideas t=at stand ,or t=e using o, t=e alternative valuation met=ods; t=e

most important 2eing t=e one t=at t=e assessment measure Cit= t=e =elp o, t=e alternative

met=ods develops to t=e pupil t=e aCareness o, =is cognitive ,unctioning and t=e ,ounding o, t=e

means to set =is oCn learning; t=roug= t=is implication t=e pupil realizing =is oCn progress.

-


8/125

It is pointed t=e importance o, using t=e alternative met=ods in connection Cit= t=e

traditional ones in order t=at t=e ,inalitE o, t=e assessment to s=oC t=e pupilFs level preparation.

%=en I enumerated a lot o, rules o, C=om all t=e teac=ing stu,, s=ould taDe care in order

t=at t=e assessment to 2e a success.

In t=e c=apter t=ree it is presented t=e e4perimental studE ?Sel,(assessment and its

,ormative impact@; Cit= t=e investigated pro2lems; t=e assumption o, CorD 7t=e use o, sel,(

assessment as a complementarE valuation met=od develops t=e capacitE o, t=e pupils to identi,E

t=eir oCn progress and to improve t=eir per,ormances8; t=e o2>ectives and t=e met=odologE o, t=e

researc= t=ere is descri2ed t=e CaE I trans,ormed t=e data I ,ound.

#t t=e same time; t=e approac= itsel, also produces ,ormative e,,ects; t=roug= t=e CaE t=e

educator evaluate students and teac= t=em to correctlE assess t=e results o2tained in t=e learning

process.

In t=e c=apter I it is made t=e trans,ormation o, data 2eing presented; grap=icallE

represented; e4amined and interpreted in comparison t=e most important results o2tained 2E t=e

pupils ,rom t=e e4periment.

In t=e last c=apter t=ere are presented t=e conclusions; t=ere are reminded t=e CaE o, CorD

7C=ic= Cas con,irmed a,ter t=e e4periment8 and t=e o2>ectives; s=oCing t=e results o2tained in

comparison Cit= t=e ones proposed t=ere are also provided t=e positive e,,ects C=ic= t=e sel,(assessmentFs e4ercise produced upon t=e education e,,iciencE; t=e learning activitE o, t=e pupils;

t=eir motivation toCards t=e studE.

%=e sEstematical resort at t=e sel, ( appreciation o, t=e results Cas a use,ul and e,,ective

e4ercise o, developing t=e pupilsF valuating capacitE ( a verE important o2>ective ,or t=eir

evolution. %=ere are made a lot o, ameliorating proposals in order to improve t=e instructive

process and t=e di,,erent treating o, t=e pupils.

%=e specialization literature I consulted Cas selected on representative criteria o,

interpretation and application in t=e educational practice. %=ere Cas verE use,ul t=e $.I.R. 2ooDs.

%=e appendi4 includes t=e assessmentFs tests given to t=e pupils during t=e e4periment;

2ut also anot=er valuation tests Cit= sel,(control given to t=e class C=ic= contri2uted to t=e

,ormation o, t=e capacitE o, an o2>ective sel,(assessment o, t=e pupils and also to t=e

amelioration o, t=eir oCn education per,ormances. It is also presented a model o, record ,or t=e

registering o, t=e results; C=ic= Cas completed and t=en communicated to t=e pupilsF parents.


9/125

INTRODUCERE

SENSURI ŞI DIMENSIUNI ACTUALE ALE EVALURII ŞCOLARE

/4istă variate modalităţi şi puncte de vedere 9n care pro2lema evaluării şcolare poate ,i

a2ordată. Statutul comple4 şi ,uncţiile multiple pe care evaluarea le are 9n procesul de9nvăţămnt; 9n sistemul educativ; 9n relaţia dintre şcoală şi societate; dar şi 9n destinele individuale

ale elevilor şi pro,esorilor; ,ac ca oricare a2ordare unilaterală şi simplistă să ,ie total nepotrivită.

"a acţiune integrată procesului de 9nvăţămnt; evaluarea este 9n primul rnd o acţiune

pedagogică; avnd ,uncţii ,ormative şi implicnd o2iective; metode; te=nici şi mi>loace speci,ice

acţiunii educative; aşa 9nct punctul de vedere pedagogic nu tre2uie să lipsească din nicio analiză

asupra evaluării. /valuarea este 9nsă şi o instituţie socială; o,icializată şi reglementată >uridic; ea

imprimă o dimensiune socială rezultatelor predării şi 9nvăţării; condiţionează a2solvirea şi

accesul pe treptele sistemului de 9nvăţămnt; este 2aza recunoaşterii sociale a studiilor. $rin

consecinţele ei; evaluarea şcolară depăşeşte cadrul strict al procesului de 9nvăţămnt şi al şcolii.

/valund elevii; evaluăm 9n acelaşi timp; direct sau indirect; pro,esorii; calitatea prestaţiei

didactice; calitatea procesului de 9nvăţămnt; a istituţiei şcolare şi; 9n cele din urmă; calitatea

sistemului educativ cu toate componentele sale. Se poate spune că ,iecare notă şcolară; ,iecare

cali,icativ; ,iecare per,ormanţă a elevilor reprezintă rezultatul unei sinteze de ,actori; de la cei

individuali la cei sociali. /valuarea se produce 9ntr(un cmp psi=osocial de ,orţe care

interacţionează; alcătuit din relaţii interumane; motivaţii; reprezentări; atitudini; mentalităţi; aşa

9nct evaluarea poate şi tre2uie să ,ie a2ordată şi din perspectiva psi=osocială.

/valuarea are 9nsă şi o dimensiune te=nică; metodologică; ea implică măsurarea

per,ormanţelor; capacităţilor; calităţilor umane; ceea ce; după cum se cunoaşte; nu este deloc o

acţiune simplă. Se ridică; su2 acest aspect; pro2lemele validităţii metodelor şi instrumentelor de

evaluare; ale valorii şi limitelor sistemului de notare ,olosit.

Sistemul de apreciere a elevilor prin cali,icative 9şi dovedeşte e,icienţa prin:

o evaluare mai o2iectivă a eleviloro motivaţie crescută pentru 9nvăţare a elevilor cu rezultate medii şi sla2e

o compara2ilitate; la nivel naţional; a rezultatelor elevilor evaluaţi pe 2aza unor criterii

calitative unitare şi nu printr(o apreciere cantitativă; 9ntmplătoare

o mai mare transparenţă 9n apreciere

o 9nţelegere mai e4actă; de către elevi şi părinţi; a modului de evaluare curentă.

5


10/125

UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND IMPORTANŢA ŞI ACTUALITATEA TEMEI

$e scena lumii; apar valuri din ce 9n ce mai mari de tineri conştienţi de ,aptul că şcoala

tradiţională nu(i mai a>ută att ct ar dori; că acest tip de instituţie tre2uie să lase locul unei şcoli

moderne; care să(i pregătească; 9ntr(adevăr; pentru o societate a,lată 9n continuă sc=im2are. Joilegeneraţii sunt; acum; capa2ile să utilizeze; ,ără rezerve; toate te=nologiile şi instrumentele de

ultimă oră; cernd sc=im2are; cernd un 9nvăţămnt desc=is; ,le4i2il; care să pună 9n centrul aten(

ţiei elevul.

Iată de ce milităm şi noi; cu toată convingerea; pentru construirea unui sistem modern;

care să ai2ă ca ,undaţie tot ceea ce a avut mai 2un şcoala tradiţionalăK ă să(şi sc=im2e rolurile alternativ şi am2ii merită o şansă pentru a(şi sc=im2a

mentalitatea. Jiciunul dintre cei doi parteneri nu tre2uie să stea 9n calea celuilalt; căci ? o'u# +$i (o"te #u" cuno$tin,e#e nu'"i de #" o'/ "$" cu' 0"6inu# *e u'(#e cu "(%3 )ocu# *e "(rinde cu )oc3

tot "$" *u)#etu# o'u#ui *e 'ode#e"6% d"torit% *u)#etu#ui unui "#t o'. ? 7 Ra2indranat= %agore 8

Lreşeala intervine atunci cnd educatorului i se pare că numai el are dreptul şi puterea de

a modela; iar elevul este doar un ? o2iect ? al 9nvăţării. Uităm de ,orţa de a creşte a copilului şi

de capacitatea de a ,i educat. Mi dacă ne(am 9ntre2a ct anume ,ace educatorul şi ct ,ace şcolarul

9n acest proces de 9nvăţare; am ,i uimiţi să constatăm ,aptul că munca pruncului este 9nzecit mai

grea dect a noastră. "ăci el nu este un simplu produs al ,orţelor noastre; ci este; 9ntr(o mare

măsură; opera propriei voinţe de a creşte. eseori 9ntre2ăm copilul : ? "e vrei să te ,aci atunci

cnd vei ,i mai mareN @ şi imediat 9l auzim spunnd : ? reau să ,iu o' '"reK ? . IatăK Un lucru la

care tre2uie să meditămK /c=ili2rul dintre disponi2ilitatea de a ,i educat şi ,orţa voinţei sale 9l

trans,ormă pe şcolar 9n maturul care este gata de o integrare unică şi creatoare 9n societate. #st,el

privind lucrurile; suntem de părere că noi; cei ce ,acem educaţie; tre2uie să reconsiderăm meritul

propriu; să punem 9n centrul preocupărilor noastre copilul ( copilul modern.

6


11/125

ulte cadre didactice se tem parcă de acest tip nou de copil sau se tem; poate; de

sc=im2are; sunt ne=otărte 9n a pune 9n aplicare idei noi; nu au cura>ul de a compensa ne(

a>unsurile metodelor de evaluare tradiţionale. acă am ,i mai atenţi la ceea ce doreşte elevul; la

nevoia lui de adaptare la societatea actuală; atunci; cu siguranţă; nu am mai respinge noul; ci i(am

9nţelege e,icacitatea şi ne(am armoniza e,orturile pentru a realiza o re,ormă pro,undă; pozitivă.$ro2lematica evaluării procesului de 9nvăţămnt reprezintă o preocupare att pentru

teoreticieni; ct şi pentru practicieni. )iecare caută noi modalităţi de utilizare a controlului pentru

atingerea unui nivel de per,ormanţă superior şi pentru ameliorarea A optimizarea rezultatelor

intervenţiei educative. /valuarea reprezintă un domeniu ? c=eie ? al oricărei sc=im2ări sociale şi

dacă este ct mai corectă şi precisă; devine o condiţie esenţială a succesului. / ,oarte important ca

evaluarea să ,ie autentică şi să nu uităm niciodată ,aptul că micul şcolar nu 9nvaţă neapărat pentru

a cunoaşte; ci pentru a o2ţine cali,icative 2une. acă va ,i su2apreciat; 9şi va pierde 9ncrederea 9n

sine; va renunţa şi se va in=i2a permanent; iar dacă; din contră; va ,i supraapreciat; atunci va

deveni mult prea 9ncrezător 9n el şi va renunţa să se mai pregătească 9n mod consecvent. Joi

tre2uie să 9l apreciem la adevărata sa valoare şi să(l 9nvăţăm 9n permanenţă să se autoaprecieze

ct mai o2iectiv; pentru a depăşi apariţia unor ast,el de situaţii.

"onsiderăm că putem rezolva aceste ? scăpări ?; dacă vom ,olosi variate metode de

evaluare şi vom adopta o atitudine ct mai dega>ată şi comunicativă cu elevul evaluat. /l nu

tre2uie să perceapă evaluarea ca pe o tortură; ca pe un ,el de pedeapsă a procesului educativ; ci

tre2uie să vadă evaluarea ca pe ceva normal; la ,el ca şi pe celelalte componente ale procesului de9nvăţămnt ( predarea şi 9nvăţarea ( şi să conştientizeze necesitatea ei. etodele de evaluare

moderne o,eră posi2ilitatea de a elimina aceste posi2ile erori; dacă nu 9n totalitate; măcar parţial;

prin ,aptul că ele pot ,i utilizate aproape oricnd şi orict timp este necesar; ne permit mai multe

demonstraţii ale competenţelor; ale creativităţii elevilor şi pot dezvolta şi capacitatea de

autoapreciere. #vanta>e şi dezavanta>e prezintă oricare dintre metode; dar com2inarea lor 9ntr(un

mod adecvat; duce la o evaluare mai 2ună dect dacă am ,olosi doar pe unele dintre ele ceea ce

este cel mai important; e ,aptul că putem ,orma elevului capacitatea de a emite >udecăţi de

valoare asupra propriei prestaţii pentru că ? ... +ntr&o *ociet"te concuren,i"#%3 $co"#" e*te d"to"re

*% "ute (e )iec"re dintre e#evii *%i *%&$i *t"0i#e"*c% *co(uri +n vi",%3 +n r"(ort cu (o*i0i#it%,i#e

#ui re"#e 9 ; I.


12/125

MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

/valuarea 9n 9nvăţămnt este o pro2lemă vec=e cu conotaţii noi; un su2iect controversat

datorită; 9n special; 9ncărcăturii sale morale; pentru că; pnă la urmă; prin evaluare se =otărăşte

soarta unor destine.

#legerea acestei teme a ,ost determinată; aşa cum reiese din ideile e4puse anterior; deconvingerea că evaluarea este poate componenta cea mai importantă a procesului de 9nvăţămnt

şi apreciem că de ea depinde succesul nostru; al cadrelor didactice şi al elevilor; dar şi reuşita 9n(

tregului proces de 9nvăţămnt; iar nea>unsurile metodelor tradiţionale tre2uie compensate prin ce(

le moderne; alternative şi complementare; deoarece primele pot 9ngreuna; ,ără rea intenţie evolu(

ţia elevului care şi el a devenit modern; iar dezvoltarea lui presupune a2ordări noi.

"apacităţile intelectuale pe care dorim să le dezvoltăm elevilor au un caracter comple4;

multi ( şi interdisciplinar. e e4emplu; capacitatea de a rezolva pro2leme este comună matemati(

cii; dar şi ştiinţelor capacitatea de a citi şi 9nţelege un te4t este utilă nu numai la lim2a romnă

sau 9n 9nvăţarea lim2ilor străine; dar şi la istorie sau geogra,ie.

eşi importante pentru testarea cunoştinţelor şi competenţelor elevilor; metodele tradiţio(

nale de evaluare nu mai sunt e,iciente 9n situaţii precum cele descrise mai sus. "a urmare; tre2uie

să ,olosim metode de evaluare care să ,acă apel la creativitatea elevului; la gndirea divergentă

sau la generalizări.

"ali,icativul reprezintă re,lectarea o2iectivă a rezultatelor şcolare. /levii noştri se rapor(

tează la cali,icativul primit; iar modul de raportare poate ,i pozitiv 7acceptă cu entuziasm un )28sau; din contră; negativ 7su,eră la primirea unui S8. #titudinea elevului ,aţă de evaluarea şcolară

apare şi evoluează 9n strnsă legătură cu procesul instructiv ( educativ; de2utnd cu mani,estări

sporadice 9ncă din ciclul primar; iar 9n timp do2ndeşte tot mai mult o semni,icaţie morală.

$rezenţa unei atitudini cristalizate 9n raport cu evaluarea şcolară poate ,i relevantă atunci cnd

mani,estările pozitive sau negative do2ndesc o anumită constanţă şi se mani,estă 9n comporta(

mentul elevilor; devenind un ,actor motivaţional; ast,el; evaluarea şcolară este asimilată de elevi

ca o e4presie a aprecierii directe la adresa personalităţii lor. #titudinea ,aţă de evaluare interacţio(

nează tot mai mult cu randamentul şcolar al elevilor; ,iind una din cauzele succesului sau insuc(

cesului şcolar. "orelat cu acest aspect este ,aptul că atitudinea ,aţă de evaluarea şcolară se cons(

tituie treptat ca o componentă importantă a atitudinii elevilor ,aţă de şcoală; ,aţă de actul 9nvăţării

şi ,aţă de cadrul didactic. #şadar; micul şcolar trăieşte intens 2ucuria primirii unui cali,icativ de

)2; 9n timp ce un I poate genera adevărate drame interioare sau c=iar ,amiliale. Iată de ce 9nvăţă(

!


13/125

torul tre2uie să dovedească empatie; să ,ie capa2il să se transpună 9n situaţia elevului; să(l 9nţelea(

gă 9nainte de a(l >udeca şi de a(i acorda un anumit cali,icativ.

Importanţa atitudinii ,aţă de evaluarea şcolară decurge din conţinutul psi=ologic deose2it

al acesteia 9n sensul că ea desemnează o relaţie comple4ă; 9n care este implicată direct persoana

elevului. Sunt cunoscute 9n acest sens consecinţele multiple şi contradictorii pe care le au 9n pla(nul vieţii psi=ice aprecierile ,ăcute asupra prestaţiei elevului. $rin acţiunea unei multitudini de

,actori; evaluarea poate să genereze atitudini contrarii; de respingere; indi,erenţă sau c=iar de ac(

ţiune opusă evaluării; după cum poate genera dependenţă ,aţă de aprecieri; motivarea acţiunii prin

dorinţa de a o2ţine aprecieri pozitive. #ceste in,luenţe comple4e pe care atitudinea ,aţă de evalu(

area şcolară le are asupra procesului de 9nvăţămnt evidenţiază necesitatea cunoaşterii particula(

rităţilor şi evoluţiei acestei atitudini la elevi; 9n scopul diri>ării procesului ,ormativ; trans,ormării

atitudinilor 9ntr(un ,actor ,avora2il al 9nvăţării şi 9ntr(un o2iectiv al procesului de 9nvăţămnt.

7.

3


14/125

CAPITOLUL I

FUNDAMENTE TEORETICE ALE TEMEI

18 /#'U#R/# M"&'#RO

!"! E#$%&$'($ )*o%$'+, *o.o/(/t+ 0&/1$(/t$%+ $ .'o*(2&%&3 1( 4/#+5+6/t

/valuarea şcolară poate ,i considerată a treia dimensiune a preocupărilor didactice; alături

de predare şi 9nvăţare. Importanţa ei este; 9n a,ară de orice 9ndoială; motivndu(se att prin

necesitatea certi,icării şi ierar=izării rezultatelor o2ţinute de elevi; ct şi prin rolul ei de ,eed(

2acD; deopotrivă pentru elev şi pentru ,actorii responsa2ili de proiectarea şi de 2unul mers al

procesului. Strategia 9n evaluarea educaţională reprezintă conduita responsa2ilă a evaluatorului 9n

toate aspectele şi pe 9ntreaga 9ntindere a demersului evaluativ; ca şi opţiunea pentru cel mai

adecvat tip de evaluare pedagogic 9n situaţia instructiv(educativă dată 7 . Ungureanu 8.


15/125

/valuarea didactică reprezintă totalitatea activităţilor prin care se colectează; organizează

şi interpretează datele o2ţinute 9n urma aplicării unor instrumente de măsurare; 9n scopul emiterii

unei >udecăţi de valoare; pe care se 2azează o anumită decizie 9n plan educaţional.

$rocesul de evaluare didactică cuprinde trei etape principale: %*ur"re" rezultatelor şcolare reprezintă operaţia de constatare a e4istenţei volumului;

corectitudinii şi gradului de stăpnire a unor cunoştinţe prin aplicarea unor instrumente de evalua(

re adecvate scopului urmărit 7pro2e oraleAscriseApractice; proiecte; porto,olii etc.8

A(reciere" rezultatelor şcolare reprezintă procesul de acordare a cali,icativului pe 2aza

unor criterii unitare 7descriptori de per,ormanţă8

For'u#"re" conc#u6ii#or este un demers de ,actură e4plicativ ( >usti,icativă; avnd rolul

de a ,acilita 9nţelegerea; la nivelul elevului; a motivelor care au stat la 2aza acordării unui anumit

cali,icativ. #rgumentarea realizată de către 9nvăţător se poate mani,esta su2 două ,orme:

normativă: centrată pe >usti,icarea corectitudinii cali,icativului acordat

,ormativă: 9nvăţătoul urmăreşte nu numai conştientizarea elevului cu privire la nivelul

per,ormanţelor sale; dar şi mo2ilizarea lui 9n direcţia depăşirii per,ormanţei o2ţinute la un mo(

ment dat.


16/125

!"7 REPERE CONCEPTUALE ŞI SPECIFIC

ocimologia reprezintă studiul sistematic al e4amenelor; analiza ştiinţi,ică a modurilor de

notare; a varia2ilelor notării la e4aminatori di,eriţi şi la acelaşi e4aminator; a ,actorilor su2iectivi

ai notării; precum şi identi,icarea mi>loacelor menite să contri2uie la asigurarea o2iectivităţii e4a(minării şi evaluării.

ocimologia are ca o2iect de studiu e8"'in"re" $i not"re" elevilor.

Lil2ert de 'ands=eere 713038 adaugă; la sensul iniţial al docimologiei; studiul comporta(

mentului e4aminatorilor şi e4aminaţilor; ceea ce 9nseamnă e4tinderea pro2lematicii acesteia asu(

pra repercusiunilor psi=ologice ale evaluării ;Dic,ion"r de Ev"#u"re $i de Cercet"re +n Educ",ie3

coord. ?. De L"nd*@eere3 !=.

Sensul termenului ?evaluare@ 9ngăduie di,erite conotaţii; ,apt ce denotă importanţa şi

comple4itatea evaluării şcolare.


17/125

!"9 CONCENPŢII CARE AU MARCAT EVOLUŢIA PARADIGMEI

DOCIMOLOGICE

%eoria şi practica evaluativă au ,ost marcate 9n timp de următoarele patru paradigme do(cimologice:

1. (#$%&$'($ „*o.$'$t3#+”, a cărei ,uncţie principală era de a compara elevii şi de a(i clasi,i(

ca; raportndu(i pe unii la alţii; acordndu(le diplomă sau alte distincţii după nivelul lor de reuşi(

tă

+. (#$%&$'($ „.'3/ o83(*t3#(” sau evaluarea „*'3t('3$%+@ care are ca rol să ,urnizeze in,ormaţii

,uncţionale; permiţnd elevilor să se situeze 9n raport cu atingerea o2iectivelor comune pentru toţi

elevii 7standarde unitare8 şi o,erind soluţii de ameliorare

-. (#$%&$'($ „*o'(*t3#+”, care propune o nouă paradigmă; nu numai decizională@ ci şi in,or(

maţională@. /a are ca scop să o,ere elevului in,ormaţii suplimentare 9n ,uncţie de di,icultăţile

constatate pentru a(i ,acilita 9nvăţarea

. (#$%&$'($ „*o/)t3(/t3$t+@ sau 0o'$to$'(”, care este 9n dezvoltare şi are la 2ază evoluţii(

le recente din domeniul psi=ologiei cognitive şi pedagogiei privind integrarea evaluării 9n proce(

sul de 9nvăţare. Scopul acesteia pendulează 9ntre co4ni,ie3 ca ansam2lu al proceselor prin interme(

diul cărora elevul ac=iziţionează şi utilizează cunoaşterea şi 'et"co4ni,ie3 ca proces de cunoaş(

tere despre autocunoaş[email protected]#$%&$'($ *o/)t3(/t3$t+ 2$& 0o'$to$'( este o nouă megaconcepţie. /a corespunde

unui demers dominant pedagogic care ,avorizează participarea activă şi autonomia elevului; ,ur(

nizndu(i repere e4plicite; 9n scopul de a lua 9n mini propria trans,ormare; ,iind conştient de pro(

priile di,icultăţi şi lacune. #ceastă nouă şi ultimă accepţiune a evaluării tre2uie 9nsoţită de o creş(

tere a practicilor de reglare dar şi de o modi,icare ,undamentală de mentalitate.

!"; TENDINŢE DE MODERNIZARE A EVALURII ŞCOALARE

#stăzi se discută din ce 9n ce mai mult despre necesitatea unei ?culturi evaluative@ care

tre2uie ,ormată şi promovată 9n rndul celor care se ocupă de ,ormarea tinerelor generaţii. $entru

aceasta sunt necesare trans,ormări ,undamentale 9n primul rnd 9n mentalitatea teoreticienilor şi

practicienilor din domeniul educaţiei. /senţa sc=im2ărilor petrecute 9n ultimul deceniu al secolu(

lui trecut şi care se continuă şi astăzi derivă din aceea că Hev"#u"re" $co#"r% e*te conce(ut% din

ce +n ce '"i 'u#t c" ("rte inte4r"nt% " (roce*u#ui de +nv%,"re $i "#on "# "ce*tei"7 ;v"n

1-


18/125

A0ernot3 Le* 'Jt@ode* dKJv"#u"tion *co#"ire3 Nouve##e edition3 DUNOD3 "ri*3 !3 ("4.G=.

"onceptul care a modi,icat 9ntreaga pedagogie a ultimelor decenii şi care nu şi(a epuizat 9ncă

resursele este cel de evaluare ,ormativă@.

#cest concept instituie evaluarea ca mi>loc de ,ormare a elevului şi permite o2servarea e(

voluţiei competenţelor sale. "onsiderarea evaluării moderne ca ,ăcnd parte integrantă din proce(sul de 9nvăţare; intim asociat acestuia; a condus la distanţarea sa de tradiţionala veri,icare@ a cu(

noştinţelor şi c=iar de tradiţionala apreciere şcolară. ;Io"n Cer4@it3 Si*te'e "#tern"tive $i co'(#e&

'ent"re de in*truire3 Editur" Ar"'i*3 223 ("4. 22=.

/valuarea modernă; care promovează tranziţia de la noţiunea de contro# al 9nsuşirii cu(

noştinţelor la conceptul de ev"#u"re att " re6u#t"te#or 9nvăţării dar mai ales a (roce*e#or pe care

le implică; semni,ică trecerea de la o pedagogie a transmiterii cunoştinţelor la o pedagogie a

9nsuşirii cunoştinţelor şi a ştiinţei de a deveni.

Integrarea evaluării 9n structura activităţii didactice de către concepţiile pedagogiei mo(

derne determină ampli,icarea ,uncţiei educative a acesteia; sitund(o 9ntr(o poziţie c=eie 9n proce(

sul instructiv(educativ.

#ceastă consecinţă derivă dintr(o ,irească 9nţelegere a evaluării ca H$tiin,% " v"#orii7

7Ioan "erg=it; o(. cit.3 ("4. 2=. # evalua 9nseamnă; 9ntre altele; a emite >udecăţi de valoare; ce(

ea ce presupune a te raporta la valori; a ,ace trimitere la un sistem de valori.

$rocesul evaluativ 9şi relevă pe deplin ,unţia de ,eed(2acD atunci cnd educatorul şi elevii

se regăsesc 9n calitate de parteneri 9n cadrul procesului educaţional. #ceasta presupune ca ,iecaredintre parteneri să conştientizeze rolul pe care 9l deţine la nivelul interacţiunii didactice şi să

,olosească reacţiile celuilalt pentru a(şi optimiza propriul comportament.

"aracteristicile actuale ale conceptului de evaluare pot ,i sintetizate ast,el:

evaluarea şcolară nu este dect un mi>loc 9n slu>2a progresului elevului; nu un scop 9n sine

evaluarea tre2uie să ,ie 9n slu>2a procesului educativ şi integrată acestuia

evaluarea tre2uie să aprecieze 9nainte de toate drumul parcurs de elevi: progresAregres

evaluarea tre2uie să stimuleze activitatea elevului şi să ,aciliteze progresul său

pentru a ,i corect; pro,esorul tre2uie să ,ie neutru şi o2iectiv pe ct posi2il

a evalua un elev 9nseamnă a(i transmite in,ormaţii utile

evaluarea tre2uie să(l a>ute pe elev

evaluarea tre2uie să se ,acă 9n ,olosul copilului ea tre2uie să(l a>ute să(şi construiască viitorul

evaluarea tre2uie să se adreseze unei ,iinţe 9n devenire care nu a 9nc=eiat procesul de dezvolta(

re

1


19/125


20/125

nivel terminologic; ct mai ales ca mod de concepere; prin sintagma Tactivitate evaluativăT. in

perspectiva modernă; ?a evalua@ 9nseamnă a des,ăşura o activitate care 9nsoţeşte pas cu pas pro(

cesul de predare(9nvăţare.

Introducerea 9n teoria şi practica pedagogică a conceptului de „evaluare ,ormativă@ a

determinat atenţionarea pedagogilor asupra ,aptului că o2iectul lor de studiu 9n domeniul evalua(tiv; 9n consens cu ideile psi=ologiei cognitive; tre2uie să(l reprezinte cu prioritate procesele de

9nvăţare ale elevilor şi nu comportamentele mani,estate de aceştia ca rezultat al 9nvăţării.

& altă idee de 2ază vizează coresponsa2ilizarea celui care 9nvaţă 7elevul8. #ceasta pre(

supune dezvoltarea capacităţii de autore,lecţie asupra propriei 9nvăţări; intrarea 9n ,uncţiune a me(

canismelor metacognitive. "u alte cuvinte; ?cunoaştere despre autocunoaştere@.


21/125

!"> EVALUAREA TRADIŢIONAL VERSUS EVALUAREA MODERN

/valuarea tradiţională ( caracteristici

( e4presiile cel mai ,recvent ,olosite pentru denumirea activităţii de evaluare sunt: e4a(minare; veri,icare; ascultare; control; c=iar dacă această activitate se des,ăşoară 9ntr(un conte4t

cotidian; şi nu la ,inalul unui program de instruire

( aprecierea şcolară sau veri,icarea se constituia ca moment separat de activitatea de

predare(9nvăţare

(acţiona cu precădere periodic; realiznd; de regulă; o evaluare sumativă

( este sinonimă cu aprecierea clasică; cu notaţia sau corecţia; cu controlul continuu al

9nvăţării şcolare

( se ,inalizează cu clasi,icarea 7clasamentul elevilor ( evaluare comparativă8

( nota sau cali,icativul sancţiona 9nvăţarea de către elev

( selectează şi e4clude anumite domenii ale 9nvăţării mai greu de evaluat: atitudini;

comportamente; trăsături de personalitate etc

( este centrată pe cunoştinţe

( notarea este un scop 9n sine; un mi>loc de clasi,icare sau de certi,icare

( este sinonimă cu noţiunea de control al cunoştinţelor

( evaluatorul constată; compară şi >udecă este centrată deci pe elev şi apreciază con,ormi(tatea cunoştinţelor predate 7lecţia 9nvăţată8 cu o scară de valori care este lăsată la aprecierea pro(

,esorului şi care rămne 9n mare parte implicită; nu se comunică elevilor

( incriminează doar elevul nu şi criteriile de apreciere deşi de multe ori criteriile sunt insu(

,icient de,inite sau con,uze

( ascunde un mare grad de ar2itrarietate şi este di,icil de realizat printr(o muncă 9n ec=ipă;

cooperativă; complementară

( activează un soi de şanta>; un raport de ,orţe mai mult sau mai puţin vizi2il ( 9ntre 9nvă(

ţător şi elev ( 9mpiedicnd ast,el cooperarea li2eră şi creatoare.

/valuarea modernă ( caracteristici

(este asociată gri>ii ,aţă de măsurarea şi aprecierea rezultatelor

(nu este un scop 9n sine; un simplu control; ci se realizează 9n vederea adoptării unor deci(

zii şi măsuri ameliorative

10


22/125

(pune accent pe pro2lemele de valoare şi pe emiterea >udecăţii de valoare

(acordă preponderenţă ,uncţiei educative a evaluării

(9ncearcă să devină o interogaţie glo2ală; preocupată de promovarea aspectului uman 9n

general

(acoperă att domeniile cognitive ct şi pe cele a,ective şi psi=omotorii ale 9nvăţării şco(lare

(se ocupă att de rezultatele şcolare ct şi de procesele de predare şi 9nvăţare pe care le

implică

(se constituie parte integrantă a procesului didactic; nu mai este privită din e4teriorul

acestuia

(dezvoltă tot timpul o ,uncţie de ,eed(2acD pentru elev

(tinde să in,ormeze şi personalul didactic asupra punctelor tari şi punctelor sla2e ale e,or(

turilor depuse; asupra e,icienţei activităţii didactice

(9şi asumă un rol activ; de trans,ormare continuă a proceselor de predare şi de 9nvăţare; de

intervenţie ,ormativă

(devine un proces continuu şi integrat organic procesului de instruire

(evaluarea devine un mi>loc de comunicare de in,ormaţii asupra stadiului 9nvăţării; 9n ve(

derea ameliorării sau reorganizării acesteia

(evaluează elevii 9n raport cu o normă; cu criterii dinainte ,ormulate 7 escriptorii de

per,ormanţă pentru 9nvăţămntul primar@8(aceste criterii sunt cunoscute şi de evaluator şi de evaluat

(solicită o diversi,icare a te=nicilor de evaluare; a metodelor şi creşterea gradului de adec(

vare a acestora la situaţii didactice concrete

(vizează desc=iderea evaluării spre mai multe perspective ale spaţiului şcolar 7competenţe

relaţionale; comunicare pro,esor(elev disponi2ilităţi de integrare socială8

(centrează evaluarea pe rezultatele pozitive; ,ără a sancţiona 9n permanenţă pe cele negati(

ve

(elevul devine partener cu drepturi egale; 9ntr(o relaţie educaţională care are la 2ază un

contract pedagogic@.

(o,eră transparenţă şi rigoare metodologică

(caută să aprecieze şi e,icacitatea ansam2lului de procese care tre2uie să conducă la 9nvă(

ţare

1!


23/125

"um se poate o2serva; evaluarea modernă nu se mai rezumă doar la a aprecia dacă elevii

au 9nvăţat 2ine; ci caută să aprecieze şi e,icacitatea ansam2lului de procese care tre2uie să

conducă la 9nvăţare. &2iectul evaluării nu mai este doar elevul; ci 9ntreg sistemul. "ontrar evalu(

ării tradiţionale; evaluarea modernă implică sistemul instituţional la di,eritele sale niveluri este

ceea ce ne convinge să avem 9n vedere accepţiunile di,erite ale conceptului de evaluare: una limi(tată strict la rezultatele elevului; care poate ,i denumită şi evaluare docimologică; alta dedicată di(

verselor alte varia2ile incluse 9n procesul didactic; denumită evaluare de proces.

$rezentarea comparativă a caracteristicilor celor două tipuri de evaluare şcolară :

E#$%&$'($ t'$1353o/$%+ are un caracter in,ormativ. E#$%&$'($ o1('/+ are un cu caracter ,ormativ.


24/125

!"? MUTAŢII DE ACCENT


25/125

CAPITOLUL II

DEMERSURI APLICATIVE

II"! METODE DE EVALUARE

R(.('( *o/*(.t&$%(

etodele de evaluare@ vizează modalităţile prin care este evaluat elevul. /le 9nsoţesc şi

,acilitează des,ăşurarea procesului de 9nvăţămnt. etoda de evaluare reprezintă calea pe care o

urmează pro,esorul 9mpreună cu elevii săi 9n demersul evaluativ.


26/125

C%$2303*$'(

etodele utilizate 9n evaluarea per,ormanţelor şcolare sunt de mai multe ,eluri.


27/125

!"! METODE DE EVALUARE TRADIŢIONALE @ CLASICE

etodele tradiţionale cuprind toate acele modalităţi de evaluare care; cronologic; au apă(

rut şi s(au statornicit primele; constituind zestrea tradiţională a teoriei şi practicii romneşti a eva(

luării şcolare. "onstituirea sistemului lor s(a produs treptat; prin contri2uţia tuturor autorilor sem(ni,icativi de teorie didactică din Romnia; 9n opera lor putndu(se identi,ica preocupări e4prese

9n acest domeniu.

!"!"! E#$%&$'($ o'$%+

/valuarea orală se realizează printr(o conversaţie pe 2aza căreia cadrul didactic sta2ileşte

cantitatea in,ormaţiei şi calitatea procesului de 9nvăţare 9n care a ,ost implicat elevul.


28/125

Recuperează naturaleţea şi normalitatea unei relaţii speci,ic umane ;C. Cuco*3 A.

Stoic"=

)avorizează dezvoltarea capacităţii de e4primare orală a elevilor

#sigura ,eed(2acD(ul care este mult mai rapid

&,eră posi2ilitatea de a clari,ica şi corecta imediat eventualele erori sau ne9nţelegeri aleelevului 9n raport cu un conţinut speci,ic.

D($#$/t$(%( (#$%&+'33 o'$%(:

Intervin o multitudine de varia2ile care a,ectează o2iectivitatea ascultării orale: starea

de moment a pro,esoruluiA evaluatorului; gradul di,erit de di,icultate a 9ntre2ărilor ,ormulate; sta(

rea psi=ică a elevilor etc ;I. T. R"du/ A. Stoic"=/

/valuarea orală este impregnată de su2iectivism mai mult dect oricare dintre celelalte

modalităţi de evaluare.

Lradul de di,icultate a 9ntre2ărilor este di,erit de la un elev la altul

Intervine o puternică varietate intraindividuală şi interindividuală

/4emple de pro2e orale :

18 isciplina: 'im2a romnă

"lasa: a II(a

"apacitatea: Receptarea mesa>ului oral

Su2capacitatea: esprinderea in,ormaţiilor esenţiale dintr(un te4t

&2iective operaţionale: &1 ( să citească te4tul; respectnd semnele de punctuaţie

&+ ( să ,ormuleze răspunsul la 9ntre2ări

&- ( să ,ormuleze 9ntre2ări 9n legătură cu conţinutul te4tului

& ( să realizeze un dialog imaginar 9ntre persona>ele din te4t

&5 ( să alcătuiască enunţuri cu cuvinte date

&6 ( să memoreze o stro,ă dintr(o poezie

Itemi: I1 ( "iteşte te4tul cu intonaţie; respectnd semnele de punctuaţie

I+ ( Reciteşte propoziţiile 9n care se vor2eşte despre Leorgeta

I- ( Răspunde la 9ntre2area din te4t

I ( )ormulează 9ntre2ări 9n legătură cu te4tul

+


29/125

I5 ( #lcătuieşte oral propoziţii despre : 'ot"n3 (ui$or3 vr%0ii

I6 ( Imaginează un dialog 9ntre Leorgeta şi motan

I0 ( emorează o stro,ă din poezia ?otanul pedepsit@ de /lena )arago

O 0$.t+ 8&/+Leorgeta a văzut motanul stnd la pndă. $e cine pndea el oareN

)ata a zărit un puişor tare speriat. /a a pus puişorul pe o crenguţă a cireşului.

ră2iile ciripesc mulţumite.

Leorgeta a certat motanul cel lacom.

escriptori de per,ormanţă:

Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t( citeşte cu voce tare; corect; ,lu(

ent; e4presiv( identi,ică propoziţiile 9n care se

vor2eşte despre Leorgeta

( ,ormulează corect 9ntre2ări A

răspunsuri la 9ntre2ări

( ,ormulează corect enunţuri cu

cuvintele date

( realizează dialogul; utiliznd

mai mult de patru propoziţii

( memorează şi recită corect stro(,a memorată

(citeşte 9n ritm propriu; cu voce

tare; un te4t accesi2il la prima ve(dere; cu pauze sporadice 9naintea

cuvintelor necunoscute sau cu a(

glomerări de consoane

( identi,ică trei propoziţii 9n care

se vor2eşte despre Leorgeta

( ,ormulează 9ntre2ări A răspunsuri

la 9ntre2ările simple

( ,ormulează propoziţii doar cu

două cuvinte( realizează corect dialogul; utili(

znd două ( patru propoziţii

( memorează şi recită stro,a cu a(

>utorul 9nvăţătorului

( citeşte cu voce tare; 9n ritm lent

un te4t la prima vedere; cu reve(niri dese asupra unor cuvinte sau

enunţuri

( identi,ică două propoziţii despre

Leorgeta

( ,ormulează 9ntre2ări A răspunsuri

la 9ntre2ări doar cu a>utorul 9nvă(

ţătorului

( ,ormulează o singură propoziţie

( realizează dialogul doar din do(uă propoziţii şi cu a>utorul 9nvă(

ţătorului

( memorează şi recită doar o parte

din stro,ă

+8 isciplina: atematică

"lasa: a II(a

"apacitatea: Jumere naturale *(1** Su2capacitatea: "ompararea şi ordonarea numerelor naturale

Se scriu pe ta2lă două numere ,ormate din zeci şi unităţi 7 + 61 8

Itemi: I1 ( Reprezentaţi numerele ,olosind riglete corespunzătoare.

I+ ( "are număr este mai mareN

+5


30/125

I- ( Indicaţi şi scrieţi 9n continuarea celor două numere date; un al treilea număr; mai

mic dect 1**. Scrieţi cele trei numere 9n ordine crescătoare.

I ( Scrieţi cele trei numere 9n ordine descrescătoare.

I5 ( Indicaţi un al patrulea număr cuprins 9ntre + şi 61. Scrieţi cele patru numere 9n

ordine crescătoare. I6 ( &rdonaţi descrescător cele patru numere.

utătoare de către 9nvăţător; sau cu solu(

ţii parţiale de către colegii săi.

%imp de lucru pentru aplicarea pro2ei : cca. minute A elev.

"ali,icativul se acordă pe 2aza descriptorilor de per,ormanţă ast,el :

Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t( scrie cu ci,re numere din con(

centrul *(1**

( compară două numere scrise cu

două ci,re

( ordonează corect crescător şi

descrescător

( scire cu ci,re numerele din con(

centrul *(1**

( compară două numere ,ormate

din zeci şi unităţi

( ordonează crescător şi descres(

cător; cu unele mici greşeli

( scrie cu ci,re numerele din con(

centrul *(1** cu unele mici ezi(

tări

( compară două numere ,ormate

din zeci şi unităţi cu a>utor

( ordonează crescător şi descres(

cător; cu multe greşeli

!"!"7" E#$%&$'($ .'3/ .'o8( 2*'32(

)uncţia principală a evaluării prin pro2e scrise 9n conte4t didactic cotidian este aceea de a

o,eri cadrului didactic in,ormaţii privind calitatea activităţii realizate şi e,ectele acesteia e4prima(

te 9n nivelul de pregătire al elevilor. /a semnalează situaţiile 9n care unii elevi nu au do2ndit ca(

pacităţile; su2capacităţile; a2ilităţile preconizate la un nivel corespunzător şi; 9n consecinţă; ,ac

necesară aplicarea unor măsuri recuperatorii.

/valuarea scrisă apelează la suporturi concretizate 9n ,işe de muncă independentă; lucrări

de control etc. /levii prezintă ac=iziţiile lor 9n a2senţa unui contact direct cu cadrul didactic.$rincipalele o1$%3t+53 de realizare a evaluărilor prin pro2e scrise sunt :

W P)o*( %)$%( +( o,&)ol u)(,& . #cestea cuprind 1(+ 9ntre2ări din lecţia de zi şi durează ma4.

15(+* de minute. 'ucrările de acest gen au rol de ,eed(2acD att pentru elev ct şi pentru cadrul

didactic.

+6


31/125

"erinţele 7itemii8 pot viza att reproducerea celor 9nvăţate precum şi e4erciţii de muncă

independentă

W E.a/$,0)$l( %u)&( +( &$p o*$(&$12 ; cu durata de 5 minute: se dau (6 9ntre2ări la care elevii

răspund 9n scris succesiv.

"orectarea se poate ,ace ,ie de elevii 9nşişi prin raportare la model 7comparare cu răspun(surile corecte8 o,erite ,ie de cadrul didactic; ,ie de colegi; prin sc=im2area lucrărilor.

W Lu)0)$ %)$%(3p)o*( apl$a&( la s,rşitul unui capitol. #cest tip de pro2e acoperă prin itemii

,ormulaţi elementele esenţiale; reprezentative ale capitolului respectiv. /le veri,ică şi evaluează

9ndeplinirea tuturor o2iectivelor terminale ale capitolului respectiv. eniţi rezultatele A ceea ce au 9n(

văţat


32/125

/4emple de pro2e scrise:

18 isciplina: /ducaţie civică

"lasa: a I(a

"apacitatea: Utilizarea lim2a>ului din s,era valorilor civice

Su2capacitatea: Xara şi poporul &2iective operaţionale: &1 ( să scrie numele localităţii de domiciliu 7 I1 8

&+ ( să aleagă varianta corectă din cele date 7 I+ 8

&- ( să completeze propoziţii lacunare 7 I-; I0 8

& ( să identi,ice instituţiile; respectiv sim2olurile statului

romn 7 I; I5 8

&5 ( să prezinte propriile opinii despre patrie 7 I6 8

Itemi: I1 ( Scrie numele localităţii tale de domiciliu. 1p

I+ ( #lege varianta corectă : +p

a8 ecinii 9mi sunt Y consăteni Y concetăţeni.

28 Jaţiunea este o comunitate '"i '"re & '"i 'ic% dect comunitatea locală.

I- ( "ompletează enunţurile: !p

a8 Jaţiunea romnă are 9n comun: ……… ; ……… ; ……… .

28 /roii neamului sunt: ……………………………………… .

I ( udecătoreşti Y ; Luvernul Y ;

şcolile Y .

I5 (i,ează casetele corespunzătoare sim2olurilor statului romn : p

rapelul Y ; Imnul Y ; Ziua Jaţională Y ; clădirile Y ; Stema Y ; 2ogăţiile Y .

I6 ( Scrie 9ntr(un enunţ ce 9nseamnă patria pentru tine. 5p

I0 ( Scrie titlul Imnului ţării ……………………. 1p

&,iciu: 1p

%otal: +6p

#cordarea cali,icativelor:

Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t+6(+ puncte +-(+* puncte 13(15 puncte

+!


33/125

/valuările orale şi evaluările scrise sunt modalităţi evaluative complementare şi nu e4clu(

sive; prin urmare; se cer a ,i des,ăşurate oportun şi optim; deoarece:

W #tt evaluările orale ct şi evaluările scrise nu acoperă nici separat nici 9mpreună 9ntreaga rea(

litate educaţională supusă evaluării.


34/125

W %ematica lucrărilor practice

W /tapele ce tre2uie parcurse pnă la o2ţinerea produsului ,inal

W odul 9n care acestea vor ,i evaluate 72aremele de corectare şi de apreciere H respectiv crite(

riile de realizare şi criteriile de reuşită8

W "ondiţiile care sunt o,erite elevilor pentru realizarea activităţii respective: aparate; dispoziti(ve; spaţii; scule. 7 I. Jeacşu; #. Stoica; 1336; pag. 06 8

%ipuri speci,ice ale evaluării practice

$ro2ele evaluative de ordin practic se pot gndi 9n următoarele p()%p(&$1(:

W e4ecutarea de către elevi a unor produse pornind de la un model

W realizarea de către elevi a unor acţiuni pornind de la un proiect de acţiune 7dans de ma>orete;

gimnastică acro2atică8

W simularea unor acţiuni 9n condiţii speciale 7pe calculator; 9n sălile de simulare ( e4. creşterea şi

dezvoltarea unei plante8.

$" A*t3#3t+53%( (.('3(/t$%(

Sunt speci,ice 9n conte4tul disciplinelor cu caracter practic(aplicativ. Sunt o variantă a e(

valuării practice; care se ,ocalizează numai pe produsul ,inal al unei secvenţe educaţionale par(

curse de elev.

8" A/$%3$ .'o1&2(%o' $*t3#3t+533 (%(#3%o'

$rin produs al activităţii elevului se 9nţelege tot ceea ce realizează el 9n şcoală şi 9n a,araei.


35/125

&+ ( să moduleze linia 9n ductul ei continuu prin grosime şi culoare;

pentru a o2ţine e4presivităţi plastice

&- ( să ,olosească culori semni,icative acestui su2iect; pentru a rea(

liza armonia cromatică a lucrării

& ( să organizeze o compoziţie plastică unitară; ec=ili2rată şie4presivă cu su2iectul ? $om des,runzit ?

&5 ( să evalueze şi să autoevalueze lucrările pe 2aza criteriilor de e(

valuare propuse

"riterii de evaluare: Respectarea temei plastice 1*p

/4presivitatea liniilor şi a ,ormei plastice 1*p

ogăţia şi e4presivitatea culorilor 1*p

#rmonia cromatică 1*p

&riginalitate şi creativitate 1*p

%otal: 5*p


Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t5(5*p -3(p -*(-!p

+8 isciplina: /ducaţie muzicală

"lasa: a III(a

"apacitatea: "unoaşterea şi utilizarea elementelor de lim2a> muzical 9n interpretarea şi audie(

rea muzicii

Su2capacitatea: Sunetele şi notele Sol ( i

&2iective operaţionale: &1 ( să recunoască notele prin care se redau cele două sunete muzica(

le

&+ ( să intoneze cntecul ? elc; melc; codo2elc ?; respectnd ele(

mentele de lim2a> studiate

&- ( să respecte cerinţele unei emisii; intonaţii şi dicţii corecte


Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t( redă corect calităţile sunetelor muzicale; ,olosind notaţia muzi(cală( citeşte ritmic şi intonează corectcntecul; ,olosind elementele de

( redă calităţile sunetelor muzica(le; ,olosind notaţia muzicală; cuspri>in minim din partea 9nvăţăto(rului( citeşte ritmic şi intonează cnte(

( recunoaşte şi redă calităţile su(netului muzical; cu spri>in susţi(nut din partea 9nvăţătorului( citeşte ritmic cntecul; cu spri>insusţinut din partea 9nvăţătorului

-1


36/125

lim2a> muzical 9nvăţate( respectă cerinţele unei emisii;intonaţii şi dicţii corecte

cul; cu unele ezitări( respectă cerinţele unei emisii şidicţii corecte cu spri>in minim din partea 9nvăţătorului

( respectă cerinţele unei emisii şidicţii corecte cu spri>in din partea9nvăţătorului

-8 isciplina: atematică "lasa: a II(a

"apacitatea: Utilizarea conceptelor speci,ice matematicii

Su2capacitatea: Utilizarea unităţilor de măsură nonstandard

&2iective operaţionale: &1 ( să măsoare lungimea unui o2iect utiliznd unităţi de

măsură nonstandard

&+ ( să noteze rezultatele măsurătorilor 9ntr(un ta2el

escrierea pro2ei: această pro2ă veri,ică evaluarea nivelului de ,ormare a capacităţii de a ,a(

ce măsurători şi de a estima măsuri se utilizează ca material didactic di,erite o2iecte din clasă;

printre care: o riglă; creioane; radiere des,ăşoară activitatea la ta2lă doi elevi vizaţi pentru evalu(

are; ceilalţi lucrează 9n 2ănci dintre elevii care lucrează 9n 2ănci; mai pot ,i evaluaţi 9ncă doi ( trei

pe parcursul des,ăşurării pro2ei.


37/125


Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t( rezolvă corect sarcinile a; 2; c; dşi e; cu e4plicaţii clare privind va(riaţia măsurii unei mărimi lasc=im2area unităţii de măsură

( rezolvă corect sarcinile a; 2; c; dşi e; cu e4plicaţii sumare privindvariaţia măsurii unei mărimi lasc=im2area unităţii de măsură

( rezolvă corect sarcinile a şi 2

8 isciplina: Istoria romnilor

"lasa: a I(a

"apacitatea: "unoaşterea şi ,olosirea surselor istorice

Su2capacitatea: in trecutul localităţii

&2iective operaţionale: &1 ( să colecţioneze vederi A ,otogra,ii A imagini reprezentnd loca(

litatea natală

&+ ( să realizeze un al2um cu acestea

&- ( să prezinte al2umul colegilor; 9n ,aţa clasei

Itemi: I1 ( "olecţionează imagini sugestive.

I+ ( Realizează un al2um cu materialele colecţionate.

I- ( $rezintă 9n ,aţa clasei al2umul realizat.


Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t( colecţionează imagini reprezen(

tative din localitatea natală( realizează al2umul cu acestea( prezintă produsul realizat

( realizează toate cerinţele; dar cu

a>utorul 9nvăţătorului

( colecţionează imagini şi le pre(

zintă 9n ,aţa clasei; cu a>utorulsusţinut al 9nvăţătorului

58 isciplina: Leogra,ia Romniei

"lasa: a I(a

"apacitatea: $erceperea şi reprezentarea spaţiului geogra,ic

Su2capacitatea: Relie,ul Romniei

&2iective operaţionale: &1 ( să modeleze ,ormele de relie,; ,olosind plastilina

&+ ( să respecte culorile convenţionale pentru ,iecare ,ormă de relie,

&- ( să se 9ncadreze corect 9n spaţiu şi să respecte proporţiile

Itemi: I1 ( Realizează =arta ,izică a Romniei 7mula>8; modelnd cu a>utorul plastilinei ,orme(

le de relie,.

#cordarea cali,icativului:

Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t

--


38/125

( modelează ,ormele de relie, res( pectnd culorile convenţionale şi9ncadrndu(se corect 9n spaţiu

( realizează cerinţele; cu spri>inminim din partea 9nvăţătorului

( modelează ,ormele de relie, cuspri>inul susţinut din partea 9nvă(ţătorului şi ,ără a le 9ncadra corect9n spaţiu

68 isciplina: #2ilităţi practice

"lasa: I

"apacitatea: "unoaşterea şi utilizarea unor te=nici de lucru cu diverse materiale şi ustensile

Su2capacitatea: Realizarea unor produse simple din di,erite materiale ( )elicitare pentru ma(

ma

&2iective operaţionale: &1 ( să precizeze etapele şi regulile de lucru

&+ ( să realizeze părţile componente ale cola>ului; prin decupare du(

pă contur

&- ( să asam2leze corect părţile componente 9n spaţiul de lucru

& ( să lucreze 9ngri>it şi curat

&5 ( să evalueze şi să autoevalueze lucrările pe 2aza criteriilor de e(

valuare propuse

"riterii de evaluare: ecuparea după contur 1*p

#sam2larea elementelor 9n spaţiul de lucru 1*p

Realizarea estetică a cola>ului 1*p

%otal: -*p


Fo$'t( 83/( B3/( S&03*3(/t+3(-*p +(+!p +*(+-p

!"!"; T(2t&% 1o*3o%o3*

%estele constituie instrumente de veri,icare cu structură şi 9nsuşiri speci,ice. $rin ,orma de

e4aminare adoptată; testul este ,ie o pro2ă orală sau practică; ,ie; de cele mai multe ori; o pro2ă

scrisă. I. %. Radu 7+***8 consideră testul H(rinci("#u# 'i#oc de o0,inere " unor d"te re#ev"nte

re)erito"re #" (er)or'"n,e#e e#evi#or7.

%estul docimologic este o alternativă şi o cale de e,icientizare a evaluării tradiţionale. /ste

o pro2ă standardizată; ce asigură o o2iectivitate mai mare 9n procesul de evaluare.

-


39/125

F&/*53o/$%3t$t($ testelor docimologice depinde de o serie de condiţii riguroase; mai ales

de natură te=nică. )olosirea; 9n timp; a testelor pentru evaluarea rezultatelor şcolare ale elevilor a

condus la sesizarea anumitor precauţii de care tre2uie să se ţină seama.


40/125

W %este de cunoştinţe


41/125

c8 A1a,%a)(a u,o) $po&('( 3 prin conceperea sau selecţionarea pro2lemelor reprezentative ale

9ntregului conţinut asupra căruia se ,ace veri,icarea.


42/125

etodele tradiţionale de evaluare sunt importante pentru testarea unor cunoştinţe şi capa(

cităţi de 2ază; dar nu mai sunt e,iciente atunci cnd dorim să le dezvoltăm elevilor capacităţi inte(

lectuale cu caracter comple4 şi interdisciplinar. e aceea; tre2uie ,olosite metode de evaluare ca(

re să ,acă apel la creativitatea elevului; la gndirea divergentă; generalizări sau lucrul 9n ec=ipă;

adică la cerinţele societăţii actuale. #cestui deziderat răspund metodele moderne de evaluare; me(tode care sunt tratate pe larg 9n următorul su2capitol al lucrării.

!"7 METODE MODERNE, ALTERNATIVE ŞI COMPLEMENTARE DE EVALUARE

$edagogia modernă dezvoltă metode; te=nici şi instrumente pedagogice al căror scop

principal este acela de a a>uta elevul 9n procesul de 9nvăţare. etodele moderneA alternative de e(

valuare pot servi elevului; cadrelor didactice; ,iind 9n acelaşi timp suporturi solide ale discuţiilor

cu ,amilia.

/ste vor2a despre o suită de proceduri; determinate pe alocuri şi cu atri2utul "#tern"tive.

upă părerea noastră; este 2ine să pre,erăm determinantul co'(#e'ent"re; care 9nvederează cel

mai 2ine locul şi rolul lor pe lngă cele tradiţionale. ai sunt numite şi metode nonte*t ; te@nici

o0*erv"tive şi de "uto"(reciere.


43/125

etodele alternative de evaluare cel mai ,recvent invocate şi ,olosite la ora actuală 9n 9n(

văţămntul primar romnesc sunt:

W &2servarea sistematică a comportamentului elevului ,aţă de 9nvăţare; ,aţă de activitatea şco(

lară

W $orto,oliul W $roiectul

W Investigaţia

W #utoevaluarea etc.

!"7"! O82('#$'($ 232t($t3*+ $ *o.o't$(/t&%&3 (%(#&%&3 0$5+ 1( 4/#+5$'(, 0$5+ 1(

$*t3#3t$t($ )*o%$'+ 4/ (/('$%

O82('#$'($ este una din metodele de cunoaştere a personalităţii umane; care constă 9n

consemnarea metodică; ,idelă şi intenţionată a di,eritelor mani,estări de comportament individual

sau colectiv; aşa cum se prezintă ele 9n ,lu4ul lor natural de mani,estare.@ ;Ion o#0"n3 HCuno"$&

tere" e#evu#ui: *inte6% " 'etode#or7=.

C$'$*t('32t3*3:

(#ceastă metodă o,eră mari resurse de cunoaştere a elevului 9n raport cu interesele şi pre(

ocupările acestuia; cu motivaţia pentru studiu şi cu posi2ilităţile sale raportate la cerinţele vieţii

şcolare.

(/a pune direct 9n evidenţă ceea ce toate celelalte metode de evaluare o,eră numai indirectşi anume cunoaşterea interesului şi a atitudinii elevului ,aţă de 9nvăţare. 9Mnde(#inire" *i*te'"ti&

c%7 a 9ndatoririlor şcolare; o,erta de răspuns pe care o ,ac 9n timpul lecţiilor; dorinţa de a partici(

pa la ceea ce 9ntreprind pe parcursul acestora şi alte mani,estări de acest ,el sunt semni,icative

pentru pregătirea şi gradul de pregătire ale elevilor@. ;I.T.R"du3 23 ("4. 22G=.

(/ste indispensa2ilă oricărei 9ncercări de diagnostic pedagogic sau psi=ologic; att ca me(

todă de sine stătătoare dar şi ca etapă 9nsoţitoare şi a2solut necesară altor metode.

(&2servarea este o practică din ce 9n ce mai ,olosită de ,iecare dată cnd in,ormaţiile care

tre2uie primite privesc nu doar a2ilităţile motrice; ci şi o2iceiurile şi personalitatea elevilor; atitu(

dinile sociale sau comportamentul 9n pu2lic.

(&2servarea devine utilă; nu doar necesară; atunci cnd evaluarea scrisă sau orală ne o,eră

date parţiale sau incomplete.

(/a permite urmărirea intenţionată şi 9nregistrarea e4actă a di,eritelor mani,estări compor(

tamentale ale individului ca şi conte4tul situaţional al comportamentului.

-3


44/125

(&2servarea se realizează de o2icei asupra unor realităţi educaţionale mai comple4e; ceea

ce presupune că:

&2servarea este derulată 9n timp

$rezintă anumite ,aze

/ste necesar un plan de des,ăşurare; cu rol pregătitor dar şi de control.

Et$.(%( o82('#+'33

loacelor necesare

(/la2orarea unui plan riguros de o2servaţie

("onsemnarea imediată a celor o2servate se 9ntocmeşte un protocol de o2servare

*


45/125

(/,ectuarea unui număr optim de o2servaţii

(es,ăşurarea ei 9n condiţii ct mai variate

(Să ,ie ma4imal discretă 7eleviiAelevul să nu(şi dea seama că se a,lă su2 o2servaţie8.

A#$/t$(%( o82('#+'33:

#vanta>ul esenţial constă 9n surprinderea ,enomenelor psi=opedagogice 9n ritmul şi 9n

modul lor natural de mani,estare

&2servarea se realizează asupra comportamentelor reale 9n clasă. /a este necesară şi e,i(

cace 9n orice situaţie educaţională

/ste 9nsă a2solut necesară H+n *itu",i" e#evi#or cu @"ndic"( *"u di)icu#t%,i de co'unic"&

re. entru unii dintre "ce$ti" ev"#u%ri#e *cri*e *unt c@i"r contr"indic"te7.

D($#$/t$(%( o82('#+'33:

ezavanta>ul ma>or constă 9n aceea că; dintre toate metodele; se pare că este cea mai su(

2iectivă; ,apt ce ,ace a2solut necesară completarea datelor o2ţinute cu a>utorul ei cu date o2ţinute

prin alte metode

&2servarea este o metodă de evaluare care cere mult timp area sursă de eroare 9n in,ormaţiile o2ţinute prin o2servare o constituie lipsa o2iectivi(

tăţii o2servatorului .

I/2t'&(/t(%( 1( 4/'(32t'$'( )3 232t($t3$'( *(%( $3 0'(*#(/t 0o%o23t( 2&/t:

W ,işa de evaluare A caracterizare psi=opedagogică

W scara de clasi,icare

W lista de control A veri,icare

W grila de apreciere.

a8 )işa de evaluare este completată de către cadrul didactic cu date despre evenimentele

cele mai importante pe care acesta le(a identi,icat 9n comportamentul sau modul de acţiune al ele(

vilor săi 7 ,apte remarca2ile; pro2leme comportamentale; aptitudini deose2ite o2servate 9ntr(un a(

numit domeniu etc. 8; precum şi interpretările cadrului didactic asupra celor 9ntmplate; permiţn(

du(i acestuia să surprindă modelul comportamental al elevilor săi. "adrul didactic va ,i cel care

1


46/125

va decide ce comportament va ,i urmărit şi 9nregistrat; de,inind ast,el aria comportamentală; e(

ventualele limite ale o2servaţiilor 9nregistrate; precum şi gradul de e4tindere 9n utilizarea acestor

o2servaţii. #cest instrument de evaluare poate ,i ,olosit pe parcursul unui ciclu complet 7 prepri(

mar; primar etc. 8; iar unele o2servaţii şi concluzii se pot menţiona şi 9n ,işa standardizată de ca(

racterizare care se 9ntocmeşte la s,rşitul ,iecărui ciclu de şcolarizare.

/4emplu:

Jumele şi prenumele elevului: .%.

"lasa: a II(a

#n şcolar: +**6(+**0

ata )apte şi atitudiniale elevului

"auze presupuse Areale

Recomandări; măsuri

+0.*3


47/125

tre2uie să utilizăm enunţuri cu o structură simplă; ,olosind cuvinte ,amiliare elevului; care să ,ie

e4primate clar pozitiv sau clar negativ 7 să reprezinte poziţii clar pozitive sau clar negative 8; iar

lista ,inală tre2uie să ai2ă un număr apro4imativ egal de enunţuri pozitive sau negative. /nunţul

,ormulat tre2uie să ,acă re,erire clară la atitudinea sau opinia despre care dorim să a,lăm in,orma(

ţii. Scara de clasi,icare ne indică ,recvenţa cu care apare 9n comportamentul elevului o anumită a(titudine şi ,oloseşte evaluatorului pentru a o2serva atitudinea elevului ,aţă de o activitate de 9nvă(

ţare sau o sarcină de lucru. /a poate ,i administrată unui elev sau unui grup de elevi. $oate ,i ,o(

losită 9n ,işa de evaluare; ct şi 9n ,işa de caracterizare a elevului la s,rşit de ciclu de şcolarizare.

/4emplu:

Jumele şi prenumele elevului: %.".

"lasa: a I(a

#n şcolar: +**0(+**!

/nunţuri $ermanent )recvent &cazional Rar Jiciodată1. $articip cu plăcere la diverse discuţii pe o temă propusă

[

+. $ărerile mele au legătură cu tema [-. Intervin cu 9ntre2ări şi completări [. au e4emple de situaţii asemănătoare [5. $ărerile mele vreau să ,ie respectate [6. Rezolv repede cerinţele primite [0. $ovestesc despre situaţii care nu aulegătură cu tema

[

&2servaţii:/levul se implică activ 9n rezolvarea sarcinilor primite şi se concentrează asupra cerinţelor

pe care le are de rezolvat. $une 9ntre2ări pertinente 9nvăţătorului şi vine cu completări şi e4emple

legate de su2iect. in cauza ,aptului că se gră2eşte 9n rezolvarea sarcinilor; se mai 9ntmplă să se

a2ată de la su2iect; ,ără să 9nţeleagă ,oarte 2ine cerinţele pe care le are de 9ndeplinit.

c8 'ista de control A veri,icare pare asemănătoare cu scara de clasi,icare; dar se deose2eşte

de aceasta prin ,aptul că; prin intermediul ei doar se constată prezenţa sau a2senţa unei caracteris(

tici; ,ără a emite o >udecată de valoare orict de simplă. Se ela2orează relativ uşor; ,iind şi simplu

de aplicat elevilor.

/4emplu: des,ăşurarea unei activităţi practice

Jumele şi prenumele elevului: ".

ata 7 perioada 8: 1!.*3.+**0 ( -*.1*.+**0

A*53&/3 &'+'3t(" D$ N&

-


48/125

# respectat regulile sta2ilite pentru activitate. [# cooperat cu ceilalţi colegi. [# cerut a>utor cnd a avut nevoie. [# o,erit a>utor colegilor. [# dovedit iniţiativă 9n activitate. [# dus activitatea pnă la s,rşit. [

# ,ăcut curat la locul de muncă. [Mi(a autoevaluat o2iectiv activitatea. [d8 Lrila de apreciere

W Lrila de apreciere este un instrument de o2servareA evaluare 9n care se enumeră o serie

de acţiuni pe care tre2uie să le realizeze un elev; de metode care tre2uie aplicate sau de caracte(

ristici pe care tre2uie să le posede un produs. )iecăruia din aceşti itemi i se asociază o scară de

apreciere mai mult sau mai puţin detaliată şi precisă. Scara care 9nsoţeşte ,iecare item constă 9ntr(

o serie de puncte de reper; de o2icei de la două la zece.

#cestea sunt nivelurile de apreciere. Instrumentul@ grila este 9nsoţită de indicaţiiA reco(mandări. &2servatorului 7sau elevului 9nsuşi8 i se cere să sta2ilească; raportndu(se la nivelurileA

scările itemilor; gradul de prezenţăA sau de a2senţă a per,ormanţei sau produsului per,ormanţei şi

să(l precizeze.

W Lrila de apreciere are un avanta> important ,aţă de lista de controlA veri,icare; pentru că

permite; datorită scărilor; să se emită o >udecată sistematică asupra gradului prezenţei sau a2sen(

ţei ,iecărui comportament sau ,iecărei caracteristici. /a se dovedeşte utilă ca instrument de măsu(

ră cnd comportamentul de evaluat prezintă mai multe aspecte. Utilizarea categoriilor descriptive

9n scările de apreciere contri2uie la ameliorarea o2iectivităţii 9n evaluare şi a ,idelităţii rezultate(

lor; 9n mod deose2it 9n cazul a2ilităţilor comple4e. /valuarea ,ormativă şi evaluarea diagnostică

sunt ,avorizate.

V$'3$/t( .o2383%( 1( '3%( 1( $.'(*3('(

ariantele se di,erenţiază 9n ,uncţie de *c"r" de "(reciere. #ceasta poate ,i :

W Nu'eric%: constă 9n atri2uirea unui număr; variind 9ntre 1 şi 1*; caracteristicii sau com(

portamentului o2servat.

W A#)"0etic% ( utilizează litere 9n loc de ci,reW ?r")ic% & utilizează un segment de dreaptă pentru a ilustra continuitatea atri2utului sau

calităţii comportamentului vizat.

W A(reci"tiv% *"u c"#it"tiv%. Itemii grilei de apreciere sunt 9nsoţiţi de o serie de ad>ective

sau de scurte e4presii apreciative suscepti2ile să a>ute o2servatorul să >udece. #cestea constituie

scara apreciativă:


49/125

Jul; mediocru; 2un; e4celent

eloc; destul; mult

Uşor; mediu; puternic

eloc; puţin; destul; mult

Jiciodată; rar; destul de des; adesea; totdeaunaeloc; uneori; cu regularitate.

W De*cri(tiv%. /4presiile vagi ale ,iecărui nivel al scării apreciativeA calitative sunt 9nlocu(

ite prin descrieri detaliate ale comportamentului sau caracteristicii vizate. #vanta>ul acestei ,orme

de scară este acela că permite o2servatorului să compare per,ormanţa o2servată cu o descriere ti(

pică a acestei per,ormanţe.


50/125

"a metodă sau ca instrument de evaluare; porto,oliul 9şi dovedeşte utilitatea ,urniznd

in,ormaţii esenţiale deopotrivă elevului; cadrului didactic şi părinţilor sau altor persoane intere(

sate. /l constituie o modalitate e,icientă de comunicare a rezultatelor şcolare şi a progreselor 9n(

registrate pe o perioadă mai lungă de timp.

$orto,oliul este relevant pentru creativitatea elevilor; iar pro,esorul tre2uie să demon(streze ,le4i2ilitate; apreciind elementele suplimentare introduse 9n structura sa. 'a recomandarea

9nvăţătorului sau la alegerea elevului; pot deveni componente ale porto,oliului elemente care au

,ost evaluate anterior. Se evidenţiază ast,el capacitatea elevului de a realiza o lucrare unitară; de a

se racorda temei a2ordate.

$entru a 9nregistra succes 9n demersul de utilizare a porto,oliului; tre2uie sta2ilită o te(

matică menită să(l conducă pe elev la surse de in,ormaţii di,erite de cele utilizate la şcoală; pre(

cum şi la ,orme de comunicare mai comple4e. ;C. Cuco$3 o(. cit.=.

$rin urmare; porto,oliul stimulează creativitatea; ingeniozitatea şi implicarea personală

a elevului 9n activitatea de 9nvăţare; dezvoltnd motivaţia intrinsecă a acestuia şi o,erind ast,el ca(

drului didactic date esenţiale despre personalitatea elevului ca individualitate 9n cadrul grupului.


51/125

W S*o.&% pentru care este proiectat porto,oliul. #cesta va determina 2t'&*t&'$ porto,oliului.

W Co/t(t&%" "nd vor2im despre conte4t ne raportăm la:

o rsta elevilor

o Speci,icul disciplinei de studiu

o "erinţele; a2ilităţile şi interesele elevilor etc. W Co/53/&t&% reprezintă cel mai important element 9n proiectarea porto,oliului.


52/125

$orto,oliul reprezintă ? cartea de vizită ? a elevului. ulţi specialişti 9n educaţie consideră

că o 9nvăţare e,icientă şi o evaluare autentică se produc 9n urma acumulării continue de produse

9n porto,oliul elevilor.

ocumente posi2ile pentru un porto,oliu la lim2a romnă:

( răspunsuri la c=estionare( pro2e de evaluare

( ,işe de lucru individual

( ,işe de studiu

( desene după tematica te4telor literare

( pliante

( impresii şi descrieri

( mostre de scriere

( 9nregistrări audio A video ale elevilor cu lectura sau prezentarea unor te4te literare

( compuneri li2ere

( ,işă ( cola> 7 ilustraţii şi in,ormaţii 8

( creaţii literare proprii

( ,işe cu citate din opere

( ,işe de autori sau despre opere literare

( desene; caricaturi; postere; cola>e; mac=ete etc.

( c=estionare sau interviuri ela2orate de către elevi( 9nregistrări anecdotice

( articole la reviste şcolare

( completarea unui >urnal personal

( sc=eme recapitulative cu di,erite su2iecte

Un porto,oliu la matematică include rezultatele la di,erite activităţi des,ăşurate de elev

de(a lungul etapei sta2ilite pentru acest tip de evaluare. #st,el de rezultate incluse 9n porto,oliu

pot ,i:

( descrierea scrisă a unor investigaţii

( descrierea sau analiza unor situaţii ( pro2lemă

( răspunsuri la anumite 9ntre2ări ( pro2lemă date ca temă 9ntr(un interval de timp mai

lung

( rezultatele unei activităţi des,ăşurate cu a>utorul calculatorului

!


53/125

( lucrări ela2orate de elev individual sau 9n grup 7 rapoarte; investigaţii; proiecte; rezulta(

tele unor pro2e de evaluare curentă şi A sau sumativă 8 pe care 9nvăţătorul sau ; 9n unele cazuri; e(

levul; le consideră semni,icative pentru a ,ace parte din porto,oliu; cu precizarea motivelor care

au determinat alegerea lor 9n componenţa acestuia

( un scurt raport; ,ăcut din perspectivă proprie; asupra a ceea ce a 9nvăţat 9n perioada eva(luată

( scurtă prezentare ,ăcută de către elev asupra impresiilor; părerilor; atitudinilor proprii

,aţă de matematică

/4emplu de porto,oliu:

isciplina: /ducaţie civică ( clasa a III(a

&2iective de evaluat:

&1 ( să recunoască şi să descrie 9nţelesul unor termeni speci,ici lim2a>ului civic

&+ ( să e4prime 9n scris enunţuri simple cu privire la situaţii di,erite de viaţă cu conţinut civic

"erinţe:

"1 ( 9ntocmeşte ,işa de identitate a unei personalităţi din literatură; muzică; sport sau ştiinţă

"+ ( realizează o mapă cu c\ pii ale unor acte personale:

certi,icat de naştere

diplome

legitimaţii"riterii de apreciere a prezentării porto,oliului:

( claritatea e4punerii

( corectitudinea e4primării

( participarea la discuţii

( originalitatea prezentării

"riterii de evaluare a porto,oliului:

respectarea cerinţelor prezentate

corectitudinea in,ormaţiilor prezentate

realizarea proiectului 9ntr(o ,ormă plăcută

cola2orarea 9ntre mem2rii grupului pentru rezolvarea sarcinilor

$osi2ile moduri de prezentare a porto,oliului:

( e4punere orală individuală sau de către raportorul grupului

3


54/125

( mape tip porto,oliu

( casete video; audio; diapozitive

( aprecieri 9n legătură cu des,ăşurarea activităţii de grup

!"7"9 P'o3(*t&% roiectu# reprezintă o „"ctivit"te de ev"#u"re '"i "'(#%3 c"re +nce(e +n c#"*%3 (rin

de)inire" $i +n,e#e4ere" *"rcinii de #ucru3 eventu"# (rin +nce(ere" re6o#v%rii "ce*tei"3 *e continu%

"c"*%3 (e ("rcur*u# c-torv" *%(t%'-ni3 ti'( +n c"re e#evu# "re (er'"nente con*u#t%ri cu

+nv%,%toru# $i *e +nc@eie tot +n c#"*%3 (rin (re6ent"re" +n )"," co#e4i#or " unui r"(ort "*u(r"

re6u#t"te#or o0,inute $i; d"c% e*te c"6u#3 " (rodu*u#ui re"#i6"t @ 7#. Stoica; /valuarea progresului

şcolar: e la teorie la practică; Vumanitas /ducaţional; ucureşti; +**-; p. 1+!(1+3 =.

$roiectul este un (roce* $i +n "ce#"$i ti'( un (rodu*7 ; . Ionescu; anagementul cla&

sei; Vumanitas /ducaţional; ucureşti; +**-; pag. 18.

E2t( &/ .'o*(2 9n care elevii investig=ează; descoperă; prelucrează in,ormaţii; sunt actori

cu roluri multiple; e4perimentează; cooperează etc.

E2t( &/ .'o1&2 care re,lectă e,ortul individual; de grup; reprezintă e4presia per,ormanţei

individuale şi de grup; constituie dovada implicării personale şi a interesului pentru 9mplinirea u(

nui parcurs colectiv.

C$'$*t('32t3*3%( .'o3(*t&%&3:

W $ermite o apreciere comple4ă şi nuanţată a 9nvăţării. /ste o ,ormă de evaluare comple4ă ce o(,eră posi2ilitatea aprecierii unor capacităţi şi cunoştinţe superioare. $ermite identi,icarea unor ca(

lităţi individuale ale elevilor. /ste o ,ormă de evaluare puternic motivantă pentru elev.

W /ste recomandat att 9n evaluări de tip sumativ ct şi 9n evaluări ,ormative. #vnd o des,ăşu(

rare pe durate mai mari de timp; 9n procesul de evaluare şi de autoevaluare pot ,i luate 9n conside(

rare att (rodu*u# )in"# dar şi des,ăşurarea; (roce*u# +nv%,%rii care a condus la acel produs.

W Realizndu(se individual sau 9n grup; evaluarea se poate raporta la munca unui elev sau a unui

grup de elevi.

O'3*( .'o3(*t #3($+ o 2('3( 1( *$.$*3t+53 )3 $/&(:

(


55/125

(#plicarea soluţiei la un cmp mai variat de e4perienţe

($rezentarea concluziilor

("apacitatea de a o2serva şi de a alege metodele de lucru

("apacitatea de a măsura şi de a compara rezultatele

("apacitatea de a su2linia corespunzător 2i2liogra,ia ("apacitatea de a raţiona şi de a utiliza proceduri simple.

("apacitatea de a prelucra in,ormaţia şi de a utiliza cunoştinţele etc 7

$otrivit lui ". "ucoş; pentru ,olosirea cu succes a acestei metode de evaluare sunt necesa(

re o2ligatoriu anumite (recondi,ii:

W tema să prezinte interes pentru su2iectul respectiv

W elevii să cunoască şi să ,ie in,ormaţi unde vor găsi sursele 2i2liogra,ice şi resursele materiale

W să ,ie neră2dători să ,inalizeze produsul

W să iasă din rutină etc.

W 'a clasele I(I; 9ndeose2i; este necesar un spri>in mai su2stanţial din partea cadrului didactic;

cel puţin 9n perioada de 9nceput a ela2orării proiectului. 'a aceste vrste proiectul 9ncepe 9n cla(

să; prin de,inirea şi 9nţelegerea sarcinii de lucru; eventual şi prin 9nceperea rezolvării acesteia; se

continuă acasă pe secvenţe de timp 2ine determinate de 9nvăţător sau structurate circumstanţial şi

se 9nc=eie 9n clasă prin prezentarea 9n ,aţa colegilor a produsului realizat 7integral sau parţial8.


56/125

W produsului realizat

St'&*t&'$ &/&3 .'o3(*t *&.'3/1( :

I. "4in" de tit#u, pe care; de o2icei; se consemnează date sintetice de identi,icare: tema

proiectului; numele autorului; perioada 9n care s(a ela2orat proiectul.

II. Cu(rin*u# proiectului care prezintă titlul; capitolele; su2capitolele. III. Introducere", prezentarea cadrului conceptual.

I. De6vo#t"re" e#e'ente#or de con,inut "

. Conc#u6ii#e care sintetizează elementele de re,erinţă desprinse 9n urma studiului temei

respective; sugestii; propuneri.

I. Bi0#io4r")i"

II. Ane8e.

E#$%&$'($ .'o3(*t&%&3 se realizează ,ie prin apreciere analitică; ,ie prin apreciere sinteti(

că.

#precierea poate ,i analitică; 2azată pe criterii 2ine sta2ilite sau glo2ală A =olistică. $entru

a asigura o evaluare ct mai corectă; cadrul didactic va sta2ili; 9n preala2il; 9mpreună cu elevii săi

strategia de evaluare:

W Se va evalua produsul; procesul sau amndouăN

W "are va ,i rolul pro,esorului: evaluator continuu sau doar la s,rşitul proiectuluiN

W "are este politica resurselor materiale necesare: le va o,eri pro,esorul H ca parte a sarcinii de

lucru H sau elevii tre2uie să le procure şi; 9n consecinţă; acestea vor ,i evaluateN W "are sunt activităţile intermediare impuse 7eventual prezentarea unui plan preliminar;

sta2ilirea unor etape intermediare etc.8.

W "are va ,i ,ormatul su2 care se va prezenta ,orma ,inală 7raportul8N

W "are sunt standardele de ,ormă şi de conţinut impuse pentru prezentarea produsului 7număr

de pagini; caracter de literă; mod de prezentare gra,ică; structurarea materialului pe capitole;

su2capit

Evaluarea-in-Invatamantul-Primar-Traditional-si-Modern-in-Metodele-de-Evaluare-doc.doc

Documents

Transcript of Evaluarea-in-Invatamantul-Primar-Traditional-si-Modern-in-Metodele-de-Evaluare-doc.doc