LOUIS BREHIER

CIVILIZ_Z\ TIA BIZANTINA

BDITUHA STIINTIFICA .~ . B{lCure~ti, 1994.

Comanda de stat. Pre~ul ~u amanuntul. este eel. imprimat pe coperla.

ISBN 973-14-0133-$

Redactor: CORINA BU:>E Coperta : PETHE HAGIU

Coli de tipar 35,25. Bun de tipar /J.Xl.1994.

c. 115 S.C. UNIVERS"CL S.A.

CAI>ITOLUL XIII

Invatamintul

Fara nici o inircrupere, ~colile puhlice de la sf'll'~itul

antichitatii ~i-au continuat activitatea in Imperiul din Orient, iar ascmenea ~coli au fost create ~i la Cons~an-tinopol. ·

Mai multc trasi:'tturi originale caracterizeaza aceste · a~ezaminte. Cea mai ilnportant:1 a fost separarea invi:'tta­mintului laic, cu traditie pagina, de invatamintul reli­gios, primul fiind organizat de Stat, eel de al doilea de Bi:·wriea.

Din secolul al IV-lea pin!'\ in secolul al XV-lea, laCon­t'ianiinopol a existat o Uniyersitate imperiaUt care em legat~t de traditiile elenistiee ~i romane (fundatiile l,;:tgi­zilqr la Alexandria ~i a lui }fare Aureliu la Atena). A.ici se studiau literele, ~tiintele ~i filozofia, dar nu ~i teologia. ~coli provinciale de acela~i fererau subventionate de catre municipalitiiti, paralel cu existenta ~colilor particular e.

:fnvatamintul religios era monopolul t;;colii patriar­halc, ai carei .dascali apaT\ineau clerului de la Bisf'rica Sfinta Sofia ~i care continua ~coHH1 de apologetica inte­nwiate in secolele al II-lea ~i al III-lea in marile metro­})ole, la Roma, la Cart.agina, la Antiohia, la Alexandria, la Edessa etc. . .

In sfiqit, ~colile organizate ·in manastiri erau desti­nate novicilor .

. 0 alta trasatura comuna tuturor acestor forme de invatamint cste aceea ca scopul lor nu era nicidecu:tn clezinteresat. Universitatea imperiala forma juri~ti ~i func­tiona.ri capabili sa intocmeasca acte intr-un limbaj corect ~i respectind regulile logicii, Japt care explica ·locul det.i­uut de retorica ~i dialectic~L in invatamint. Episcopii erau recrutati adesea dintre profesorii ~i studentii universi­tatH. t;;coala patriarhala era inai:nte de toate o ~coala de apologetica ~i de propagancl:'i; cre~tina. f;lcolile monastice 'i;-;;i propuneau sa elimine din invatamint orice urma de elenism pagin ~i pregateau terenul favorabil aparitiei rnisticismului, in opozitie flagranta cu invatamintul Clasic .

. 350

I. InvatamintnltJu_blic pinii la iconocla~ti

I1a Constantinopol, punetul de pleeare al inva~amintu­lui public a fost Unh-ersitatea fondata de Constantin pe Capitoliu in anul 330. Profesorii erau in parte pagini, ca J.Abanins, adus de catre Constantin sau Themistios, a ca;rui aetivitate a inceput in anul 344, iar in timpul domniei lui' Teodosiu I a fost chiar prefeet 21 ora ~ului2121.

Un specialist in gramatica, Evanthius, mort in, anul 360, a,· fost' inloeuit cu africanul Charisius21 32 .

Tiliiversitatea lui Teodosi u al II~lea. Intemeierea r n1-yorsitatii lui Teodosiu al II-lea pe Capitoliu constituh1,, prin u'rmare, o reorganizare ~i o dezvoltare a celei re~.t­

lizate de catre Constantin. Bdietul din 26' februarie 425 21~ 3 a creat un auditorium care cuprindea 31 catedre, 16 in limba, greaca ~i 15 in latini\,: grarnatica (10 in greac:,l, 10 in latina) ; retorica ( 5 in greac:J., 3 in latina) ; filozojie (o singura catedra in limlxt gn~adi); drept (2 catedre in. latina). , ·

Candidatii la prolesorat sus~ineau un examen fa~a SenatUlui. Ei aveau un salariu anual ~i dupa 20 ani de serviciu deveneau comites de rangul i:ntii. In s£ir­~it, aee~t auclitorium detinea monopolul inva~amintului public. In realitate, prinire profesori existau multi Helle­nes (pagini) 2134 ~i ilrdtt·amintul ~" rilJmas bilingv pinit la sfir~itul secolului al YII-lea.

· Inva~amintul public, astfel reorganizat, a supravietuit, intr-un oarecare · n:wd, de Ja intemeiere pina. in ultimele zile ale Bizan~ului. Din· pacate, nu exista n~ci 'o sursa

. care ne-ar permite sa reconstituim istoria sa de un mile­niu. Totu~i, reorganizarea sa in mai mult e rind uri prin legi imperhtle arata ca 'aceasta institu~ie a fost din cind in ci:nd periclitata ~i s-a aflat intr-o inertie. Rena~terea fla periodica este cu. atit n:iai notabila. Niciodata irnpi't­ratu n-au incetat sa se intereseze de inva~amintul supe­rior ~i sa faca din el adevaratul centru al elenismului.

DuJJa cum a aratat Fuelu-;2135 , in lipsa izvoarelor care ne-ar inforrna direct, detaliile date de catre biogl~afiile

laiee sa.u religioase asupra educatiei viitorilor sfinti ~i ~~

oamenilor de toate eategoriile permit sa se stabileasca criterii care sa ne informeze asupm vieW ~colare ~i pro-gr2lm~lpr . de inv:atamirit. · ·

3~1

Cu toate eit multe din :iceste rela.tari ~:>int indoielniee, se <tjunge, totu~i, pe tweasta eaJe, la reeonstituire:.l, in liuii m<1ri, a istoriei ~colilor din Coustantinopol.

· lnYatamintui public iu provineie. · Printre ni'arile tmlversitati ale Orientului, cea din Oonstautinopql, de~i

,d, fost fondatil ultima, nu a int:irziat sa le eclipseze pe celelalte, prin failmt profesorilor sai ~i calitatea iJ,lVata-turii 1)e care o propaga. ·

In Alexandria, la · J1fouseia Akademitt2136 , se prt'dau otrivium-ul, ttmtdrivium-ul, filozofia, dreptul, medieina. !u sccolelc al IV-lea ~i ttl V-lea, multi dintr•e profes01ii siU erau pagini ilau monofiziti. Am semnalat deja inte­tesul fata de invatatura lui Filoponos, unul din prufesorii (·ci mai cmw;:;euti. · .

Fniversitatea din Beirut · e1'a eelebr:'t mai ale;;; prin ~eoala de drept, mentionata cu incepere din seeolul al III-lea. In secolole al lV-lea, ~i al Y-lea, sub numele de A11d·itorict, aeeasta functioml! in dependintele catedl"alei2137 •

E~.t a progresat mai alel'l in seeolul al V-lea iar profesorii :siU 1 remuniti pentru cmw~tintele lor juridiee, primil'lera :titlul pompos de mag·i?fri ecurnenici21 38 . ·

La Universitcttea di~ Atena, regimul care <lata din vremea lui Mare Aureliu 2139 aproape ea mai funDtiona ~i in secolul al V-lea, dar cele patru catedre de filozofie a",-r:an din ce in ce nmi putini disci])Oli 214°. Oatedrn, ·de :retorica em cc·a care atragea e(•i mai multi auditori2141 .

Ea ent freevcntat{t de studenti ea Vasile din Oaesarea, Grigorc din Nazianz, in aeela~i timp en viitoruJ impa-1'at Iulian. Plutarh, fiu allui N estori ns,, a reinn:oit cu adeYi'irat inviltamintul public diu Atena, 1ntemeind aici

·CC;l, de a treia eycoala neoplatonieiana, indcpendenta de stat. ~i in a(:ela~i timp eentru de paginism. Unul (lin disci­polii ~i succesorii. sai, Proclus, nu se mu1tumea sa tina doar einei Iectii in fioeare .zi, ei, adept al politeismului, introdusese in ~eoala ~i o roligie secreta, exir:1s·a dirt ora­·coleie ealde~erw, en liturghia sa, avind ritua1uri multiple, t;;i o mon}-la severa. El ~t murit in annl 485, dupa, ce a reu-4';\it sa formeze diseipoli care au fast ~i ultimii nt'Oplato­nieieni 2142 ••

Iuvatamintul pnlJlic suh Iustinhm. Impartialitate<l! · relativa, manifesh~ta I'iru1 atunei de stat, a ineetat odata -cu venirea lui Justinian, care a interzis · invat,:amintul

352

peni·JJ.'U eretici, :oamariteni ~i llilg1ni2143, apu1 m anui 529 a ordonat inclliderea ~colii neoplatoniciene din .Atena, care se afla in declin dupa moartea lui Proclus ~i devenise un fPl de mani'Jstire pilgina 2144 . Unii din profesorii sai, prinlre care eel mai intransigent era Damaskios, 8-au cxil;tt de buna yoie in J'(Tsia, unde au fm;t bine primi~i de ChosroeR, dar n-au reu~it sa se acomodeze cu noile {:ondiFI de viati:'~. S-au reintors in imperiu, dar in trata­tul ve care re~;Ple Perf'ici 1-a ineheiat cu Iustinian in am1t ;);):.>, s-a oh1inut prornbiunea ca ei nu yor fi niei mal-trata~i, nici obligati s_i1 adere la cr~;J~tinism2Hii. .

J?'e de alLa parte, atentia lui Iustinian se indr~pta mai ales asupra reorg[tnizarii ;;;tudiilor de drept. Edictul diu a nul 529 SUJlrimase, odata cu ~coala de mozofie, Faeul­tatec:, de drept, creata la Atena in secolul al V-lea 2146 •

Prin · Constitutia Omnem adresata unui numar de opt profesori de drept, pdntre care patru . din Beirut (H> di~eembrie [583) imi;ilratul nu mai padra decit trei faeulliJ.i;i, de drept, cele din Oonstanti11opol, din Beirut ~;~i din Roma (care inea mai apartinea ostrogotilor) 2147 •

Se ~tie ca un mare numai de magi~tn: ecumenici din Beirut mHo~nstinut reda(:.tarea eodului Corpus Iuris2148 . f)coala lor o depa~ea in importanti1 pe eea diu Constantinopol i)i se pare ea intentia lui Iustianian era de a stringe din ()e 1n <:e mai nmlt legaturile 1T1tre eele dou~t eentre jm•idice. Din nenorocirc, la 16 iulie 6:)1 un cu.tremur de p~unint, urmat de un puternic flux al marii ~i de Ull incendiu, a distrus Beirutul cu universitatea sa. f)eoah1 de drept, nmtncta la Sidon, a dispi'lrut 'imdnte de cucerire::JJ araba, 2149 •

Or·uparea r~omei de 6\lre 'J'otil::JJ (5,±6-554) 2150 a di~trus institu\iile ~eolare. Fiil·::t indoiala. c~t, dupa rceu­eerirea sa, rrimul gind allui Iustinian a JQst de a reorga­niza. invatamintul, resta bilind renta acordata gra.maticilor 1 :retorilor, medieilor ~i juri:,;efmsultilor2I 5I, dar starea, ora­~ulu: era a tit de jalnica ineit Universitateg n-a putnt, de fapt, sa-~i reiaactivitatea.l1.•in forta lucrurilor, Oonstanti­nopolul ::1 dimas unicul centru de studii juridiee al impe­TiuhrL

Or~anizarca invatamiulului. Justinian a exMns stu­diile de, drept de la 4la 5 ani. Studentii din anul intii ljli-au pierdut poreela de Dt!pondii (,de doi bani") eare ii jignea ~i au J>rimit-o pe aceea de htstiniani2152 . Oei din unna­torii }Jatru aui erau caiifiea1l, pe rind, drept E'd1:ctales,

23-c. 115

Papinianistae, Lytae, Prolytae2153 • Farsele care li seface:rou bobocilor ~i festele jucate profesorilor, obieci impihnintc­nit, erau interzise sub cea mai aspra pedeapsa2154 . Deti­nem foo1rte pu1;ine informatii eu privire la Facu:tatea de drept di:Q. Constantinopol, a carei faima a crescut nein­cetat. 0 epigrami1 din Antologict Palatinr~, apar~inind probr,billui Agathias, facea aluziela hazilica in era instala,ta ~koala ,de drept2155 .

. De la Iustinian la iconocla~ti. Dupa moartea lui Iusti­nian, informatiile cu privire la invatamintul public sint putine ~i confuze. Fuchs ~i al1i iRtorici au vilzut in J1rologul la i)raJ;atul de ic;torie allui 'l'eofilact Simoeatt~1 dovnda ca invatamintul, distrus de Fokas, ar fi fost reinviat la Pala­tul Imperial 4e catre Heraklios. Bste vorba de fapt de un dialog dintre Filozofie ~i Istorie, alungate de la pa1at ~i rcaduse de 111arele arhierm1 :;;i proedros * ctl l·wmii 1ntresri 2156,

o c-:impli'L aluzie la dezol'dinile din timpul clomniei lui Ji:Tokas ~i la Teeonsolidarea statului de c"atre Heraklios, a:l ca,rui titlu de arhierett (pontif) era ceva obi~nuit 2157 •

tn realih1te, unele aluzii hlsit sa se presupuna c:1 bva­ti"imintul l)Ubl ic n-a ineetat si1 functioneze nici dup:C, Ius­tini~m. 'riberiu al II-lea (578-582) eonfera titlul de pl'e­fect onorifie ( 0:-;co €n&px(v'l) unuia dinlre profesmii sai, fizicianul Zacharias 2158 . Limb~1 l8Jtina incase mai prcda la sfir~itul secolului al VII-lea de cMte Pavel dii1. Bizanh eomentator al lui Lucan 2159, dar se poate deduce ca la cm•sul sau nu parlicipali multi auditori, caci Grigcn'e eel :Mare, apocrisiar la curtea imperiaH1 din ConstantLJopol (579--585), sc plingea c:'1 gasc~tc cu greu interprcti .;;apa­bili sa traduca in limba greaca documentele latine 2160 •

Existenta UnivcrsitaW din Constantinopol sub Re­raklios este sigura : ea purta numele de Pandictatorion ~i impa.ratul a chemat un profesor din Alexandria, dL~t·ipol · al lui Filoponos, f?tGfan, care a predat aici filozofie, ~i

quadrivium-ul. El purta titlulde magistru ecumenic, ereat, dupa cum am vazut, la Beirut 2161.

Legm1da lui Leon Isaurianul, incendiatorul. Fniyf;rsi. tatea lui Teodosiu al II-lea s-a rnentinut, deci, far[dntre-

* 'PROEDHOS. (,Pre~edint.c"). inalta demnitate creatain anul963 de ciitrc · Nikefor Fokas. Conferea intiietatea in ordinul senatorial. In ~ec. al XI~lea a tneeput sa fie conferitii mal multor persoane simultan !li a ilccazut.

354

rupere pina la iconocla~ti ~i se spune ca ar fi fost distrusa de. Leon Isaurianul care, neputind sa atraga profesorii de }lartea doctrinelor sale, a pus materiale inflanmbile in jurul .eHtdtrii uncle ace~tia preda u ~i astfela ars cladirea, impreuna cu profesorii ~i cu biblioteca.

Aeeasta poveste este cu siguranta apocrifa 2162 . Scrierile contemporane nu mentioneaza acest eveniment. Cum s-ar putea crede ca aceasta crima monstruoasa ar fi putut trece neohservata de un sfint ca Ioan Damaschin ~i de biograful Sfintului f;itefan eel N ou? Cum s-ar putea admite ca "in secolul al IX-lea profesorii-martiri nu ar fi fost canonizati impreuna cu toti acei care suferisera pentru cauza icoa­nelor ·~

De fapt, povestea acestui incendiu nu se gase~te decit ~n doua izvoare posterioare : V iata patriarhnlu1: Gherma­nos, :;;crisa in primul sfert al secolului al IX-lea 2163, ~i in­tr-un capitol din Patria (Antichitliti din Constantinopol ), care dateaza aproximativ din anul 995 2164 . Potrivit acestor texte, care nu intotcleauna cad de acorcl, exista linga Re­:zervorul Imperial 2165 o universitate, D1:daskaleion oelwu­rnem:kon, care data de pe vremea lui Constantin, ~i avea dup[t lucrarea Yiata lui Ghennanos cloisprezece iar dupa Patria ~aisprezece profesori, condu~i de un magistru ecu­menic ; im1)aratii ii invitau uneori sa faca parte din con­siliul lor ~i nu luau nici. o hotarire importantii fara sa-i consulte: Detaliu curios, ace~ti profesori purtau vel)minte ~monahale 2166 ~i, clupii Patria, predau concomitent inva'ta­tura laica ~i teologia 2167. A.cest ultim detaliu, in special, contravine cu tot ceea ce ~tim despre istoria invatamintu­lui public. Am putea admite eel mult tr.ansferarea univer­sitatii, din Forum-ul lui Constantin la Octagon, conform traditiei culeasa de Patria.

Toate cronicile ~i istoriile pbsterioare au reprodus, com­binintlu-le, cele dona pove~ti apoClife, carora trebuie sale cautam originea in perioads· celei de a doua prohibitii a icoanelot de catre Leon A.rme~nul, in anul 815 2168 : Este iml)ortant de constatst ca cele doua cronici, cele mai bine informate din secolul al IX-lea, ignora in intregime incen­dierea UniversitatH ~i martiriul profesorilor sai. Patriarhul Nikefor spune doar ca invatamintul a intrat in declin in timpul lui Anastasie al II-lea (713-716), deci inaintea lui Leon al III-lea 2169 . Teofanes il acuza pe Leon al III-lea nun1ai ca a secatuit izvorul ~tiintei ~i ca a distrus ,piosnl invatamint" dat de la Constantin incoace; clespre incencliu, nici un cuvint 2110.

3155

Fntem ar1-nu!JCnht ill conti111tare ei"'t rniversi1 nu numai ca n-a cfost incendiata de Leon Isaurianul, dar'd\, ea chiar a eontinuat sa functioneze sub iconocla~ti 2171 . .Astfe1 1

patriarhul Tarasto::; (784-806), proto-a11ecretis pe timpul imparatesei Irnta, il in\ atase prozodia ~mtica pe biogra­ful situ; diaconul Ignatie. invi"'tt-amintul pe ·care-l r:r:eda privea eele ~a pte arte liberale ~i filozofia ; e1 preda inainte de anul 780, adica sub Constantin al V-lea ~i I~eon al IV­lea 2172 . Viitornl patriarh ~ikefor ~i-a H\.cut stu(liile in aeeea~i perioadil ~i a urmat aceJa~i ciclu 217~.

· Mai tirziu, sub Leon .Armeanul, Constantin Kasyma­tas, fiu :->,1 unui preot pus sub interdietie dupa ce·a exerci­tat mes~ria de cizmar, a devcnit b bi'itrinete profe~o-i· de drept .. In· urma acuzatiilor I)rimite, s-:ct refugiat 1ntr-o m:'Lnastire, uncle a devenit .~.lD,r~t, apoi cpiseop de Syla­eon. !n arml 815 a fost insarcinat de Leon Armeanul sa adune, impreuna cu loan Gramaticul, textele care se 1m­polriveau vener~\rii ieotmelor ~1 74 .

d. Rena~terea invatamintului public in St;eolele IX~ X

!n pofida acestor exemple, verioad~, iconoelast~, in­clusiv domnia lui Const;tntin al VI-lc'lt $i a lrenei, cu tull:)urarile, cu revolutiile militate~, en persecutiile sale, nu· putea fi fa:vorabila dezvoltarii inva~am'intului. Un imparat ca Mihail Gingavul (820~829) abia s,tia si:'t-~i citeasca nurnele, dar pr1n Ioan Gramatieul i..,a dat Hului situ, 'I'..:ofil, o int\tructie nleasa s,i v:.t fi ehiar e1 acela c-are va reor;:;:~niza invat~tmintul public m 5 .

Crealiile lui Tco:i'il. Intre auii 830---8:38, acest b;u;Heu l-~t descoperit hl, Consia utimrpol pe :Lf'on Matem;";J.i,.ml, care preda, lec~ii unor discipoli s,i 1-a instalat mai inW l8J

Biserica celor 40 de sfinti, apoi la palatull\iagnaura, s,i 1-a faeui s,ef peste invatamilitul Jmhlie 21 76 .

[Nascut pe la anul 800 intr-un tirg tesaliot, Leon ·a lnvatat gramatica ' ~i prozodia Ia Constantinopol, dar In provincie, in insula Andros, un savant

1-a initiat tu. filozofie, in retoricii, In aritmetica. Revcnit pe contint·rit, el a mc1·s din miiniistire in rr1anastire, cercetind bibliotceile, ~i uneori :,e Fetra­gea !n munti, cufund!ndu-se jn meditnpe 2177 • El a !nvatat astf~l toate

356"

~tiin~cl~ zk :Xxpov (acroatice) * in tr-un mod exhaustiv, ~i, cind a tnccptit sa predea lectii !a Constantinopol, rcputapa sa n-a lntirziat sa se faca cunoscutiL Cnul din elevii siii, ciiruia "ii predase geometria, devenit secre­tar al unui.strateg, a cazut prizonicr la arabi, de undc a n1mcrit ca sclav Ia un emir Mamun, vcrsat in 9tiintele elenice ~i mai ales savant" geometru. Prizonierul, aflind acest lucru, a spus cii ~i el cunoa~te aceastii ~tiintii.

Mamuri l-a pus Ia probii ,9i, surprins de corectitudinea raspunsurilor sale, a vrut sa afle cine fusese profcsorul sau. !ndatii ce a aflat, l-a trimis pe grec la Constantinopol cu o scrisoare prin care il invita pe Leon sii tina lec­tii in califat. Primind scrisoarea, Leon a creznt ca ar fi mai prudent sa o predea logothetului Teoktist 2178, ~i pe aceastii calc imparatul Teofil a aflat desprc existenta lui Leon: cl 1-a convins sii riiminfl in Bizan~ 2179.}

Pentru a-1 eonvinge ti:t ramina, . Teofil l-a uns arhi­episco:p de Tesalonie, de unde a:yea sa fie destituit, ea, iconoclast' RUb rcgenta Tcoclorei, de eatre patriarhul 1\fetodius 2180 .

. UnhiersitaiA:a 1ui Uardas. Fe nedrept s-a eonsiderat ca fiinll 0 creatie noua Universitatca organizat:-1 de C::tCS~trul Bardas,in anul 863. Dupa ueiderea lui Teofil, logothetul Teoctist a continuat sa veghcze asupra fundatiei sale uni­versitare. El 1-a rechemat de la, Tesalonie pe Leon 1\'Iate­.maticul care, de~i destituit din functia de arhiepiscopt ~i-a reluat, dupa ~oatc aparentele, aetivitatea de profesor la pahttul Magnaura 2181 . 1~1 a avut ca discipol pe viitorul apostol al slavilor, Constantin, ~i probabil l-a, avnt coleg pe Fotios. Constantin a invatat de la ei dialectica si filo­zo~ia ·~i, odata terminate 'stu'diile, a fost numit, datorita lui Teoktist, bibliotecar la Sfinta Sofia, apoi ,a, fost insar­cinat sa predea filozofia indigenilor ~i stra.inilor" 2182 •

.~::\bia in anul 863, ~apte ani dupa moartea "lui Teolr­tist, Bardas a facut reform:>. sa 2183 . Ea consta, se pare, in concentrarea invatamintuiui public la Magnaura, dindu-i conducerea, alaturi de catedra de filozofie~ lui Leon Mate­maticul, ~i in crearea pentru discipolii sai 2u catedtelor de geometric, astronomic ~i gi'amatica., ocupate res11e(•tiv de Teodor, Teodegios ~i Kometas 2184.

* :;lTIINTE ACROATICE. 1n ~coala sa, Aristotel impartea ~tiintele ,In douii categorii : ezotericc (,cele din afara"), care introduceau in studiul retoricii etc. ~i acroatice, care erau, dupa cum ne asigurii Aulus Gellius, ,problemele mai adinci ~i mai subtile de filozofie, care tratau despre stu­diu! naturii ~i domeniile dialecticii".· Termenul provine de la akroates = ,,eel care aude" 9i trimite la caracterul initiatic ~i ezoteric al inva~ilturii (Vezi Anton Dumitriu, Pliilosophia mirabilis; Ed. Enciclopedica Romanii, Bucure~?ti, 1974, p. 33-41 ).

357

(;ontinuilalea U ni\'ersiti'itii lui Hardas. Istoric-ul Ge­nesios, care ap2ll'~inca cereuiui de sayanti reuniti in jurul lui Constantin Porfirogenetul, demonstreaza conttnuitatea intre U niversitatea lui Rardas ~i cea din vremea "sa 2185 •

Leon }Yiatcmaticul inca. mai traia pe vremea lui Yasile I. Nu se ~tie cincl a incetat el activitatca'de profesor, dar un diseipol al lui Fotios, care a fost, de asemenea, ~i al sau, Aretha8, mitropolit de C.:t<'S<>.rea, pare sa fi audiat ~na din let:tiile i:lale de8pre cea de }t, VI-a carte a lui I~uc·lid 2186 .

Aretlms insu~i, care mai tr~Ua in anul 932, a predat. filozofia l?i l-a avut ca discipol pe Niketas Paflagonianul, a e{trui reputatie de savant a ajuns pina. la imparatul Leon al VI-lea, care a cerut s{t fie cautat pentru a-1 recowpens;:t 2187 •

Avem aici o dovada a intcresului pe cne suveranii il m~tnifestau fat:'lo de stndiu. J_eon al VI-lea a reorganiz2.t im·[ttarea dreptului, care cuprindea de acum inainte dona di\~~e de rrofesori : didaskalm', 'insareinati en instruetia generala, enkyklios pa1:cleust's 2188, necesara juri~tilor ~i

poidod"idaskaloi nomikoi, profesori de drept proi>riu-zis, eare aveau de predat cole 40 de titluri ale mannalului 11Pro­dJiros Nomos" allni Vasile ~i celc GO de carti ale Basilic(t­lelrd .. Cele dm1a gru:pe de pl'ofesoh Hiccau parte din corpo­ratia notarilor ~i forman impreuna en ace~tia colegiul elec­toral care R]egea titularii de catedre 2189.

In secolnl al X-lea, ·oonstautin Porfirogenetul el'a ade­Yaratul reprezentant al educatiei enciclopedice care se EH:ea in :;;coli 2190 . Daea am crede prcfetcle lucrarilor ee i-au fo:~t adre,sate, Pl a readus la viata, invatamintul, care s~­comba;-;e sub guvernarea lui Romanos Lekapenos 2191 . In :-tcPatlt:'i afirmatie exista o oarecare. exagerare. A(levarul estP ei."t el a dezvoltat inv:1Wmintul, prin activitatea sa JWrsmmla, stri"tduindJ.l-Se sa rccruteze :profesorii eei m.ai rennmiti ~i adunind in jurnl aeestora studentii 2192 de etue ;-;e ocupa el insu~i ~i pe care-i primea in :pal:>.tul sau, ba ii inyita chiar ~i. la masa. Bl alegea dintro ei pe functio­naii superiori ~i ehiar pe episcopi 2193 • In aceasta univer­slt?.te~erau re:prezentate toate disciplinele, dar se pare ea, o d<tta eu rctoriea, se studlan m.ai ales ~tiintele praetice,­qmu]rh·ium-ul, drETJt ul ~i medieina 2194 •

Orp;anizarea faeuU't de Porfirogenetul se mai prtstra inra pe vremea lni Joan Tzim.iskes (969--976), cum o arata inYitatia illdresatrt de acest basilen lui Pantaleone, ?ef al doctorilor anneni., pentru a veni sa polemizeze en filozofii ~i sayantii din Constantlnopol 2195 • De la intemeierea sa

358

de catre Teofil, pe la anul 830, invatamintul imperial fu­sese neintnrupt timp de aproape un secol ~i jumatate.

Orgimizarea ~eolara. Citeva marturii, din pacate rare, ne dau informatii despre organizarea ~colii.

Insa~i alegerea. localurilor demonstreaza solicitudinea irrma:ratilor fata de inv~ttamint. Teofil o mutasela biserica ,C~i patruzeci de sfintp', 2196 , dnpf'u aceea la palatu1 ::\Iag­naura 2197 , care ranline centrul universitat.ii. Potrivit unui cmmmtariu la Antolog1:ct Palatinit, la. inceputul secolului al X-lev,, se invata in dependintele Biscricii N oi, a lui Vasile :Macedoneannl 2198 .

[0 }Jiclurii din manuscrisul lui Skylitzes de la Madrid reprezinUi una din aceste ~coli, intr-o salii decoratii cu arcade ~i coloane ~.Ia stlnga sint a~ezati elevi (cLO 6rrr~[) in jurul unci mese lungi pe care se aflii carti des­chise: incapul mesei sta profesorul care face un gest oratoric. La d1·eapta, alti dis't>ipoli. in picioare, cu cartea in mlna, se lntre\in sau discuta en doi filtJIZofi (tpll.6aotpoL) a~ezali Ia catedra 21 ' 9.]

I1w~ttam1ntul era organizat pe tre11te ierarbice : la loc de frunte (Tau catedrcle magistrale, thronoi il1:ilaskalikoi, dupa aceca ato:istentii, conferentlarii v~ lv -rY; cruvs3pda. -rou 3:/)?:crx&.i,vu (asesorli sau asistentii unui lJrofesor), grad care putea fi acordut ~i unui student bun 2200 , Directorul, un a(kYarat reetor do uni\-ersitat<", era intotdcauna pro­fesor de filozofie 2201.

Pe vremea lui Constantin Porfirogenetul titularii unei eatedre magistrale pmtau titlul de Y.r~e'ii'"tF ·f;c; (Kathigi­tiR1 director) ~i aveau dreptnlla costume oficiale 2202 .

[Legaturile profesorilor en studentii erau uneori dificile. De cxemplu, sub Homanos Lecapenos, un student din· Trapezunt, Abraamios, vine si\-~i terniine sludiile Ia Constantinopol. Elcv a! lni A tanasie, care era in acela~i timp p'i'ofesor ~i rectoF al universita[ii (l<oinos didaskalos ), el a fi\eut progrese ati( de rapide ~i a ci~tigat o asemenea autoritate in rindul cole­gilor s:ai, in cit ace~tia 1-au ales profesor ~i au ohtinut de Ia- basileu conl'ir­marea acestci alegeri 2203• Hezultatul a fost acela ca Ia cursurile lui A!Jra-amios studen~ii participati. in masa, iar Ia A tanasie veneau doar clt.i.va auclitori. Din respect fa~a de profcsorul san, AIJraamios a Vrut sa-i tri­mita inapoi pe cliscipolii accstuia, dar ei au rcfuzat sa-l paraseasci\. Nici­

rectorul, nici basileul insu~i n-au reu~it sa opreasca greva. · Cursurile lui Abraamios au fost atunci mutate intr-un local indepartat; studentii \nsa Icau"urmat. Istovit, Abraamios, care duce":/leja o viata de ascet, a aban­d_onat cateclra ~i s-a calugarit. Sub numcle de Atanasie, el avea sa reorga­nizeze manastirile de la Athos 2204.]

359

ln ceea ce prive~tc practicarea activita~ii didactice ~i gradele ~coltire, ~tim ca pentru obtinerea, unui grad erau rn·evazute anmnite examene. Astfel reicse dintr-o versiune a Faptelor celor 42 de rnaxtiri din Amorion, atribuita lui Sofronios din Amorion, mai tirziu arhiepiscop de Cipru, care mentioneaza,, in prefata, ca a trelmit sa citeasca 1ntr-o sala de auditii ( alcruaten:on) 22os.

Titlul de filozof pare sa fi constituit unul din aceste grade. El a fost purtat de Leon Matematicul, <le . unul din discipolii cu accla~i numc 2206 , de Constantin, y,iitor apostol al slavilor, de imparatul Leon al VI-lea, de Niketas Paflagonianul, care au trait in aceea~i epoca. El corespunde in realitate titlului de cloctor din vremea noastra si evoca tnfelepcinnea, tenncn Rinonim f!liin,tei. '

Lectura si comentarea autorilor antici dctincau ·deja uu ioc imp~)rtani! in hwi1\;ihni.ntul general' ( enkyklios paideusis ), iar inva,tam'ini!ul litemr se indrcpta. spre umanism. Igna tie, diaeon ~i skeuophylax . (pastrator al tezaurului) de la Sfinta Sofia, a pus in versuri fahulele lui Esop 2207• Constantin Kephalas, p:i·otopappas al Palatu­lui im.perial in anul 917 ~i principal redactor al Antologiei Palat1:ne, ar fi explicat in Biserica Nona o epigrnma cxtra;;;:1 din Coroana lui .11leleagru2208•

III. ne la Constantin l\hnomaclml la cucerire~ f1·anca

Dispadtia universiUHii. Dupa Ioan Tzimiskes, nu Inai existr~ nici o dovada despre invatamintul public pin{t la anul 1045 2209• Vasile al II-lea, spirit elevat, dar inainte de toate ri'izboinie ~i om de actiune, nu pare sa fi avut nici timp, niei dorinta de a s_e iriteresa de imtat,a­mint. Psellos chiar se mid ca, sub domnia unui imp{tmt care dispretuia in acest !el ~tiinta, existasera atitia rctori si filozoH remarcabili. Invatamjntul a fost chiar destul de r(!,spindit. Oameni ca, in~paratul Romanos Arghyros (1028-1034), ca,re ~wea o cultura greceasd ~i latina 2210,

sau ::VIihail Attaliatcs, care privea Constantinopolul ca pe o metropola a ~tiin(;ei 2211 , primiserii o instmire terneinica. Tineri din provincii continuau sii, vina in ora~ul imperial pentru term.inarea studiilor, dar numai ~colile particulare propaga.u pe atunci. ~tiin\a.

360

~eolile partieuhne. l\i la auul 1028, loan 1\hwropous, venit de la Claudiopolis-Paphlagonia, a deschis pe ehel"' tuiala, sa o ~coala·la ConstantinopoL Nu se ~tie despre el insu~i cum s-a insti'llit dar se bucura de o prPg:1tire enciclo­pedica. J\'Iescria era grea ~i, in versuri adresate casei sale, el se plingea ca petr~cuse multe zile ~i nopti vorbihd2212•

t;;coala avea mai multi diilaskaloi iar el nn cerea nici un ban elevilor. Lectiiile erau mai ales orale ~i constan in discutii purtate intre profesori ~ielevi. Nu exista niciodata o intielegere perfect:\ iar rolul lui Mavropous consta mai ales in impunerea arbitrajului sau, indreptind punctele de vcderc ale unora ~i ale,altom, activHate ee dueea la epuiza,­rea, sa. ,Eu rna ingalbcncam, :-;punea el, in mijlocul Scl'ieri­lor 15i al lecturilor" 221a.

Cel mai str:Uucit discipol al s{m_ a fost Psellos. J\Iai inainte, acesta awsese alti proft>sori, dar ca.re pretindeau retributii mari din parLe:t eleYilor; el a trebuit s{t -E;i intrerupa studiile ~i sa-~i ga:-;ea:,ei'\. o sursa de ci~tig pentru a lc putea continua 2214• A gltkit; in c.fir~it ~coala luiMavro­pous, unde ~i-a tmminat educatia .. A.ici s-a imprietenit

· cu Constantin Likhoudes, jurist vestit, pe care Mihail al V~lea 1-a. luat ca ministru, cu Nil,etas din Bizan~,

cu loan Xiphilin din Trapezunt, cu IoaiLPatrikios. Studen­tii, deja in virsta, ~i dintre care nmlti aveau slujbe, se instruia,u reciproc, fi"teind schimb de cuno~tinte, dar Psellos, care li pre.da lui Pa.trikios filozofia, ii domina prin eruditia sa 2215• ·

Acc~ti profesori particulari faceau diseipolilor lor o instrU.ire temeinica, dar incompleta. La efortullor lipsea, insa, im plus de coe.ziune -~i o idee directoare. Urcarea pe tron ·a lui Constantin Monomahul avea s~1 puna capat acestei situatii.

Restaunm':a invatamintului publie. Prin trecutul ~i

prin. caracterul sau friYol, :west imparat nu parea deloc a fi destinat unei astfel de misiuni, dar el incuraja ~tiinta

~i mai ales pe c~i care o profesau, posedind-o, el · insu~i la perfectie 2216• In realitate el sc situa rrrai ales pe un punct de vedere politic ~i administrativ: ovoia ca Stat.ul sit fie guvern~t de catre oamcni instruiti, in opozitie cu aristocratia militara de carP ,.;e temea 2217• !nvatamintul superior redevenea, conform concep~iei care determinase crearea sa ~i reformelor succesive, o pepiniera de adminis­tr~tori ~i oameni de Stat.

3~1

· Ca urmarc, inainte de toate, prezent~ urgcn~a reorgani­zarea studiilor juridice. Novella din 1045 a creat func~la de nornophylctx (aparator al legii), conscrvator·al Biblio­tecii juridice (textcle care faceau parte din Corpus juris), director al t;)colii de drept. A~ezat pe o treapta inalta in ierarhia imperfaJa, demnitar inamovibil, prevazut cu un salariu annal de 4livre ~i cu diverse avantaje, acesta trebuia sa se situeze deasupra tuturor juri~tilor ~i sa nu-i fie teama de sarcinile atribuite unci functii a tit de importante. loan Xiphilin, illustrios :;;i judecator al Hipodronmiui, a fost primul titular al acestei func~ii2218•

Constantin al IX-lea a instalat t;)coala de drept (3t3o:cr ·1\'X(I(J.S~OV -r0)v v6r.uuv) la manastirea Sfintul Gheorghe din lHanganon. Studiile erau gratyite pentru to~i. Stuc1entii bogati pute,au sa ofere cadouri profesorilor, dar fara a pretinde nici eel mai neinsemnat privilcgiu. Rangurile se atribuiau dupa merit. Dovada studiilor o atesta certifi­·catul eliberat. de nomophylax ~i care era obligatoriu pen­tru toti candidatii la functiile de notari sau de avocati2219•

Studeil~ilor li s~ recomanda cea mai mare punctualitate, dar a vea u ~i vacan te, care era u la fel cu cele de la Faculta tea de filozofie, ial' la 25 octombrie sarbatoreau ziua patroni­lor lor, Sfin~ii notari JVIarkianos ~i Martyrios, organizind cortcgii vesele, care, uneori, nu erau scutite de o oarecare dezordine 2220 •

Facultatea,de lilozoric. Nu se cunoaste actul de inteme­icte a Faculta~ii de filozofie, creatit 'in acela~i timp cu Facultatea de drept. A,cesta a avut ca director pe Psellos, Gare a primit titlul de consul al filozofilor ( uno:-rot; -rwv cpt­/,ocr6cpwv )2221• Acest titlu, care fusese deja purtat inaintea lui:;222, nu era o noutate in secolul al XI-lea. De~supra celor ce ad primit, dupa cum am vazut, gradul de filo­zo£2~23, s-a creat o func~ie de demnitar, care a de~inut

in ierarhia imperiala un loc similar ·celui de nomophylax. Consulul filozofilor era, deci, ~eful unlii ordin, ce-i cuprin­dea pe erudi~ii cei mai distin~i din Bizan~, filozofii Senatu­l~ti, earora le conferea accst titlu. ,Eu ocup, de asemenea, un scaun nu mai pu~in important decit al t1,u", ii scria Psellos patriarhului Keroularios 2224 •

F<1cultatea de filozofie, pe care Psellos o numea Gimnazi1t, YUfLVXmov, cuprindea doua catedre rilagistra,le, cea de grMnatic;t, incredintata lui Niketas, ~i cea de filozofie,

362

oeupa,t;i ·de Psellos. Dup<'i elogiul funebru pe care l-fl

tinnt ella moartca lui Niketas, reit'~e ca cele dona catedre ftmctionau sub acela~i. aeoperi~, la Biseriea Sfiittului Petru:~-2~5 •

[Psellos ne-a lasat un tahlou foarte sugestiv despre function area acestor :;;coli. Noaptea tirziu, profesorul pregatea lectia pentru a dona zi. In zori i~i pregatea .ciirtile, a poi pleq Ia gimnaziu. Pe drum, intllnc~lc un student care i~i 'ducea ciirtile in poala robei si repeta lecWt c.u voce tare. La intrarea j>r<i­fesorului In clasa, studentii mat buni se ridicau in picioare ~i le cereau colegi­lor sa pastreze lini~te. Profesorul urea la catedra ~i cu barbia sprijinita pe palma inspecta studentH. · Existau l)i !ntlrziati; unii uitau ziua In care se tinea lee\ia san nu veneau ih zilele ploioase. Lectia lncepea, in sfirl)it, dupa ce pFofesorul il)i descarca mlnia asupra studentilor lene~i l)i consta In n\spunsuri Ia. lntrebarile pllsc lie studenti, dupa metoda platonicianii. Psellos .se straduia sa obtina ca intrcbarile sa se axeze peanumite probleme ~i sa nn fie pusela tntimplare. Studentii scriau pe tablite sau pe perga­mente, ti:tmte pe genunehi. Faceau, lie asemenea, lucrari scrise, ciirora pro­fesorul le urmiirea planul, modificarile, expresiile2! 26. De o' foarte mare bunatate, Psellos ii lua separat pe cei care lntimpinau difjcultati in urm;i­rirea lectiilor ~?i mergea plna Ia a-i ajuta cu bani pe studentii mai pu\in 1nstarili 2227.]

PI·og1·amele de invatfunint. Metoda de inva~amh~t consta tot in eomentarea autorilor antici, dar intr-un mpd mai variat. Primul eiclu cuprindea studiul gramaticii Rau mograjiei, condus de Niketas, care considera aceaRta di sciplina ca fiind baza ~tiintei. De altfel, tre'buie tinun seama de faptul m1 notiunca de gramatica era mu!t mai cuprinzatoare deeit in prezent. Era o disciplina completa, de cuno~tinte variate, care se baza pe · citirea capodoperelor literaturii antice 2228• Ea cuprindea studiul alfabetului ~i al inventarii sale de catre Cadmos 2229, al dh~,lectelor vechi, al foneticii (ton ~i aecente), al sintaxei (rolui propozitiilor subordonate in fraza, pronmne ~f

particule), voeabular, cuvinte uzuale ~i sensuri diferite (semantica). Aeeste cercetari erau completate cu o explica-tie a autorilor greci, nu nmnai gramatieala, ci ~i literara ~i ehh~r alegoridL

[Poemele l10merice detineau un rol important tn aceste lecturi !m·n.

Niketas gasea in ele alegorii morale. Ares, !nlantuit, reprezerita pasiunea stapinita prin ·puterea discursurilor. Patria scumpa prizonierilor lui Cinoe era Ierusalimul ceresc, de care ne indepiirteazii farmecele in~latoare ale placm'ii ce ne transform a in animale. Aliituri de Homer, poetii greci ~i nwj

ales :nttorii lirici, ale cl:iror ven.uri aveau un sens moralizator, Arhilob, Pind:1r etc., ofertau, de a~cmenea, te:xte pentru explicatii 2231.]

36!3

Psellos i~i rezervase sarcina cca mai grea. Cuno:a~tem deja sensul cuprinzi1tor dat de el filozofiei, pc ca-re nn o despitrtea de retorica 2232 ;:;i Ilentru care nu cxista.la:- seoala Sfintul'ui Petru nici o 'catedra specialtt. El era' dcci retor ~i filozof, dar importanta invataturii sale consta in eforturile ce le depunea pentru a forma umani~ti ~i

pentru a impaca morala pagina cu cre~tinism'nL El i~i

indomna elevii sa s tudieze au tori laici chia;r in interesul cunoa~terii religiei cre~tine2233 •

. Fara a reveni la doctrinele filozofiee ale lui Psellos, este neccsar Bii mentionam elementele programului enciclopedic al studinhii san. Cursulni de retoric{i el le ali:'ttura, pe cele de cosmografip, ~i geometric, pe eel numit de elnutaj1'z·1:ca, inglo bind loriica forrnala, cosmologia ( form:Jxea nniversului ~i a corpurilor soli de, prirtml principin h11aterial, natura discursulul filozofic, valoarea · moralit ~t n~mere­

lor). ~7j,fuzica teoretica ( esenta ritmurilor, natura frumusetii accstora, conformitatea lor cu viata sufletului), di4lectica, ce stndia demonstratia prin silogisme ~i sofisme, p.~iholo­

gia (studiul sufletului, problema substantei ~i a nemuririi sale, a legaturilor cu trupul), chiar ~i astrologia se adauga la acest vast program2234• De altfel, este putin verosimil sa se fi putut expune, chiar in mai mn1ti ani, iii mod sistematic, o asemenea aglomcrare de cuno~tinte, dar l)robabil ca estc vorba de prograrnul numerhaselor chesti.uni care puteau . .fi tmtate san discutate la cursul si'iu.

Perioada Comnenilor. Universitatca lui Constantin l\Ionoinachul a functionat fari'lJ intrerupere pina in anul 1204, dar nu fara incidente. Nu putem accepta insa afir­matia Annei Comnena, dupa care tatal san a determinat inflorirea invatam.intului, pe care-l gasise neglijat la urcarea pe tron2235• Adevarul este ca zece ani de razboi ct,~n (1071-1081) ~i caderea lui Psellos in dizgratie (1077) au contribuit la abaterea atcntici putcrii irnperiale de la p:toblemcle invatamintului, dar ceca ce demonstrea­za continuitatea fundatici din anul 104f), sint Hstele en consttli ai .filozofilor ~i de aparatori ai legii (non:wphy­lakcs) de la. Psellos ~i · Ioan Xiphilin pin{t la, .. sfir~itul

Imperiulni 2236•

A.lexios Oomnenul nu a schimbat en nimic organiza­rea universitatii, iar singura, Ha fundatic scolarii a fost un orfelinat, in 'acela$i tkp azi~ ~i 'casi de edueatie,

situ~~/c in jw·ul Biserieii Sfin~ii Petru ~i Pavel. Destinat copiiior, ~weRt a~ezi"nnint era eondus dt> un pr,uedros {pre~edinto ): In aeestB" se preda i1rva ~amintul elep;wntar (e;~ky kUos paideia) ~i basileului ii pliicea. stt vim1 aiei ln i11Spectie ~i sfi-i examineze pe orfa11i2237 •

Evenimentnl deosehit al istorlci universitare din aecas­ti"'t epoci't ~1 fost dreptul :1cordaL Bi,;ericii de supraveglwre a studiilor .

. Alexios Comnenul, spune fiica sa, incuraja neincetat Btudcrltii, dar le recomanda s;1 dea, prioritnte cunoa~ter;ii

efcrplor sfink, inaintea culturii elenice 2238 , ~i acesta. a fost 1ucru non. Baslleul era speri:ctt de indraznelile lui Ioan ItaJos2239• Dupa judecarea, lui pentru erezie ~i eondam­:narea ce i s-a dat in anul1082, neincrederea 'in studierea filo?;ofiei a crescut. Incepind cu dornnia lui :Manuel {)mnnenul, tiUurile de eonsulal filozofilor ~ide nomophylax .au, fo,:;t acorda,te cu regularitate diaeonilor de l::JJ Biseri.ca Sfinta Sofia 2240 • Patriarlml nu exercii!a, totu~i, nici o .autoritate asupra universitiiyii, iar Teodor Prodromos ·Opnnea profesorii f;lcuUi Patriarlmle2241 ( -:-rJ 1u!:yoc ij1j;a) Jiloz,~filor senntu.lui {c:i;:; cr.uy·fJ), ·rrr,,u ).

Manuel Oomncnula ad us si el:in universitate o reformi1 nu mai putin importanta, int;roducind un proees de inva­tihnint exelusiv de tip ariRtotelic. Aceasta o demonstreaza lee~ia de inaugurare a lui l\Iihail din Anchialos, ;viitor . ,patriarh, numit consul al filozofil<)r ~i pre~edinte al Facul-

. tatii de filozofie. El aduce laude lui J\Januel pentn1 ca <t readus filo.wfia pe loeul de onoare, dar ya

SliPI:~ma , ,ceea ee era putred'' (neoplatonismul) ~i va pre~a logica, dialectica, fiziea, 1lletafizica, astronomia, metrorologia, dupii sistemul lui Aristotel2342•

Totu~i, exe.eptind fi\ozofia, in pr(•da,rea ce1orlalte mai!erli nu a avut loc nici o schimbare. Eustathios, arhi­episcop de Tesalqpic, profesor .b universit~te, preda Zegile ritmttlui ~i ale armoniei (muziea), etimologia nume­lor, ,,,ntichiUi tile (is to ria ~i civiliza tia elcnrt ), elocin\a 2243 •

Iii! L1 avut ca discipoli pe J\Iihail Choniates ~i pe fratole acestuia, Niket~s, originari din Khonae in J:i1rigia,, ;dintr-o famUie instaritii. Ta,tMlor i-a triinissi"'L studieze la Con:stan­tinopol unile, h:minte de a unna cursurile lui Eustathios,

'i-an avut ca profesori lW loan 9i Isaac Tzetzes, probabil }mJ'fesori de gramatimT 9i ~efi ai unei ~coli pa.rticulare2244•

In acc~sta perioada, un procedeu pedagogic foarte riispin­P.it era schedografirJ,. Pe o tilbli~a, schedos (axtaoc;), elevul . '

365

scria, ':pasajttl dintr-un autor pentru fL-i face o an:a.liza gr~maticala, cuprinzind studierea flexiunJlor, a etimolo­giei, a i"ensulni cuvintelor. Se · alciltuiRera, de altfd, numeroase. vocabulare ale autorilor clasici, c:;~> Trtdatul de schedografie a1 inteleptului Ijongibardos. Cuvintele era.u grupate dupa semnifica Fa lor (mitologie, gcografie, costum etc.). 1n alt manual, exemplele clasate dupa alfabet e:rau pr<:'zvntaie in 907 venmri politiee, analoge eelor (linJard1:n ·des Racines grecque8, a excelentului Claude_ Lancelot :

[(,,"Ave:!; "umzpze~ ~C£m),d~ ~vc:aar:t. ·~ 3zcrrrol•rl) (Anax inseamna basileu, anassa despoina (tmpariiteasa) 2245 etc.]

Aceste metode de invapmint, destul de asemanatoare celor pe care le-an cunoscut toti cei care au primit ·in zilele nm1stre o buna educaFe elasica, explicr~ cuno§tintele v-aste pe eare literatH din Bizant le aveau. despre autorii greci ~i stralucita dezvoltare a, umanismului care a rezultat din a~ceasta. ·.t

IV. Inv~l~amintul public in Xiceea ~i in timpul Paleologilor

Cucerirea Constautinopolului ~i a imperiului de caMe occidentali a dus la disparitia ~colilor publice, dar ptimul gind al imparatilor din Niceea a fost de a le reorgan!zJ,. Este impresionant sa Yezi cum ·ace~ti refugiati1 obHgati sa apere pa~ en pas teritoriullor inmijlocul unor du~m~mi put ernici, gi'iseau tot u ~i timp sa ereeze ~eoli, care, . 1n gindul lor, trcbuiau sa fie un centru de unire a tuturor eleni1or.

in timpul imprmtt.ilor din ~ioeea. Bub imparatul Teodor I se constata e:X:istenta, nnor :;;coli munieitJ-~d~~: la

. Nicee.'1, hi Bru.sa, la . Smir:na, la · Scamandros 2246• loan Vatatzes (1222:__1254) a intemeiat biblioteci pubHce in toate ora~ele din posesiunilc sale :;;i a t:>alvat in acesta o mare parte a boga~iilorliteratur!i din Bizant2247•

Acela:;;i imprtrat a ordonat arhontilor :;;i guvernatori­lor ora~elor sa prevada in bugetul nmnicipal un saJai'iu profesorilor care predau medicina, matema,tica :;;i n~to~ ricazz4s.

366

[!a privinta profesorilor de filozofie ~i 'de drept, mentiona in .eonti­nuare edictul, avind in vedere dispretul lor fata de ceca ce este materie ljli bani, vo'r preda disciplinele respective in mod gratuit, dar vor putea accepta 0 retributie din partea elevilor 2249.] '

Ioan Vatatzes insusi a intemeiat o scoaH1 de filozofie in Niceea, sub conducerea lui Hexapterygos, care moare in anul 1238, fiind inlocuit cu eel mai renumit savant al vrenlii, Nikefor Blemmydes.

Naseut la Constantinopol in anul 1198, fiu al tmui medic, Blemmydes facuse studii temeiniee, dar, ca urmare a dezordinii instaurate dupa cucerirea latina, a trebuit sa umble din ora~ in ora~ pentru a reu~i sa-~i desaviqeasca pregittirea 2250 • Dupa citiva ani, la initiativa basileului, a de;schis o ~coala la Smirna. La ~coala din Niceea, unde a predat timp de zece ani (1238---:-1248), i-a av'llt ca elevi pe Gheorghios Pachymeres, pe viitorul imparat Teodor al II -lea Lascaris ~i pe Gheorghios .Akropolites, care i~i

incepuse studiile cu Teodor Hexapterygos 225\ exercitind asup:ra lor o influenta profunda. Mai tirziu, indmgostit de vil:i,ta solitara, Nikefor Blemmydes a parasit Niceea ~i

a fm,lldat la Efes o manastire, pe care a ~i condus-o. El a deschis aicf ~i o ~coala, dar aceasta era des tina ta calug-.1rilor ~i novicilor2252•

Plecarea sa nea~teptata a fost dezastruoasa pentru invatamintul public, de altfel insuficient ~i frecventat • de foarte putini elevi. Urcat pe tron in anul1254, Teodor al U-lca a cautat sa reinvioreze invatamintul. .A dotat cu noi carti bibliotecile ora~elor, recomandind autoritati­lor sa le imprumute tuturor celor care doreau sa se

. cultive 2253 • .A mai deschis o ~coala de gramatica ~i de retoridi la biserica pe care o ctitorise in onoarea Sfintului Trifon2254, dar nu intretinea aici decit 6 bursieri, iar scurta sa donmie 1-a impiedicat sa-~i realizeze proiectele. Tulbura­rile care ·au urmat dupa moartea sa au dezorganizat in­vati1rnintul. Gheorghios din Cipru 2255, respins de ~coala

franca din tara sa, insa dornic sa invete, neputind intra la ~coala lui Blemmydes. din Efes, a venit in Niceea unde i s-aspus ca exista un mare numar de savanti, incit se va simti ta in vechea Atena. Deceptia Ba a fost foarte mare, cind n-a gasit aici decit dascali de gramatica ~ide retorica, a~e, c~'iror cuno~tinte crau superficiale ~i preocuparile neins~"mnate. Dupa demisia lui Nikefor Blemmydes, stu­dilir~5lt filozofiei ~i a ~tiin~elor disparuse din ~colile publi-

:JI22JW ce .

'367

[Odiseea ~i peregr nii!'ile lui Gheorghios <lin Ci}Jru dovcdese CJ"!tlizias­mul tineretului pentru invii:tiiturii. La Y!rsta rle !l ani, el este irimis de paririti la Nicosia, unde un dascill franc il !nvatii gramatica latina ~i ]ogiea lui Aristotel. Accentul strain al dascalului tl impiedica sa tnteleagii lec­tiile. La vlrsta de 15 ani se intoarce in tara sa dcscurajat. Atunci le cere piirintilor sa-l trimita in Niceca, dar ei n considcra prea tiniir pe,ntru o asemcriea ciilatorie. Dupa doi ani d!J netntelegcri, se imbarca in mo~ dan~ destin pentru Saint Jean d'Acre (Ptolemais), iar de acolo pcntru Efes. Dupa !ncercarea ncreu~itii de a .intra Ia ~coala lui Blemmydes, pleaci'i la Niceca ln-plinii iarnii, pe un drum greu, unde ajunge dupii ~asc luni. Era in anul 1260; imparatul de atunci, Mihail Paleolognl, pleca sa asedieze Constantinopolul. Gheorghios l-a insolit in Tracia. in speranta cii va obtine de la impiirato bursa pentru a-~i termina studiile, dar, neprimind nimic, a fost obligat sa se intoarcii in Niceea; fiirii bani, neavtnd · eu ce triii nici miicar trei zile. Perseverent.a sa a fost in celc din urmii recom­pensatii ~i, dupii o ~edcre scurtii la ~colile din f\iccea, a putn t sa se 1ntoarcii la Constantinopol pe Ia anul 1264, unde a urmat timp de 7 ani cn:rsurile lui Gheorghios Akropolites 2257.]

1\lihail Paleologulsi inv:1tamintul. 1ntors la Constan­tinopol, lVIihail Paleologul av~a cu totul alte preocup~'iri decit aceea a sus~inerii invatamintului. El insu~i primise o educatie mai nmlt politic(~ ~i Inilitara deuit elasica. Trehuie rudaugt1t ~i faptul c~li politica sa de restaurai·e ~i de aparare neeesiht sume enorme ~i ii ramineau putine resurse pentru invatarnint. Dar exista o tradi~ie bine stabilita, ca un basileu sa se intereseze ~i de inva~amint. Mi)lail nu voia sa se eschiveze de la accasta in(],atorire, dar nici n-a realizat vreo creatie noua. A redeschis Oi'felimttul Sfintul Paul allui AlexiosOomnepul ~i ~coala de gram:1ti~ dt2258• Ini~iativa ereru·ii unei lj\eoli de invatamint supel'ior sc datore~te marelui logothet Gheorghios Akropolites. MihailPaleologul, aflind acest lucru, 1-a scutSt de sarcinile administrative, pentru a-~i putea consaera tot tirnpul elevilor r;;i 1-a numit profesor de filozofie aristotelica 2259.

A.:in v.'1zut eit Ghcorghios din Cipru a fost elevul lui _Akropolites timp de 7 ani (12()4-1271), dar nu se i;ltie undc se tineau eursurile si nn cxiRta nici un iridieiu ca profesorii ar fi fost platiti. Studiul se axa pe filozofia lui .Aristotel, pe geometria lui • Euclid i;li pe aritmetica lui Nicomach2260• . -

Gheorghios Akropolites a murit in anul1282, in aeela~i an eu Mihail al VIII-lea.pm incetase sa mai predea lec~ii, dar nu se ~tie la, ee data. Pe de alta parte, Gheorgbios din Cipru a fost, de asemenea, })rofesor dupa ee ~i-a ter-minat studiile. Sa-i fi sueeedat, oare, lui Akropolites '! Nu se ~tie nimie despi'e aeeasta ~i niei el nu mentioneaza

368

nimic: J.n · antobiografia sa: Se cunosc eel plltin ei~iva, dintre:·eievii si'ii : Teodor Muzalon, viitor mare logothet ~i Nikefor Ohumnos, earc-t;d exr)rima CPYa mai -tlrziu admira~ia fatJt tie instntire~t pe care o prin~ise de la el2261~

Mihail J>aleologul restabilise deci invatamintul· ]a Oonsta-ntinopol, dar 1a .un nivel foarte modest ~i aproape fara a da un han 2262•

Univel'Sitatea lui And1·onie al H~l<~a. Confuzia caxe a domnit in politica $colara pe vre:mea lui Mihail al VIII"lei1 a incetat odata cu vcnirea lui .Andronic alII-lea. :tn'v~qa­mintul a cunoscnt atunri o dezvoltare strilJucitoare, pe 'care nici razboaiele ci'vile, nici certurile religioasc n·:au putut-o opri. :tn aceasta perioad~i tnminismul bizantin, generator al Rena~terii, a facut progrese.

Fara sa stim cind si cmn a fost reconstituita, exista de acum o universitate imperial~. organizaHi dupii un plan bine · definit. lata marturisirea untii muzician eelebTu, loan Kukuzelis, nascut la Dyrrachium, care, dupa ce a primit pregatirea elem.,entaTa in ora~ul sau natal, a venit la Constantinopol sa urmeze eursurile f?colii impcriale (de; ax'Jiv::.'tov ~et.cr~P.~x6v) unde a invrt~at muziea, filozofia, ealigra:fia 2263 • Denumirea oficia~a a aeestei ~coli, M uzeul,. amintea de tradi~ia de la Alexa.ndria 22M.

Din corespondenta lui Teodor Hyrtakenos, care a fost profesor aici, cunoa~tem organiziuea :1eestei univeTsitati. Ba era pusa sub autoritatca marelui logothet, functia . detinuta la inecput de Teodor lVIetochites. Profesoratul era eonsiderat ea o slujbi"L (liturgia ), de care titularpl: nu . s~ putea elibera fara consimtamin.t imperial. In sehimb, marele logothet platea profesorilor un salariu dar ei inai primeau l(!i indemnizatu, achitate, de altfel,. farrt regularitate, de catre parintii elevilor. Pentru prima data. in.vatamintul universitar inceta sa mai fie gratuit, dar salariul oficial era ~i el foarte nesigur. In scrisorile adresate marelui logothet ~i chiar imparatului, Teodor Hyrt:tkenos se. plingea ne1ncetat de nereguhoritatca plati~ lor2265• El se.plingea, de asemenea, de purtarea fiului lui Teodor Mctochites, pe care ilavea ea eley, ~i eare prefera sa umble pe strazi, in loc sa vina la cursuri2266. :tn acela~i timp, vechile grade universitarc reapal'eau. Oel de filozof era conferit lui Iosif, profesor la JY!uzeu, discipolului sau, medicul Zaharia, lui Nikefor Gregoras, s-a,r putea ca d,u:pa cearta.acestuia cu Varlaam2.g67• Titlul de consul al filozo-

24 - e. 115

fUor, conferl.t clericilor, raminea in vigoare 2268• Pe la anul 1310 Nikolaos Kabasilas lua parte la un concurs, in vederea earuia compunea un elogiu al Sfintului Dimitrie; juriu'l era prezidat de consulul filozofilor 2269•

Universitatea era, deci, reinfiintata, dar nu se ~tie in ce local se tineau cursurile. Se pune, de asemenea, intrebarea daca toate catedrele erau concentrate intr-o singura cllidire. Ceea ce pare sa reiasa din marturiile existente, este d1 fiecare profesor preda intr-un local particular, uneori chiar la domi(}iliullor. Fata de lipsa de precizie a izvoa!e­lor cxistente, este greu de ~tiut daca ~colile carom li se atribuiau ~i numelor unor profesori, ca Planudes, Teodor 1\ietochites, Gregoras, erau publice sau particulare.

De exemplu, ~coala lui Maximos Planudes (1260 -1310 ), gramatic, editor al ultimei Antologii, traducator in. greaca al poetilor latini, de~i instalata intr-o manastire, probabil ca depindea de Universitate, dupa cum o demonstreaza. organizarea sa, cu asistenti, cit ~i faptul ca ea pr~gatea functionari 2270•

Pe de alta parte, Nikefor Gregoras, dupa ce a ci~tigat o reputatic de savant, la insisteJ!tele prietenilor siii, a deschis o ~coala la Manastirea Chora, reclildita de Teodor Metochites, in casuta oLdqx.oc;, pe care a constn1it-o. !ntr-o saH1mare se aflau catedra, cartile ~i instrumentele lui de lucru : in curind a avut numero~i discipoli, carom le-a predat cuno~tinye enciclopedice 2271• Aici este vorba de o ~coala particulara, care a fost inchisa in anul 1328 dupa caderea lui Teodor Metochites in dizgratie, redeschisa in anul 1330 dupa controversa cu Varlaam ~i inchisa definitiv de catre loan Cantacuzino, dupa victoria asupra Anei de Savoia (1347). 0 ~coala particulara. nu putea deci sa existe decit cu incuviintarea imparatului.

Ultima universitate din Bizant. Pe la sfir~itul secolului al XIV-lea s-a produs o schimbare profunda in organizarea

· ~colar.1. Initiatiya reformei i-a apartinut lui Manuel .al II-lea Paleologul (1391-1425), unul dintre scriitorii cei rnai prestigio~i ai epocii· sale, erudit, dialectician, teolog, stilist la curent cu subtilitatile dialectului atic2272•

C;tlatoriile sale in Occident, ale caror i'ezultate politice au fost dcstul de modeste, au avut, in schimb,. 0 mare importanta in domeniul intelectual. Grecii care il insoteau pe basileu ~i insu~tJ\Ianuel au imratat sa-i . cJ1noasca pe oecidentali. Basili:ml a purtat discutii teologrce cu doctorii de la Sorbona ~i a invatat sa stimeze eniditia

370

lor. La intoareei;ea in statele Bale, a cores.pondat cu litera.tii pe care ii eunoscuse ~i a ineereat sa-i atraga la curt.ea Ba. Perioada de ragaz pentru Imperiu, care a nnnat dupa b~,­talia dela Ankara, i-a permis sa reorganizeze invatamintul public. Lui ii datorcaza Bizantul ultima sa univert;.itate.

In locul ~eolilor sepantte, cu profil nedefinit, au fo."\t reunite in acel~t~i edificiu toate disciplinele. Numele oficiai a ram~ts acela~i, dar cu adangarea unui epitet .earacteri~;­tic, KoJhol ikon .M ouseion, pe care :Fi1elfo, care fusese elev aici, 1-a tradus prin Universitas l1:tteran1m et scientiarum, publicus discendi ludus(,Universitatea literelor ~i ~tiin~elor} ~coala publica pentru inviitatur~c'')2273 • Localul ales pentru tt adaposti Universitatea era un spita.l. fondat de cmiul sirb Uro~ alII-lea Miliutin, adaugat 1a J\Ifmasti-

~ rea · Sfintul loan Botezatorul22N.

Aceastit alegere, care pare ciudata, se expliea prin motive de economic, dar.~i prin importanta pe care incepu­se sa o aiba studiul medicinei. Mai multi proft>sori, ca . GheorghioR Chr~rsocoeccs erau in aeela~i timp retori ;1i medici2215 ; pe de alta parte, bogata biblioteca a Manas­tirii Sfintulioan Botezatorul era la dispozitia profesorUor. In 1406 unul dinti'e ·ace~tia, loan Chortasmenos, la clispo­zit.ia untli jYo8okomo8 (ingrijitor al bolnavilor), a leg'at nn ma.nuseris al lui Dioseorides, aflat in aceasti'L bihlio­teca227t~;

Potrivit. traditiei, Uni-versitatea depindea direct d~ Senat, care ii confcrea gra.delc, dar in secolul al XV-le~t,. J\farele Logothet nu mai era directorul ei : dupa reforma judichl,J"J, a lui Andronic al III-Iea 2277 , aceastit functie· era indeplinit~'l de unul din cei patru judee~1tori-generali. Sub Ioa.n al v1:II-lea (1425-1448) titularul sKu era Gheorghios Scholarios, judeciitor catolic al romeilor t membru · al S?.natului, seeretar al basileului ~i profesor (didll>skaloR) la Museion-ul imperial, unde preda filozofia .. Am semnalat, deja, activitatea sa ~i conferintele saptami­nale pe care le tinea iit fata iln})iiratului ~i a Senatului. Cazut in rHzgratia lui Ioan al VIII-lea dupa Coneiliul de la :B'lorenta, Bcholarios a fost inlocuit cu loan Arghy-Topulos, preot mirean. Pe la anul 1434, acesta predase limba-greadi la 'universitatea dinPadova.1ntors la Com~tan­t.inopol in a nul f444, a deschis o' ~coaHi particulara, dar· Imm al VIII-lea 1-a nurnit judecator general, profesol' imperial ~i :pre~edinte alJ\luseion-ului227 s.

371'

[0 pictura valoroasa, dintr-un manuscris aflat la Oxford, n reprezenta 'Xl<:> Ioan Arghyropulos in cxcrcitarca fuuctiei sale de profcsor la ·Museion. A~czat la catcdra, pe un tron cuspatar circular, figura i se deta~c;J.zi'i tara . perspectivft pc uu fond de edificii eare, conform cpigrafului pagirfii, repre­.zintii spilalui kraiului. intr-o atitudinc intima, picior peste picio1', el line !.n mi.na drcaptii un sceptru impodobit, iar in stinga o carte deschisii, pc care o. arati'i auditorilor. Fa~a, din serniprofil, este incadratii de o barbi'i· .snirtn, lnclreptalii inainte, cu o privire cxpresiviL Estc imbr:'i.cat cu o roh{t bogata, cu mlneci largi, incllciatii in fata ~i Ia~ind gitul descopcrit. Pe cap

,JJoartft o bonet{t bizarii, foartc inaltii, alciituitii din. cute mari; aparente .tn.fata, care nc !;lee si'i nc gin dim la 0 stofii grea, plisata, sau la 0 eoroana ·<:lc. metal 2" 7".J

Profe&orii erau reerutai;i eel mai auesca dintre vechii elevi ai M:useion-ulni. Ace~tia enw in gcnerallaici, uneori l~reoi;i-ntireni, dar niclodata c(tiugari. SHuatia lor sociah1 .(·r~ destul de burr:t, dupa cum o amta locul oeupat iu ierarhic ~i misiunile importante, indeosebi ambasadele

lc enm incredini;ate, ca in cazullui Manuel Chrysolo­rb..s, trimis in anul 1397 h Venetia, de .Jfanuel alII-lea. Sa nu uitam ca in aceasta opoca negocierile ilp:rrunmtu scllimburi ck lungi di;:;cursuri. . . ·

Recrutarea studt>ntnor era foarte variata. ]i}] repr!4-.zent~u Loate chtsnle soeietatiL ~Julti veneau din provincii, 1.1nde primisera instruirea elementara, ~i apartinerw unor familil.modestei ca, Bessarion, ai c:'i,rl]i parinti Imwtim.m ·o meserie manuala in Tra1Jezunt ~ 280 • Altii proveneau din marea burghezie, ca M:iha.il ApostoliR, nascut la. Const~m­tinopol pe ht anul 1422 dintr-un tat:1 bogat, dar c.are <t niurit ruinat: Lipsit dD rcsurse, l\fihail s-a fi'5Jcut popist de manuscrise si areusit sa urmeze eursurile h1i Imtl'l Ar-

. ghyropulos. J~a· rindul ·~;;lu ft ajuns profesor, s-a e:'tsi"itorit de dou~" ori l'}i a avnt mult·i copii. Cazut prizonier la 1>urei in anul1453, a fostelibcrat ~i a plecat in Italia uncle Bes­sarion i-:c fi'trut o bnn:"t nrimiro ~ii-a acordat o p.P'nsic 2.281 •

Dintr-o familic instariti't din Tesalonic, und.e,, totu~i, :)Colile nu lipseau, Nikolaos Kabasilas, in virst:"t deJ,lou(tzeci de ani, a ven,it si1-~i. termine studiile 'la Com'tantinopol. Tatal san, care voia sa fn.ei1 din el un savant, pretindea sd. fie informat ~tproacpo ziinie despre nmnca sa, ~i pmgrt-se1e ~pe care lc realiza. Nefericitul student aveagrija sit impa.cc cercrile tatitlui san cu indatoririle de ~colar, sfir~ind prin a se imboln:lvi 2m. Studentii saraci primeau burse impe­riale (brtsilil"a siteresia), dar, daca i-am · da cre2;aru lui Marcu din Efes, ele erau 'platite prost.

.Stadeutii YPniti d.in Occid(•nt. Din toate tim1rnril:e ori­., eritaH, ar{neni, g:col'gieni, sla Yi, veneau sa sc imrt·l'Uittsca ·in Iiizant. 0 intimplare de mare imenm~ttate la sfirs~tnl secolului'al XIV-lea, a fost aflnen1a occidentalilor; in'eea mal mare parte italieni, dornici _:'ltt inve~c limba,,gr,eftei't

o,/, poata. eiti autorii ::tntici. In secolul ai XV,lea, o t;'<•d:T<.' lar Constautinopol inseuma eompletarca unoLbnne edue:l~ii 2283 •. A~Uel, Guarino din Verona, dPlKtmHindu-se de afaeerile eomerciale ale patronului s~"u, I>aulo Zahe, a in\-<'itat lirnba · greaci:'c m1 J\[anuel Chry8oloras, c-are i-a oferit ospitalitate in casa, lui. El a facut progrese rapide ~i a ei~Ugat o asemenea reputatie de snvant, incit to:v;\;r<{~ia sa ii era cautaHl. dn nobili si ehi<n· de printi at e~taeiim-perhde 2284• • ' ... ,.

Aeest exernplu a prodm; o adev<1rata emulatie :printre italienL Pe b a.nul1421, sieilianul Aurispa i§i vindea hai­nele Ja Constantinopol pentru a putea emnpara.ca,r~igre­ce~ti ~i mai tirziu a pnldat limba greaeit la Florenta ~i l8o

Bologna 2285• La rindullor, · ace~ti discipoli ai ·nlt:itnilor pror~·sori din Bizan1; ~.tu predaL limb~t gre;wa compatriotilor lor. au adus in Italia numeroase manuscrise si an <levenit adi.~'l"itratii ini(iatori ai Rena~terii. '

, Unul dintre eei mai stralucitJi printre ace~ti umanii)ti a fost Franeesco Fllelfo, fiu a,l unui me~te~ugar din Tolen­tino. nascut in anul1398. In anul1419, el a devenit sccretar al bctilului venn\;iande laCon:-::ki,nlinopol ~i a unnat cursu­ril\' lui loan Chrywloras 2286, eii.;;;atorindu -se <·u fiiea, aces­tuicL Dupa moarteg socrului situ, in anul 1423, a fos,t dis­cipolul lui Ghtl·orghios Chrysukoeces . in acela~i tti1i1) cu Bessarion ~i a, paras it Constantinopolul in anui-1.427. A luat cu el nmneroase manuscrise pe care le copi~se .sa.u cumparase 2287 • Foarte vanitos, ellua cu pHJ.cere in ze­flemea instruirea pn care o primise la ComtantinOJ)Ol ~i

ptetidea ca, exceptind instrttirca primW1 de Ja soerulsau, inv:itase totul de mml singur 2 ~88 • tn schimb, eontinua sa poarte corespondenva cu grecii pe care ii eunosouse ~i

Hiuda la, unul dintre ei farmecul ( eucla£monia) ce it doYe­d~se in Bizant 2289~ !n afara de aceasta, dupa Co11cJFu l de la Florenta; a incredint;at l~ti Joan a.l VIII-lea P"' fiuLI';i1n, Giova,nni-Mario, pentru a-~i desa,viqi studiilc laJVlu:;;oion-ul irnperial 2290• Tlnarul a urmat curc;urile lui Ioan Arghy­ropulos, cueare :E'ilclf:o era tot timplllin corespondeJ.lt~ 2291 •

. . · ·, ; ·n_\·.·•

· · · * Reprezentantul diplomatic a! V:enetiei :la Constantino pot: ;fn:>trad,)

:373

-studiBe. Programul de stndii a devenit mai supln ~i,

cu toate ca artele lihemle, pregiHitoarc pentru filozvfie,. constituiau in continuare fondul, acestca emu studiate intr•un eu totul a lt spirit. Am semnalat deja larg:rea programului filozofic ~i reaparitia Illatonifnnului. Studiile lit<'I'a,re i~i propuneau de acurn incolo Ri't fol'meze ina:ute de toate umani~ti, dar nu inseamna ea era vorba doar de a prelua din antichitatea clasici1 elementele care permih:au srt se inteleaga mai biue cartile sfinte ~i literatura m~­tina,; De acum inainte, literatu;ra antiea va fi studiatll in sine, . pentru frumusetea fonnei, pentru bogati~t lin,hii, 1)entru nivelul ~i puritatea moralei sale, care se adretia tuturor oamenilor, ciironL le propunea exemple de virtute, de curaj, de generozitatea eea mai frumoasa .. pe' care un om ~H;tr pute~t-o inu1gina vr.eodata. In acei zori ai ReiJ.a,~­terii·, .. nu se mai observau contra,dictiile ee puteau exista intre--aceasta morali1, adesea tmfa$a, ~i cea a EvangheHei.

Ac@asta era doctrJna care pre domina in inva tihnint la, Universitatea irnperialli, ca ~i in ~coala lui Plethon din Mistra.. Rczulti"'t de aiei ca. excreitiul esential ecrut R.~u­de:tJ1;itoz~,,era lectura ~i comentar~a autoriior anticL Se pai'e ci1 pina in secolul al X1V-lea. acest exercitin a fost 1)ractieat mai ales la JectHle de gramatica; de aeum elpa­trun.d~ iR inviWimintul superior ~i se constata ca se f:"h:•l';:t o sel~ti;e;in operele,anticilor, care se reproduceau pentru uzul Cllrsantilor 2292•

I'Milxturia cca mai insemnata pc care o posectam in Iegatura cu metoda de cx.pl;c_are a .. autorilor anticicste cea ·a lui Gnarina din Verona, uue des!H'ie.astfellectia lui Mihail Chrysoloras 2293 : ,'\Iai intii, profesorul punea ~a se 'citeasca cu voce tare.·9i inteligibila textul ce urma sa fie cxplicat, ceea te permitea sii i se Jnteleaga mai hine sensul ~i sii fie sesizatii armt•nia stilutlJi. Apoi ficcare perioadii era analizatii separat din punct de Yedel·e al cuvin~elor: locullor in fraza, semnificapa pe care o aveau, alegerea lor, potrivirea in\elesului Ior. Dacii sensul unci fraze riiminea neclar, treh'lia, inainte.cde a trece mai departe, sa fie elarificat pasajul, dupa multa e:xa­minare·~i, rcfleclie. 0 datil stabilit sensu] frazcl, elevul trelluia s1l meclikw asupr~Jui' ~i sa profite de cl pentru a-:;;i imboga~i cuno~tinfcle ~i a-~i :in:.l1u­niltati stilul. Pasajele cele mai elegartte> cuvintele frumoasc, sentimentele folositoare <:onduitei in Yiatii, trebuiau memorate. Era hine sii se rn:i­teasca pasajul cu voce tare seara inaintc de culcarc ~i sa fie repctat dlmi­nc,ata'':]

Este inutil sa mai insistam asupm perfectiunii aceBtei metode, pe care ii1su~i Guarino a practica t-o la lectiEe sale :!Zll4 ~i care nu se deosebe~te cu mult de cea folosWi in imra.tamintul claflic, ulterior .seeolului al :XVI-lea.nt5•

374

in tlmtp ce in secolul al XI-lea cxplicarca autorilor era.mai ale:;; gramaticala sau alegorica 2296 , in secolul al XN-lea acea~ta era pur literara ~i morala. Mai mentioniim ca in predctrea lectiei se folosea metoda directa. Hmba greaca savanta era singura care se vorbea in ~coli, ~i mai. tirziu Mihail Apostolis facea repro~uri profesorilor de greaca, din Italia ca-~i predau cursurile in limba latina; dificul­tatea cu care italienii invatau limba greaca era pusa pe sea1na abandonarii metodei directe, practicata in J\.Iuseion­ul bizantin 2297•

:Hetorica .. Noile metode de explicare a autorilor clasici avtnesera repercusiuni asupra studiului retoricii. Fara indoiala ca se studiau inca tratatele teoretice alelui A.ph­tonios ~i ale lui Hermogene, dar aplicatiile care se faceau, fie in declama tii, fie in exerci tii scrise ( progymnasta), erau mai putin abstracte ~i mai pline de viata.

[Astfel, Nikcfor Gregoras avea de tratat urmiitorul subiect :·,,.Spar­tanH ~i tebanii au atacat Platcea: platecnii au trimis in calea lor emisari spre a le ariita cii nu existii nici un inotiv pentru a se face riizbol". Sii se redea discursul plateenilor. Acest subiect clasic, extras din Tucidide (II, 1-6), figura in Exercifiile pregiititoare ale lui Theon din Alexandria, dar' Gregoras 1-a tratat in maniera sa. Luind diverse teme de dezvoltare indicate de Hermogene, a dat dovadii de cuno~tinte istorice. Argumentul p'rin care se ariita cii luptele interne ale grecilor dadeau tara pe mlna · barbarilor putca fi o aluzie la vrajbele din vremea sa 229B.J

Uneori aceste lucrari scrise prilejuiau concursuri. La ordinul tatalui sau, Nikolaos Kabasilas a redactat un elo­giu al Sfintului Dimitrie ~i spera cava primi pentru com­pozi~ia sa cea mai buna nota din partea juriului, care urma sa fle prezidat de consulul filozofilor, dar lectura lucrarii a produs indignare, deoarece scrisese ca Dimitrie, patronul ora~ului sau natal, era mai mare decit Sfintul loan Botezatoru:l 2299• In secolul al XV-lea, Gheorghios Scho­larios avea un profesor care, renuntind la metodele cunos­cute, ii punea pe elevi sa trateze subiecte noi. Astfel, el a scris un elogiu la adresa un;ui sfint putin cunoscut, Leon din Achaia, probabil in perioada in care urma cursu­rile lui Plethon la Mistra, 2300 •

Ku putem enumera dovezile evidente care arata vita­litatea scolilor din ultimul secol de existenta a Bizantului. Am putut totu~i sa ne dam seama de importanta pe care imparatii o acordau prosperitatii lor. Daca fundatiile ~colare n-au putut supravietui cuceririi otomane, eel putin

375

eforturil~ lor n-au fost inutile dcz'"Foltarii intelectuale a Europ'ei. Ultimii profesori ai Universitatii bizantine au devenit dasealii primilor umani~ti din Occident.

Pc linga Universitatea imperiala, destJnata exelusiv pentru 11redarea ~tiintelor ~i disciplinPlor laice, exif:ta o ~eoala superioara de teologie, pus:1 sub autoritatea patri­arhului, al dtrui scop era de a forma clerlci ~i teolog.i. Nu demult s-a ajuns la difei·entJerea eelor doua institutH ~i la mai buna interpretare a marturiilor care vorbeau de~:~pre interventia unui patriarh intr-o problema ~colara sa.u in numirea, unui profcsor. Nu era 'vorba, a~a cum s-a cn:zut, desprc o subordonare temporar:1 a universitati de catre biserica, ei de administrarea unui institut autonom, se­parat de universitate 2301.

Conform decretelor Conciliilor, fiecare diocezrt poseda o f;\CoaJa episeopala mai mult sau mai putin importanta 2302•

La Oonstantinopol se intimpla la fel, dar nu exista nici o inf(mnatie eu privire la ineeputurile acestei !;\Coli pat:riar­hale, care sc pare can-a jueat nici un rol in certurile dog­matice din secolele al V-lea si al VI-lea. Este posibil ca aceasta ~coala sa fi fost eclipsata de eentrele de stl1dii teo­logice, care .emu marile mi'inastiri, precum .Acemetes, a carei biblioteca era celebra 2303 •

Primul document care amintc~te de ~coala Patriar­hala estc autobiogmfia socotitorulili armean .Ananias din Schirak (secolul al VII-lea): el poveste~te ca a calatorit impreuna cu un diacon al patriarlmlui bizantin ~i cu ti­neri clerici, pe care aeesta ii recrutase in .Armenia, spre a-i duce la Constantinopol la invatatura 2304.

La drept vorbind, E;)eoala Patriarhala a aparut mai ales incepind din secolul al IX-lea. Doeumentele de a'rhiva o deo&ebesc categoric de unhrersitate. Semnaturile de pe diplome arata, intr-o parte pe cele ale consululuifilozofilor ~i ale profesorilor depercde1iti de senat (&~to fLZV cruy x./\ ~-rou ~ou~l}c;) iar in alta pe cei din catalogul arhiepiscopal ( &1to ;3E: &px~spa·n x.ou xoc-raMyou ), care faceau. parte din ierarhia patriarhaHL Filozofii Senatului se opuneau intot­deauna magifltrilor Marii Biserici 2305• 1;li, pentru a ne opri aici, mentionam ca invatamintul teologic era interzis lai­cilor de catre Conciliul Quinisext (692), ceca ce confinna existenta unui invatamint religios 2306•

376

Oruanizarea ~eolii patriarlntle. Conduc~rea apart5.nea Prc~fasoru,lui ecu!lu'nic. Nu p;tc itdevar::tt ci'l epitet.ul de emunenic urmib\•a :,;;u~ arate dependenta de patriarh. Arnva­zut ea acest titlu~ care inseamni"'L ·1.miversal, el'a folosit in seeolul a.l VI-lea la ;;;coala de drept din Beirut 2;m7 • Didas-

. kalos-ul ecumenic, in acela~i timp rector ~i profesor prin­-cipal, era insarcinat cu interpretarea Bvangheliei2308• ·

Ca ;;;i profesorul ecumenic, toti eeilalti profesori. crau diar:oni la Bif'eriea Sfinta Sofia t;>i aveau m1 ~mumit rang in k•rarhiademnitarilorpatriarhali 2309• Programul de studii cnJH'indea mai intii 1nvMam1nt ul general, enkyli~lios pai­.deia, pe care Bh;erica intotdeauna 1-a pretim; viftorilor cleriei : se numea im;atami11tul 1i~rii -~ Oup&.<kv aocpLx, TIQC~(')doc, prin Care trebuia Sa SC tread'\, inaini;c de intratca lll sancl;uare. Acesta consta in :;;tudiul ele1ncntar al gramaticii, ~l retoricii gi ehiar alfilozofici. Doi profesori, pmtind ti­Hul de !J.Gdcr~<·)P (maistor), l)re<lau aceste eur,.;ui·i : rn~ar,il"strul retorilor ~i 11wgistrnl filozofi!or 2;110 • Ei ave~iu, pn)babil, :alF profesori in subordine, dupa cum o arata o ahhdc a · Am1ei Comnena referi toarc h1 grama t.ieienii catalogt~lui

. sacru ~'311 • ' ·

In afara obligatiilor profeRorale, mact;>trii de retl()rici.t" enrn oratori L1 eurtea imperial:l. ':i tim~au disc:ursuii. de cen'nHmie in Ll.ta hasileului Ja An{tl Nou si la marHe s:'lr-liH.r)ri 2312• ' •

. !nvittamintul teologic avea trei pl'Ofesori, care ll'urtau titlul de didaskalos~ Mai intii era pr1~j'esond de Evangh~lie, in aeela~i timp fiind. ~i rector. Urman in eontinuarc pro­fesontl Apostolului, insarcin:tt cu explic~trea Bpistolelor ~i p1'ofesortd de Psaltire 2313 • I'u·t·:-",te functH s-au pastrat pinii in secolul al XV-lea, dup;\ eum reie;-;e din tabloul slujbdor patriarhale al lui n;emlo~0odirms. Exista · chiar f;li mi al .patrulea exeget : retorul interpret al 8crijJi1crilor (prohabil VeehiulTestamcnt) 23 14.

~eoala pat.t·iarhala constituin, prin lH'nuLre, oade-v~'trata universitate ~i, exeeptind teologia, stndiile ear<> ~;e faceau aici nu se.deosebr~au mult de ct>le ae la UniversitateaJ im­periala. l~xistii dovezi cit unii stud.enti freeventau ambele iii.s.titut.ii 231", in care do'mi.na aceeasi pasiune illlta de studiil~ ·antice. ' ' ·

. !n~i~i profesorii de teologie erau in seeolul al XII -lea umani~ti perfec(.i : u11ii dintre ei, ea Mihail It:l.likosj· pro­fesor ecumenic, nn ezitau sit introduca in progra.mul de inv~,t.:1mint rnaterH care nu aYeau nimie comun eu·Scrip-

. 377.

tunt, ca matematicile, filozofia, literatura antiea. 3Jibail ltali:kos numai dupa ce 11areurgca ~west lung ciclu ah,ln1a, in c;fir~it, Evanghelia 2 3 Hi.

A~ez{nnintul de la Biserica Siji~}ii ApostoL Ace:st vast doll1eniu, cuprinzind studiile enciclopedice ale lui Mihail Ita.likos, ne ajuta srt in~elegem natura curioasei institlitii, descrisa de Nikolaos JYiesarites, instalat{t in dependintele bisericii SfinW Apostoli 2317.

Patriarhul loan Kamateros (1199 -1206) eonchwea acest ,a~ezamint, a carui originalitate consta in a bsenta profesorilor ~i a unor eursuri regubte. Tineri, aduhj. elf> to:tte virstele, batrint., i~i petreeeau timpul in discntii ~i in eonti'Qversc asupra materiilor de invatamint. Exi:Jau don~t· sectii : una ocupa nartexul (peribolo:s), care ma fatada, bisericii ~i face a don it intmueeri de unghi ca1 (' c·o­pereau fatadele laterale 2 ~ 18 ; C(alalta diEpunea de liiilli­curile atrium-ului (7tpoau/,vx) eare preceda fatada baz;::ieii. Prima sectie era cea a gnlmaticilor, a retorilor ~i ;1 didce­ticieiiilor; in cea de a doua_se -ocupau de fizidL, de medi­cina.~, ue aritmetid, de geometrie, de muziciL Stuch'ntii se adunau .,ca vrabiile in jurul unui izvor", il)i puneau intrebi'i,ri asupra l)roblemelor aflate in cliflCll\ie, fiec;are sustin1ridu-~i punctul de vcdere cu incapatinare. Sc H:llim­bau \•orbc inflad1rate ~i nn<·ori degenerau in ccrliw·i : cintl :se depa~ea masura se Eiccn a]Jclla arbitrajuL P~' ':; iar­hului .~i apoi se imp~tcau afiistlnd imp1euna la lih;;ghie , ,!a j e'rtfa cca fa.rfl de singe"). · · · ·

Heisenberg a Yazut in acest institut un a~ezamint al Universitatii Irnpcriale, pus sub tuteht }Jatriarhului, ~i majoritatea istoriciloi' au adoptat aceastii interpn'tar!P 2319•

:inrealitate, ea nu se sprijina pe nici o dovadfi ~i nu Re ga­se~te nici un text care sa fi plasat universitatw sub auto­ritatea patriarhala. Se va observa ca discutiil(c purtate in jurul materiilor predate de J\fihail Italik,ot> ~i stud<"ntii care se. impacau intre ei clupil ~tsi:starea la. liturghie Hpn·­tineau clerului. Sa fi fosi printre acqtia ~i studcmj ,au chia.r profesori de la U11iversitate, nu este imposibi dar cele (loua institutii ram1num ~qJarate. Patriarhu1 Katnateros, eru<iit de inal t:T Yaloare, fueese magi&! 111 al retorilor inainte de a urea pe tJ·onul patriarhal. Se p;ate presupune ca elvoise s:\ illliJl'ime 0 'data ~colii patriad1ale,

. instituind acest seminar, care a fost mm din erea {iiie ~co" lare c.elc mai originale din Bizan~ 232°. ,

378:

~,poala pati·iarhaHi in timpul Paleologilor. ~coaht pa­ttbrhaJa, clezorganizata ca institutie universitara de cuce­Ti1Ya latina, a fost reconstituW't in anul1266 de patriarhul · Ghennanos, care a obtinut dinpartea lui Mihail al VIII-lea aproharea numirii lui Mihail Holoholos, fost secreta:e im­peri<:tl, in functia de retor ~i profesor, apoi magistru al retorilor si director al Scolii Patriarhale 2321• Acesta a re­de<renit, ia fel ca vecl{ii retorl, oratoml oficial al curtii

· inlp(;riale 2322• Despre succcsorii lui Holobolos nu exis~a informatii inainte de mijlocul :,;ecolului al XIV-lea. In ace:·it timp, l)coala Patriarhala avea ca ~ef pe-Teodor 1\Ieli­tentotN;, care purta titlul pretios de ilidaskaJos al didaslcct­loi-lol' 2323 • El 1-a avut ca succesor pe Iosif Bryennios, n~,:~eut la J\Iistra, calugar in Creta, care ~1 venit la Constan­tinopol in anul 1396 ~i a intrat la Mam1stirra Studion. Reputa:t prin invftti1tura sa ~i prin danll vorbirii, a ci~­

tig~•!t increderea lui Manuel al II-ka, a faeut parte din con­silinJ ilnperial ~i a devenit predicatorul oficial al Ourtii. Sub conduca·e:1o sa,, ~coala Patliarhall't a cunoscur o

. man' dezvoltare. Instalata -in J\Iani'l.stirca Studion; ea 1mmh"a pina la 30 de profesori. Iosif Bryennios era el insu7i e.reget al Evangheliei, ~i en toate ci't in primul rind ~n<, teolog, el preda, de asemenca, ~tiintele laice 2324•

Inmuternieit de Ioan al VIII-ka cu negocierile referitoare li:JJ Unirca cu :Rom::t, el nu a~tepta nimic de la crueiad;:t oc­cidPntal;\ ~i refuza orice concesie dogmatici'l~ A pre,ferat si'iu r~nunte l:1o IniRiunea sa, s-a intors in Creta~ pe la anul 1436 si a murit inainte de intrunire~1 Conciliului de la Flure1~ta 2325•

Inainte de diderea Constantinopolului, ultimul director al f;\l;olii Patriarhale a fost, fadt indoiala, Matei Kamario­

. te:~. Aeesta 1-a avut ca elev pe Gheorghios Scholarios ~i a continuat s{t-si exercite functiile si dupit anul 145;3, cu titlul de retoT 'az 111£ari1: Biseridi, pui'tat de aeum ineolo de toti ."UCCesorii sai 23 26. ·.·. "

'Din pacate, cunoa~tcm prea put in natura invi\Vtturii predate la ~icoala Patriarhall't pe vremea, Paleologilor. Unnnismul Re pare cit ar fi luat-o inaintea teologid. To­tu~i, in secolele al XIV-lea 9i al XV-lea au existat multi teolngi. Polemica impotriva latinilor detinea un loe im­l)ortant in opt~rele lor, dar nici pe departe aceasia nu con­stituia o exclusivitate. Tratatelc de excgeza, de apologe~iea, de ascetism precum ~i literatura niistica erau pre'zeritate in lueri1rile lor; dar nu in ~coala Patriarhal~.,, ci in :r:fianas-tiri ~o~mu elaborate ace~ste opere. ·

1?.colile mrmastire~ti, prin spirit ul ~i prin programit ]or de inwt:t~hnint, erau opuse Universita,tii ~i ehiar ~colii

' Patri'ru:lmle.

Ins'tn1irca ciHugarilor. Studiera antiehitiitii pagme n parea iridispensabilii celui mai mare legislator al mona­hisnitHui bizantin, Vasile din Caesarea 2327• Toti Hirintii Biseticii erau de acord eu el ~i mai tirziu un Ioan Damas­chill:(Tln Teodor din Studion erau 1}atrun~i de aeelea~i prin6pii. Fara a mai vorbi de profesorii ~i eruclitii atra~i de vhtta monastici1, am putut constata ca in toate tim·· purile s-au aflat ~i calugari printn" umani~ti.

cunoa~te crt, pe de o parte, legislatia Sfintului Vasile a hw~·mmtt un efort pentru H adopta sehimnicia oriental:1, la Rpiritul.elenic, ~i di, pe de n.lEt parte, monahisrnnl bi­zant.in nil a intirziat si"L se mo<kleze dup:'l institutiik :rno­na:-d.iee din P~tlcstina, Sil'iH ~i Egipt 23 28.

Or; idealul ealugiirului oriental,era ascetimml eelmai dur, Uispret.ul f:J,ta de lume ~i de ~tiinta umana, elanui mistic spre Dunmezeu, care conduce la repaus spiritual~

~ la hel'J31chia1 h1 chietism. lVI:ai apropia~i de popor decit clerui mirean; recrutati in Imtn· parte din popor ~i adesca anal­faheti :s329, calugarii nu 1mteau avFa nici cca mai midi eonsidel'atie fata de iiJStitutia rafimtta a universitatii. Ei nu vedeall in literatura antid decit camcterul ei ·p~tgin ~i mitologia sa, pe mtre le considerau diavole~ti. . /- T.ocmai aceasta explica nein~elegcrca care a existat

in toate tin1purile .intre cfi,lugari, chiar daca erau cu1Uva~i, ~i uiDa;ni~ti. ~tiintele laic;e erau pentru ei rtiinte ale vesti­bulul1ii, ale 'n{lii ( ~ (h)pa:8ev yv(0aLc;), ~Minta monclena ;wcr:H­x~,Jar intnmsigentii considerau ca este o pierdere de titnp

. sii te opre~t.i asupra aeestbra inainte ·de a a, borda ade?Ja1'ata ~tiinfk ( ·~ yv waLe; r),):rJ H ~ ), respecii\- cnnoa~terea Scripturii ~i opcrclor ascetice. Biograful Jmtrinrhului Nikefor (80G-8Fi) eomparii ~tiinta laid\ en ]PJnael, fiu de sclav, iar ~ti­inta Bfil1ta cu IRaac, nHI:;>tenitorul legitim 2330.

Vietilc sfintilor, opereale eillugiirilor, sint pline (k alu­zii ncplacute la adresa ~tiin1 clor elenice t?i a celor can~ le propa.g::-1. l3iograful Sflntului Imm Psichaitul (Intineri­torul), egumen la o ma.n:\stire n :Fec:ioarei, care a ::mferit

.penil'tl cnltul ieoanelor, :pe vremea lui Leon Arn\eanul (815-820), il prezintr• pe acesta in tinercte cufnndat

in studiul Scripturii ~i profiti'L de oeazie IJentru a er·iticar. planul de inva1amint al Universitatii im})erialr.

[loan, spunea el, posedind adeviirata ~tiintii, nu avea nevoie nici de amiinunte gramaticale, nici de a cunoa~te vorbiiria lui Homer sau arta de a !nl:iiima caii, nici de ri1inciunile rctorilor. El nu fiicea caz nici de silo­gisme, niei de sofismt;, ,care nu sint allceva dccft pinze de piiienjeni". Astro-· nomia, geografia, aritmetica, elle considera ca i'iind lucruri fiirii existent:\, ~i avea un mare dispret fa]-ii de Plalon, care, ,precum ~erpii, se Ura~te in noroiul pasiunilor" zzs1. J

L~'t fel se peti'ecrau lncrurile en toate materiile din tri­":'ium ~i 4in qnatrhrium, care eran condamnate f:ha drept de apel. In plus, traditia lui Vasile eel :Mare, a Parin1ilor Bisericii, a Sfintnlni Ioan Damaschin era negati'L fa.r:i~

remuscari. De altfel rm t>e mnltumea doar sa defaimeze ~tii.nta. : eei care 0 predan nn eran scntiti de atacnri nici duptt moartea lor.

[Dupii moartea lui Leon Matematicul, al ciirui nume, dupii cum am· viizut, se aflii la originea rcinnoirii univel·sitare, unul dintre veehii siH· discipoli, Constantin, a publicat tmpotriva lui versuri '.'eninoase, in care , era acm>.at de apostazie ~i de elenism (piiginism). ,El il abandonase pe Hri~tos pentru zeii Grecici". Un cor de cre~tini il anun! au cii va fi azYldit in infern impreunii cu Socrate, Platon, Aristotcl, Chrysippos, Epicur. A. urmat un marc scandal in cercurile literatilor, care l-au acuzat pe Const:m­Jin de impietate ~i de paricid. El a raspuns printr-un nou poem, in care fiicca apel la Hristos, ca singur izvor de adeviir 2ss2.]

Aceasta lupta intre literati ~i calugari a durat in tot· Evul :Medin ~i, departe de a se atenna, a deveni_t din ee in ee mai aspra in nltimele seeole ale Bizantulni : istoria Universita,tii ne-a permis deja sa-i observam ecourile. Un art,icol din Synodikon, care amintqte de anatcme1e pronur1tate de eonciliul din annl 1082 impotriva lui Ioan Italos, ii eondamna pe cei ee se ocnpa de studiile elenice in alte scopuri decit instrnirea lor ~i ian drrpt adevaruri zadarnicele doctrine ale anticilor 2333 • In lupta dusa iml;o­trh~a lui Varlaam, Grigore Palamas a mers ~i mai departe,, cond:.:hmnindn-~i adversarul ,de a se fi ata~at nebnne~te de vanitatea studiilor elenice", eonsiderind antorii pa­gini ea fiind auxiliari ai teologiei 2334• Lupta, de idei a imbracat un aspect tragic atu!wi eind s-a ajnns la tor­tnrarea. 1ui Gregoras ~i la insultele adresate de elilugar:ii rama~it:elor sale paminte~ti 2335

381

lnvalamintul in m~fni'tstiri. Aceasta repulsie a calu­garilor fa ta de umanism nu inseamna nicidecum · ca ei ar f.i rcnuntat la orice activitate intelectuala. Regulamentul Sfintului Vasile ii obliga sa se ocupe de studiu, sa copieze manuscrise ~i sa-i instruiasea pe novici. Exista, deei, o ~coala, mai mult san mai putin organizata in fiecare ma­ni1.3tire, dar aceasta era rezervata exclusiv copiilor pe C!U'C parintii lor ii trimiteau la nu1nastire, adesea la Virsta cca mai fragedit. Ooneiliul din Calcedon ( 451) interzisese sa fie primiti copiii laici ( piMri saeculares) in ~colile milnastire~ti, cum permisese Sfintul Vasile. Credem ca ;;~Joeasta interdictie a cttzut aclesea in desuetucline, de vreme ce a fost reinnoita in mai multo rinduri 2336.

Uncle informatii despre instruirea novici~or s-au gi''tsit . rnai ales in textele hagiografiee ~i in typilca. Invatamintul

religios det.inea in. accste ~coili locul principal. Analfa­betii erau pusi s:lr invete Psaltirea pc de rost 2337• Novicii tL·e'lmiau sa citeasca Scn:pt~rra ~i scrierile Parintilor Bise­rlcii, carti de moraE\, practica ~i Vie,tile sfin,Mlor, creatia cea mai importanta a literaturii monastice.

Cu toate aJcestea, instruirea religioasa propriu-zisa nu era posibila f(m1 acumularJ?a unui minimum de eunostinte elenwntare, care nu puteau fi gasite deeit in luc~ariie inainta~ilor .. Instruirea generala, enkyklids paideia, pre­cede, in ~colile manastire~ti, invatatura religioasa pro­priu-zisa. De exemplu, .M:ihail Syneellos (sfir~itul seeolu­lui al VIII-lea, inceputul secolului al IX-lea), careprimise o instruire completa inainte de a intra la Manastirea ,,Sfin­tul Sa va" de linga Ierusalim, a fost in sarcina t de egumenul silju en eclucarea a doi calugari orientali, sosi~i de curind : Teoclor ~i Teofanes, in virsta, primul de 22, celi1lalt de 25 ani. Mihail, dnpa ee i-a tuns intru ealugarie, i-a invatat gramatica, filozofia ~i poezia. Ace~tia· au facut progrese rapide 233s.

Aceast~i metoda de eclucatie er8J gcnerala in aceavreme· Viitorul cgumen de la J'.Hinastirea Studion, Nikolaos, nas­cut in Creta in anul793, a intrat ca novice in aceasta :rpa­n£'~Btire la virsta de 10 ani. Egumenul, care nu era altcii1eya dec it Sfintul 'l'eodor Studitul, i1 binecuvinteaza ~i il con­duce la ~coala de lingi:'t m~mastire, uncle el intilne~~e alti eopii de virsta lui, eu care se delecteaza en lectura Vietilor sfinJilor 2339• ·

Typikonul l\Ianastirii P~tritzos de linga Filippopolis, fondata in anul .1083 de Grigore Pakurianos, · prezinta

382

organizarea unei ~coli manastire~ti destinata }Jentrn ~ase bursieri · orig_inari din Georgia. Un preot-calugar en ex­perien~a v1" fr insarcinat cu instruirea lor in scrierile sfinte (d. Le:pcl. yp&fLfLO:-ro:) pina vor fi capabili s~i clevina preoti ei in~i~i 2340.

llibliotecile manastire~ti. In li psa unor 'inf:on:rta tii Inai ample in legatura cu aceste. ~coli, cletaliile care· ne-au parvenit asupra bibliotecilor mam1stire~ti, cataloagele ]or ~i uneori cartile de in.tprumut, pot arunca o oarecare lu­mina . asupra preocuparilor intelectuale ale calugarilor. Concluziile ce .se pot trage din acestea confirma ceea ce ~tim despre ~colile manastire~ti. !n timp ce biblioteca pa­triarhala din Ci_nistantinopol poseda un mare mimar de au tori elasici ~i chiar ~i texte, astazi pierdute, de lVIenandn1, bibliotecile manastirqti ale citror cataloage au fost :re-

. gasite, cea de la. Petritzos ( dupa typikon~tl citat mai sus), cea de h1 manastirealui Mihail clinAttalia (pe la anull077), cea, a Sfintului Ioan din Patmos (dupa un catalog intoc­mit in anul 1201) contineau opere li.turgice, texte ~i co­mentarii ale Scripturii ~i ale Pitrintilor Bisericii, Vie1>i al~ sfintilor si manuale destinate inv:1tamintului elementar. Prir{tre. c~le 330 de lucri'iori (267 pe' pergament ~i 63 pe hirtie de bumbac) ale bibliotecii de la Patmos, se numitra 124 de carti liturgice (din care 12 evanghelii ), 13 culegeri de carti izolatc din Vechiul Testament, 116 manuscrise ale Parintilor Bisericii ~i ale Vie tHor sfintHor (din care 7 ale Sfintului Vasile). Caryile laice erau manuale de grama-tici'L ~i·de medicina, sau lexicoane. Literatura antica er2, reprezentata prin don~ manuscrise ale lui Aristotel ~i

operele lui Ioseplms Flavius, cea bizantina prin Inmanul V arlam fi I oasaj, considerat, de altfel, ca o operi'i, mora­lizatoari:.~, ~i prin cronica pa~riarhului Nikefor ~i cea a 1ui Skylitzes 2341•

Nici o marturie nu. cste mai edificatoare decit ace.st catalog. Sc explica astfel de ce invatamintul teologic, ex­clus din Universitatea, imperiaH"i, reprezentat la un nivel mediocru in f;lcoala Patriarhala, a gasit azil in mam1stiri. Culturil antice, studiata in sinea ei, calugarii ii opuneau o cultura exclusiv cre~tina ~i nu preluau· de la antichitatea pagin~. de-Cit lec~ii de gramatic~1 ~i ret01ica.

38.3