Evaluarea impactului contoarele privind inteligente™i-metodologii-utilizate-în-e... · Annex E....

Table 1.

ROMÂNIA

Acord servicii de asistență tehnică cu privire la

Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a elabora analize de impact

Evaluarea impactului privind contoarele inteligente:

Date și metodologii pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente în România

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei

2

CUPRINS

Mulțumiri ......................................................................................................................... 7

Rezumat ........................................................................................................................... 8

1. Status quo .............................................................................................................. 10

1.1. Importanța analizei cost-beneficiu pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă 10

1.2. Scopul și obiectivele raportului .................................................................................................... 12

1.3. Informații generale: Ce a fost realizat până în momentul de față în materie de costuri și beneficii ale contoarelor inteligente în România ................................................................................................ 12

2. Analize cost-beneficiu contoare inteligente elaborate de către alte state europene. 16

2.1. Germania ...................................................................................................................................... 18

2.2. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord .......................................................................... 21

2.3. Olanda ........................................................................................................................................... 26

2.4. Irlanda ........................................................................................................................................... 31

2.5. Ungaria .......................................................................................................................................... 35

2.6. Franța ............................................................................................................................................ 37

2.7. Lecții învățate pentru România..................................................................................................... 38

3. Costurile contoarelor inteligente în România ........................................................... 41

3.1. Date din studiile pilot ale OSD-urilor realizate în perioada 2015-2016 ........................................ 41

3.2. Probleme date privind costul contoarelor inteligente ................................................................. 49

3.3. Soluții pentru problemele de date privind costul contoarelor inteligente .................................. 49

4. Beneficiile contoarelor inteligente în România ........................................................ 58

4.1. Date din studiile pilot ale Operatorilor Sistemului de Distribuție realizate în perioada 2015-2016 58

4.2. Identificarea părților interesate afectate ..................................................................................... 64

4.3. Beneficii sociale cheie ................................................................................................................... 66

4.4. Probleme legate de datele lipsă ................................................................................................... 67

4.5. Recomandări cu privire la realizarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente 68

Annex A. Estimările costurilor și beneficiilor din analiza cost-beneficiu anterioară: rezumat 75

Annex B. Estimări beneficii din analiza cost-beneficiu anterioară - detaliate .............. 77

Annex C. Tipuri de beneficii și indicatori utilizați ca parte a studiilor pilot ..................... 85

Annex D. Sursele analizei cost-beneficiu în alte state europene ................................. 86

Annex E. Teste contoare inteligente, efecte nete de conservare și dimensiune eşantioane 87

3

Annex F. Interoperabilitate: probleme pentru EIR ........................................................ 89

LISTĂ FIGURI

Figura 1. Costuri actualizate (€/punct de măsurare) ............................................................................ 19

Figura 2. Beneficii actualizate (€/punct de măsurare) .......................................................................... 20

Figura 3. Rezumatul evaluării de impact elaborată de către DECC (2014) ........................................... 24

Figura 4. Tipuri de costuri (valoare procentuală și absolută a cheltuielilor) ........................................ 25

Figura 5. Tipuri de beneficii (valoare procentuală și absolută) ............................................................. 25

Figura 6. Costurile contoarelor inteligente (în euro per contor, conform analizei internaționale) ..... 28

Figura 7. Costurile anuale ale OSD (în euro per contor, conform analizei internaționale) .................. 28

Figura 8. Flux de numerar net (neactualizat) ........................................................................................ 29

Figura 9. Impactul valorilor actualizate nete cumulate asupra implementării contoarelor inteligente .............................................................................................................................................................. 30

Figura 10. Analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii .............................. 30

Figura 11. Calendarul de implementare estimat .................................................................................. 31

Figura 12. Costurile de capital aferente contoarelor inteligente suportate de către furnizori ............ 33

Figura 13. VAN-uri pentru diferite părți interesate (în mii de euro)..................................................... 34

Figura 14. Sensibilităţile diferitelor variabile (în mii de euro) .............................................................. 35

Figura 15. Penetrarea cumulată a contoarelor inteligente și contoarelor standard ............................ 36

Figura 16. Beneficiile și costurile analizei cost-beneficiu din Ungaria (€ per punct de contorizare). ... 37

Figura 17. Costurile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă ............................................................................................................................................. 39

Figura 18. Beneficiile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă ............................................................................................................................................. 39

Figura 19. Cost unitar mediu per consumator (RON) ........................................................................... 42

Figura 20. Defalcarea costurilor per contor .......................................................................................... 42

Figura 21. Cost unitar de investiție per client, proiecte pilot 2015 ...................................................... 45

Figura 22. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente monofazice în cadrul proiectelor pilot din 2015 ..................................................................................................................... 46

Figura 23. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice ................... 46

Figura 24. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor de echilibrare, proiecte pilot 2015 .............................................................................................................................................................. 47

Figura 25. Costul sistemului de comunicații (per contor) în proiectele pilot din 2015 ........................ 48

Figura 26. Cota de beneficii (date din studiile pilot) ............................................................................. 63

4

Figura 27. Reducerea costurile cu citirea contoarelor și costurile de operare și monitorizare (RON per contor)................................................................................................................................................... 63

Figura 28. Arhitectura obișnuită a sistemelor de contorizare inteligentă ............................................ 91

5

LISTĂ TABELE Tabelul 1. Lista costurilor și ipotezele privind costurile ........................................................................ 12

Tabelul 2. Beneficii și ipotezele privind beneficiile ............................................................................... 14

Tabelul 3. Lista de costuri (din Recomandarea UE 2012/148/UE) ........................................................ 17

Tabelul 4. Lista de beneficii (din Recomandarea UE 2012/148/UE) ..................................................... 18

Tabelul 5. Principalele ipoteze ce stau la baza analizei cost-beneficiu germană ................................. 19

Tabelul 6. Reducerea consumului de energie ....................................................................................... 20

Tabelul 7. Analiza sensibilității: schimbări ce induc valori actualizate nete negative .......................... 21

Tabelul 8. Diferențele de rezultat ale analizelor cost-beneficiu în domeniul sistemelor de contorizare inteligentă elaborate de către guvernul din RU în perioada 2011-2014 (milioane lire sterline) .......... 26

Tabelul 9. Categorii de costuri suportate de către OSD ........................................................................ 27

Table 10. Profilul beneficiilor corespunzătoare utilizării ...................................................................... 31

Tabelul 11. Beneficiile și costurile producției de energie. .................................................................... 33

Tabelul 12. Beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului ..................................... 34

Tabelul 13. Ipoteze cheie analiza cost-beneficiu din Ungaria ............................................................... 36

Tabelul 14. Costurile din analiza cost-beneficiu franceză ..................................................................... 38

Tabelul 15. Beneficiile din analiza cost-beneficiu franceză .................................................................. 38

Tabelul 16. Rezumat costuri studii pilot 2015-2016 ............................................................................. 43

Tabelul 17. Costul mediu în funcție de tipul de echipament conform datelor din studiile pilot din 2016 până la data de 31.12.2106................................................................................................................... 43

Tabelul 18. Cost unitar-contor: Studii pilot din 2015 și 2016 ............................................................... 43

Tabelul 19. Dispozitive auxiliare instalate în cadrul proiectelor pilot pentru a asigura comunicațiile . 48

Tabelul 20. Avantajele și dezavantajele soluțiilor de plafonare prețuri de piață sisteme de contorizare inteligentă ............................................................................................................................................. 52

Tabelul 21. Valori per euro/contor în alte state europene ................................................................... 52

Tabelul 22. Principalele diferențe dintre o analiză cost-beneficiu economică națională și o analiză a costurilor fiscale .................................................................................................................................... 53

Tabelul 23. Amortizarea CAPEX în analiza cost-beneficiu irlandeză ..................................................... 55

Tabelul 24. Principalele beneficii ale contoarelor inteligente (conform studiilor pilot din anul 2015) 59

Tabelul 25. Beneficii suplimentare ale contoarelor inteligente (conform proiectelor pilot din 2015) 61

Tabelul 26. Calcule pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice ........................................... 63

Tabelul 27. Studiile ce reduc decalajele din punct de vedere al datelor detaliate privind părțile interesate .............................................................................................................................................. 70

Tabelul 28. Comparație între patru abordări ........................................................................................ 73

6

LISTĂ ACRONIME Acronime Explicație ANRE Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei CAPEX Cheltuieli de capital ACB Analiză Cost-Beneficiu SCD Societate Comunicații și Date OSD Operator Sistem de Distribuție

ERGEG Grupul European al Reglementatorilor în domeniul Energiei Electrice și Gazului

GPRS Pachet general de radiocomunicații HV Tensiune înaltă AI Analiza de Impact TIC Tehnologia Informației și comunicațiilor IEA Agenția Internațională pentru Energie IHD Dispozitiv de afișare la domiciliu LV Tensiune joasă MV Tensiune medie VAN Valoarea Actualizată Netă OPEC Cheltuieli operaționale PLC Comunicații pe rețeaua de alimentare cu energie electrică EIR Evaluarea Impactului Reglementărilor SAIDI Indice durată medie a întreruperilor în rețea SAIFI Indice frecvență medie a întreruperilor în rețea CI Contor inteligent NF Notă de Fundamentare TO Tarife orare

7

MULȚUMIRI

Prezentul raport este realizat în cadrul Acordului de servicii de asistență tehnică privind „Dezvoltarea capacității administrației publice centrale de a elabora analize de impact” încheiat la data de 9 martie 2016 de către Secretariatul General al Guvernului și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Acesta face parte din Livrabilul 1, „Două rapoarte privind evaluarea impactului, un raport privind colectarea datelor și metodologia analitică utilizată pentru evaluarea impactului în medicina de urgență, un raport privind metodologia analitică pentru evaluarea impactului în contorizarea inteligentă și un raport care documentează evenimentul de diseminare pentru a împărtăși experiența internațională privind contorizarea inteligentă, în maniera prevăzută în Componenta A.1 (b) și A.1 (c),” în conformitate cu acordul mai sus menționat, respectiv cu Modificarea nr. 1 la acord.

Prezentul raport a fost elaborat de către o echipă a Băncii Mondiale compusă din: Francesca de Nicola, Arabela Aprahamian, Mădălina Prună și Oana Franț. Următorii experți internaționali și români au furnizat îndrumare tehnică și metodologică: Jacopo Torriti și Otilia Nuțu.

Echipa ar dori să mulțumească lui Marialisa Motta, Paulo Guilherme Correa, Tatiana Proskuryakova, Elisabetta Capannelli și Echipei de Portofoliu din România pentru consilierea furnizată în mod continuu și pentru sprijinul acordat. Raportul a beneficiat de comentariile utile furnizate de către următorii colegi și referenți: Cătălin Păuna, Alfredo Briseno și Varun Nangia.

Echipa ar dori să mulțumească totodată omologilor din cadrul Direcției Coordonare Politici și Priorități din cadrul Cancelariei Primului Ministru, condusă de către Oana Pintilei, Ramona Oana Lohan, Radu Puchiu, Dragoș Negoiță și Anca Lupu pentru sprijinul valoros și colaborare.

Precizări legale

Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale Guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document.

Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.

Declarația privind drepturile de autor

Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea unor părți din acesta fără permisiune poate fi o încălcare a legislației aplicabile.

Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a prezentului document, vă rugăm să transmiteți o solicitare cu informații complete fie către: (i) Secretariatul General al Guvernului - Cancelaria Primului Ministru, Direcția Coordonare Politici și Programe (Piața Victoriei, nr. 1, București, România) fie către (ii) Grupul Banca Mondială din România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, Et. 6, Sector 2, București, România).

8

REZUMAT

România trebuie ia să decizii importante în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente, însă până în momentul de față nu a elaborat o analiză cost-beneficiu care să evalueze integral impactul economic aferent schimbării radicale a sistemelor de energie electrică. O analiză cost-beneficiu este adesea utilizată ca instrument economic pentru determinarea costurilor și beneficiilor diferitelor politici și reglementări. Importanța unei analize cost-beneficiu este mai mare în cazul unor politici care presupun investiții semnificative din resurse publice. Implementarea sistemelor de contoare inteligente face parte din categoria de investiții. Acest raport prezintă pe scurt datele privind costurile și beneficiile disponibile până în prezent și furnizează informații cu privire la metodologiile aferente realizării unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente din România.

Raportul prezintă principalele caracteristici ale analizelor cost-beneficiu privind contoarele inteligente disponibile în următoarele state europene: Germania, Regatul Unit al Marii Britanii, Olanda, Irlanda, Ungaria și Franța. Principalele lecții învățate pentru România fac referire la reducerea consumului de energie electrică și reducerea pierderilor. Reducerea consumului este un aspect esențial pentru analiza cost-beneficiu datorită economiilor ce pot fi generate pe termen lung: un procent relativ scăzut de beneficii din punct de vedere al economiilor este înmulțit cu milioane de utilizatori.

Costul total al implementării contoarelor inteligente este cuprins între 50 € și 100 € per contor. În Germania, țara unde este adoptată cea mai scumpă tehnologie în domeniul comunicațiilor (GPRS), costul aferent întregului sistem este estimat la peste 233 € per punct de contorizare. Pe de altă parte, cea mai ieftină tehnologie de comunicații (PLC) este în principal utilizată în țările având cel mai mic cost raportat, inclusiv în România și Ungaria. Aproximativ 93% dintre costuri sunt asociate comunicațiilor, TI și contoarelor. În general, costurile actualizate pentru Regatul Unit, Germania, Olanda și Ungaria sunt de 281,65 €, 492,12 €, 240,28 €, 260,49 € și 242,42 €. Acestea sunt mult mai mari comparativ cu costurile estimate pentru România, și anume 97,73 € conform studiului AT Kearney.

În ceea ce privește beneficiile, reducerile referitoare la operațiunile de citire contoare pot varia între 14,5 € per contor (Ungaria) și 145,8 € (în Regatul Unit). Discrepanțele privind reducerea costurilor cu citirea contoarelor pot fi corelate cu diferențele între aranjamentele operaționale și între reglementări în ceea ce privește ciclul de facturare, precum și cu diferențele privind costurile cu forța de muncă (așa cum este explicat mai sus în ceea ce privește costurile de instalare). Reducerile de pierderi tehnice de energie electrică au un nivel ridicat doar pentru Regatul Unit și România. Reducerile pierderilor comerciale sunt mult mai mari (43,6 €) în studiul AT Kearney în cazul României decât în cazul oricărei alte țări, iar Ungaria ocupă locul al doilea cu 19,6 €. Per total, beneficiile actualizate pentru Regatul Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 308,9 €, 484,9 €, 287,3 €, 187,7 €, 164,6 € și 129,4 €.

Raportul prezintă de asemenea datele disponibile în România furnizate de operatorii sistemelor de distribuție (OSD) ca parte a studiilor pilot din perioada 2015-2016 privind implementarea contoarelor inteligente. Per total costul per contor a variat în mod semnificativ în raport cu evaluarea inițială a costului din cadrul studiului AT Kearney, care a fost estimat la 98 EUR per consumator. Costurile reale din cadrul studiilor pilot din 2015 au fost de 126 EUR per consumator și 60 EUR per consumator în 2016. Costurile inițiale per consumator din cadrul studiilor pilot transmise ANRE spre aprobare de către ANRE au fost de 93 EUR. Per total, costurile au scăzut în mod semnificativ între studiile pilot din 2015 și 2016. În ceea ce privește costurile comunicațiilor, soluțiile mai ieftine de tip PLC au fost adoptate la scară largă, având costuri mici ajungând chiar la 15 EUR per consumator; totuși, costurile comunicațiilor au ajuns la valoarea de 57-61 EUR per consumator acolo unde au fost instalate GSM/GPRS și FR (frecvență radio).

9

Beneficiile rezultate din studiile pilot realizate în perioada 2015-2016 cu privire la implementarea contoarelor inteligente indică reducerea costurilor aferente citirii contoarelor de 55-97%, o reducere a costurilor operaționale aferente activităților ce implică prezența fizică a echipelor specializate de 27-97%, și reducerea CPT variind de la creșteri de 38% la reduceri de până la 100%.

Aceste constatări evidențiază provocările aferente procesului de elaborare a unei analize cost-beneficiu corecte în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente. Anumite aspecte tehnice și metodologice sunt menționate cu privire la date lipsă privind beneficiile, date privind costul contoarelor inteligente, amortizarea contoarelor și efectele asupra tarifelor.

Raportul nu include zonele emergente de costuri și beneficii asociate digitalizării infrastructurii de contorizare. Acestea includ securitatea cibernetică și standardizarea interoperabilității. În plus, datele recente obținute din procesul de implementare din alte state europene sugerează faptul că neacceptarea contoarelor de către utilizatorul final poate conduce la creșterea costurilor aferente înlocuirii contoarelor și reducerea beneficiilor.

Concluzia este că România se află într-o poziție bună pentru a realiza o analiză cost-beneficiu eficientă, însă trebuie să acordată mai multă atenție tuturor părților interesate, inclusiv utilizatorilor finali. Sunt furnizate următoarele recomandări pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu complete cu privire la contoarele inteligente în România:

1. integrarea constatărilor din studiile pilot în deciziile privind implementarea contoarelor inteligente;

2. concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale; și

3. cuantificarea economiei de costuri pentru consumatori.

Raportul oferă recomandări privind implicațiile referitoare la durata implementării și diferitele opțiuni de date și metodologie corelate cu aceste recomandări.

10

1. STATUS QUO

România trebuie ia să decizii importante în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente, însă până în momentul de față nu a elaborat o analiză cost-beneficiu care să evalueze integral impactul economic aferent schimbării radicale a sistemelor de energie electrică. Acest raport prezintă pe scurt datele referitoare la costurile și beneficiile disponibile până în prezent și furnizează informații cu privire la metodologiile necesare pentru realizarea unei analize cost-beneficiu în domeniul contoarelor inteligente din România.

Ca și în cazul altor țări, deciziile referitoare la investițiile publice semnificative în infrastructura de contoare inteligente sunt extrem de dificile pentru decidenți în lipsa datelor empirice solide.

Susținătorii contoarelor inteligente enumeră o serie de beneficii, inclusiv costul mai mic al contorizării, reducerea consumului de energie pentru consumatorii rezidențiali, o mai mare siguranță a furnizării, scheme de preț variabile pentru a atrage clienți noi și detectarea cu ușurință a fraudei. În plus, sunt prevăzute și alte beneficii în ceea ce privește producția distribuită deoarece contoarele inteligente pot fi utilizate pentru a măsura energia electrică furnizată în rețea prin producția distribuită. În plus, infrastructura de comunicații aferentă contoarelor inteligente poate fi utilizată pentru a controla de la distanță producția distribuită. Răspunsul cererii (demand-side response) și prețurile dinamice pot fi folosite eficient prin intermediul contorului inteligent.

Pe de altă parte, există opinii că la nivel de societate contoarele inteligente pot genera mai multe costuri decât beneficii. De exemplu, până în momentul de față sunt disponibile date limitate cu privire la faptul că aceste contoare inteligente vor conduce la reducerea consumului de energie (sau reducerea costurilor) pentru utilizatorii finali. Există posibilitatea ca prezența contoarelor inteligente să nu elimine facturarea pe bază de estimat, ba chiar să îngreuneze posibilitatea consumatorilor de a schimba furnizorul. Alte dezavantaje ale implementării contoarelor inteligente includ un angajament financiar pe termen lung față de tehnologia nouă de contorizare și softul asociat; gestionarea și stocarea unor cantități mari de date de măsurare; și garantarea securității datelor de măsurare.

Decizia privind dacă și modul în care vor fi cheltuite câteva milioane de euro pentru o schimbare destul de radicală a sistemelor de energie electrică nu poate fi bazată doar pe percepții, promovare (lobby) și interese personale. Decizia privind implementarea contoarelor inteligente în România va trebui să aibă la bază raționamentul economic al unei analize cost-beneficiu și va trebui să scoată în evidență costurile și beneficiile asociate consumatorilor finali.

Prezentul raport își propune să informeze comunitatea de contorizare inteligentă precum decidenții de politici publice, reglementatorii, industria și societatea civilă cu privire la datele și metodologiile ce trebuie să fie utilizate atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu cu privire la implementarea contoarelor inteligente în România. Raportul ia în considerare activitatea întreprinsă ca parte a proiectului pilot al Grupului Băncii Mondiale și experiențele internaționale în domeniul analizelor cost-beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă.

1.1. Importanța analizei cost-beneficiu pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

Analiza cost-beneficiu este instrumentul economic cel mai adesea utilizat pentru determinarea costurilor și beneficiilor diferitelor politici și reglementări. Importanța unei analize cost-beneficiu este mai mare în cazul unor politici asociate cu investiții de resurse publice mari. Analizele cost-beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente fac parte din această categorie.

11

Analiza cost-beneficiu stabilește dacă beneficiile unui proiect sau decizii depășesc costurile. Atunci când autoritățile publice elaborează analize cost-beneficiu, așa cum este cazul pentru politici și reglementări în domeniul energetic, costurile și beneficiile constau în impacturi generale și sociale din perspectiva publică. Cu alte cuvinte, analizele cost-beneficiu implică o perspectivă societală mai largă, stabilind dacă un proiect reprezintă o bună alocare a resurselor societale, fără a lua în considerare distribuirea beneficiilor.

În mod similar cu alte State Membre ale Uniunii Europene (UE), guvernul român are obligația de a elabora o analiză cost-beneficiu ca urmare a cerinței celui de-al treilea pachet energetic al UE, pentru a determina viabilitatea unei implementării inteligente. Abordarea metodologică recomandată pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente este prezentată în Recomandarea Comisiei Europene 2012/148/UE1. Aspectele cheie ale metodologiei includ (i) abordarea implementării; (ii) funcționalitatea minimă a sistemului de contorizare inteligentă; (iii) costuri; și (iv) beneficii.

În plus față de obligația UE, elaborarea unei analize cost-beneficiu actualizate va informa procesul decizional complex asociat cu o investiție semnificativă pentru Guvernul român. Impacturile implementării contoarelor inteligente vor include diverși actori: (i) consumatorii (din punct de vedere al costurilor corecte și informațiilor în timp real care să le permită acestora să își gestioneze consumul de energie și să aibă posibilitatea de a beneficia de servicii noi), (ii) OSD-urile (din punct de vedere al managementului datelor frecvente privind consumul și modificarea costurilor de deservire), și (iii) societatea (din punct de vedere al emisiilor de carbon). Există de asemenea beneficii pentru operatorii sistemelor de transport rezultate din utilizarea – în condiții de confidențialitate și de control al accesului - datelor colectate prin contorizarea inteligentă pentru a administra mai bine rețeaua și pentru a informa investițiile pe termen lung în rețeaua de energie electrică. Evaluarea costurilor și beneficiilor intervenției trebuie să ia de asemenea în considerare nivelului de implementare a contoarelor inteligente ce vor avea loc fără investiții directe din partea guvernului.

OSD-urile investesc în mod regulat sume mari de bani în echipamentele de utilități dedicate serviciilor publice pentru a respecta obligațiile din reglementări. Extinderea și menținerea în funcțiune a rețelelor de distribuție defavorizate sau sub-dezvoltate, de exemplu, reprezintă un element de cost general acceptat, adesea implicit în reglementări. OSD-urile sunt bine poziționați pentru a evalua costurile și beneficiile acestor investiții deoarece aceștia de regulă sunt obligați prin reglementări să le facă, reducând în același timp costul aferent acestei activități. Reglementatorii sunt de asemenea pregătiți să își susțină deciziile în acest cadru de minimizare a costurilor, bazându-se în același timp pe date furnizate de operatori. Totuși, există posibilitatea ca dezvoltarea sistemelor de contorizare inteligentă să nu corespundă acestei paradigme testate în timp de minimizare a costurilor, deoarece aceasta presupune un nivel mai mare de inovare și este raportată la întreaga rețea. De exemplu, în cazul în care un contor inteligent din cadrul unei rețele de distribuție cu tensiune joasă poate îmbunătăți fiabilitatea peste nivelurile acceptate în prezent, nu este clar dacă este obligatoriu ca resursele să fie investite pentru a face acest lucru. Acest lucru poate depinde de suma ce trebuie să fie investită pentru a obține îmbunătățiri pentru OSD-uri, furnizori și consumatori, și dacă îmbunătățirea obținută merită banii.

Aceste aspecte complexe necesită o abordare consecventă atunci când sunt selectate tipurile de date și metodologiile ce ar trebui să fie incluse în orice analiză cost-beneficiu referitoare la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă.

1 Recomandarea Comisiei Europene 2012/148/UE din data de 9 martie 2012 cu privire la pregătirile aferente implementării sistemelor de contorizare inteligentă (JO L 73, 13.3.2012, p.9).

12

1.2. Scopul și obiectivele raportului

Obiectivul principal al acestui raport este acela de a furniza sprijin cu privire la datele și metodologiile necesare pentru elaborarea unei analize cost-beneficiu pentru implementarea contoarelor inteligente în România. Raportul ia în considerare activitatea întreprinsă ca parte a proiectului pilot al Grupului Banca Mondială, cât și exemple de analize de cost-beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă realizate la nivel european.

Raportul va fi considerat ca reprezentând documentul tehnic ce însoțește „Raportul 1 - Elaborarea unei EIR privind sistemele de contorizare inteligentă în România.” Acesta prezintă un set de linii directoare cuprinzătoare și instrucțiuni specifice pentru estimarea beneficiilor și costurilor implementării contoarelor inteligente. Acesta îmbină tehnici economice aferente analizei cost-beneficiu cu informațiile specifice contoarelor inteligente, indicând astfel potențialele soluții metodologice și cele privind datele. Acesta nu este în sine o analiză cost-beneficiu a contoarelor inteligente din România; mai degrabă acesta furnizează indicații privind aspectele metodologice și de date ce ar trebui să fie luate în considerare atunci când este elaborată o astfel de analiză.

Elaborarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente reprezintă o problemă interesantă și provocatoare din punct de vedere al măsurării impacturilor fizice și estimării beneficiilor economice ale acestora. Totuși, atunci când contoarele inteligente fac parte din proiecte pilot unice (ca și în cazul României), apar provocări suplimentare în elaborarea unei analize cost-beneficiu utile.

1.3. Informații generale: ce a fost realizat până în momentul de față în materie de costuri și beneficii ale contoarelor inteligente în România

Studiul AT Kearney a fost realizat în 2012 pentru Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare.

Abordarea generală a analizei cost-beneficiu AT Kearney constă în realizarea unei tehnici de analiză costuri de jos în sus. Analiza cost-beneficiu are în vedere diferite niveluri de cost (și anume la nivel de contor, nivel programe informatice intermediare și nivel aplicaţie), întreținere sistem și costurile finanțării. Nivelurile sunt alcătuite din concentratoare de date și contoare de echilibrare instalate pe fiecare post de transformare. Datele sunt comunicate prin intermediul cablurilor PLC de la contoare la concentratoare și prin intermediul diferitelor canale de comunicare de la concentratoare la aplicația centrală.

Tabelul 2. Lista costurilor și ipotezele privind costurile Utilizat pentru

realizarea calculelor

Variabilă Nr. Unitate Motive

Nivel contor

Perioada de amortizare a contoarelor

10 ani Perioadă maximă de amortizare permisă

Perioada de legalizare a contoarelor

10 ani Aceasta este perioada nouă de legalizare a contoarelor de energie electrică

Numărul de contoare inteligente instalate pe zi

8 buc. Aceeași cantitate ca și în cazul contoarelor tradiționale

Numărul de ENI pentru instalarea unui contor inteligent

1 ENI Echipa de instalare nu trebuie să fie compusă din 2 persoane

Nivel programe

Numărul de contoare și concentratoare de echilibrare instalate

68,117 buc. Egal cu numărul de posturi de transformare. Am estimat o

13

informatice intermediare

măsurătoare și un bloc de protecție pentru fiecare concentrator

Perioada de amortizare a contoarelor de echilibrare, concentratoarelor

10 ani Aceeași perioadă de amortizare pentru conectoare, modemuri

Perioada de amortizare Wi-Fi, turnuri WiMAX, fibră optică

15 ani Mai multe active complexe, o perioadă de amortizare mai lungă

Nivel aplicație

Amortizarea componentelor de hardware și a aplicațiilor

5 ani

Întreținere sistem

Puterea medie a contorului 0,9 W Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

Puterea medie a concentratorului

2,5 W Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de contoare defecte 1 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

Rată de eșec conectare/deconectare la distanță

2 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney – 1% după 2018 ca urmare a curbei de învățare

Numărul de conectări/deconectări zilnice realizate de către o echipă

8 buc. Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de concentratoare defecte 1,5 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de citiri automate ce necesită verificări manuale

1 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney – reducere constantă până la 0,35% în 2032 ca urmare a curbei de învățare

Numărul de operațiuni de întreținere per concentrator

1 buc/an

Concentratoarele trebuie să fie verificate cel puțin o dată pe an pentru a determina dacă funcționează în mod corespunzător, în vederea obținerii beneficiilor acestora

Frecvența producerii evenimentelor

3 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney – scădere constantă până la 0,12% în 2022 ca urmare a curbei de învățare

Costul finanțării

% din capitalul obținut din surse externe (datorie)

90 % Majoritatea investițiilor vor fi suportate prin intermediul datoriei deoarece bugetele de investiții nu sunt mari

Dobândă împrumut 6 % 1% dobândă finanțare externă plus 5% ROBOR

Categoriile de cost inițiale din studiul AT Kearney și ipotezele de cost sunt prezentate pe scurt în Tabelul 1.

Costurile unitare aferente sistemului propus sunt mici comparativ cu alte state europene (Secțiunea 2 a prezentului raport). Costul mediu per punct de contorizare este estimat la aproximativ 100 €. Raportul include costurile totale și costurile unitare ale contoarelor, concentratoarelor de date și contoarelor de echilibrare, deși costurile totale nu sunt împărțite în costuri de capital și operaționale. Inițial acestea nu au inclus un cost de 25 € per punct de contorizare al investiției în distribuție. Elementele de cost și beneficiile ce nu sunt incluse în studiul AT Kearney (și care ar trebui să fie incluse, conform Recomandării UE (2012/148/UE) sunt costurile pentru call center, impactul asupra

14

consumului (separat de pierderile comerciale), costurile CO2 (deși aceste sunt analizate separat), și amânarea beneficiilor investițiilor în rețea.

Tabelul 3. Beneficii și ipotezele privind beneficiile Utilizat pentru realizarea calculelor


Costuri reduse citire

contoare

Nr. mediu de citiri/an 4 buc. În medie, citirile pentru consumatorii rezidențiali au loc o dată la fiecare 3 luni (de patru ori pe an)

Costul mediu per citire/contor/an

0,001 000 EUR Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori

Reducere pierderi

comerciale energie electrică reduse

Nivel pierdere comercială 7 % Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori și ANRE

Creșterea tarifului de distribuție pentru a acoperi pierderile de rețea

3 % Am estimat o creștere medie de 3% a tarifului de distribuție care să acopere pierderile de rețea în anii prevăzuți pentru implementare

Reducere pierderi tehnice energie electrică

Volumul mediu anual de energie ce nu este înregistrat de către contoarele pe inducție

0,0025 MWh Experiență proiect A.T.Kearney

Putere medie contor pe inducție

4 W Experiență proiect A.T.Kearney

Putere medie contor electronic 0,7 W Experiență proiect A.T.Kearney

Reducere costuri

operaționale distribuție

Cost legalizare contor (inclusiv instalare/dezinstalare)


Nr. de contoare conectate/ deconectate pe zi per angajat

10 buc. În medie, pe zi pot fi realizate 10 operațiuni de conectare sau deconectare

% cost ocupare în costul total al conectărilor/deconectărilor

40 % Diferența este reprezentată de către alte costuri precum autoturisme, combustibil, etc.

Reducere nr întreruperi

Indice frecvență medie a întreruperilor în rețea (SAIFI) - neplanificat

6,1 buc. Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori; ANRE

Indice durată medie a întreruperilor în rețea (SAIDI) - neplanificat

7,97 h Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori; ANRE

Potențialul de a reduce perioada medie necesară pentru a identifica și remedia o întrerupere

1 % Experiență proiect A.T.Kearney

Amânare investiții

capacitate de distribuție

Costul de achiziție a unui contor electronic monofazic tradițional


Costul de achiziție a unui contor electronic trifazic tradițional


Nr. mediu de contoare tradiționale ce pot fi instalate zilnic

8 buc. Experiență proiect A.T.Kearney

15

Aproximativ 70% dintre beneficiile totale ale proiectului sunt reprezentate de două variabile - costuri reduse cu citirea manuală a contoarelor, care au la bază economii de 4 citiri manuale per contor pe an; și reducerea pierderilor comerciale. În scenariul de bază este presupus faptul că pierderile comerciale - estimate la 7% - vor fi reduse cu 60% din această valoare. Singurul impact asupra cererii la nivel de utilizator final inclus în beneficii este corelat în mod indirect cu pierderile comerciale, deoarece este presupus faptul că 50% din reducerile de pierderi comerciale vor fi ulterior facturate către clienți, iar 50% se manifestă în reducerea consumului.

16

2. ANALIZE COST-BENEFICIU CONTOARE INTELIGENTE ELABORATE DE CĂTRE ALTE STATE EUROPENE

România nu este singură țară ce a realizat o analiză cost-beneficiu cu privire la implementarea sistemelor de contorizare inteligentă. În cadrul acestei secțiuni sunt prezentate principalele caracteristici ale analizelor cost-beneficiu existente în domeniul contoarelor inteligente disponibile în următoarele state europene: Germania, Regatul Unit, Olanda, Irlanda, Ungaria și Franța. Aceasta se încheie prin prezentarea lecțiilor cheie pentru România în ceea ce privește aspectele metodologice și de date asociate categoriilor de costuri și beneficii.

Toate statele europene au fost nevoite să respecte recomandările Comisiei Europene, deși analizele cost-beneficiu ale acestora au fost diferite, după cum este explicat în cadrul acestei secțiuni a raportului. Pentru a facilita adoptarea acestei noi tehnologii, Comisia Europeană a publicat Recomandarea (2012/148/UE) în vederea pregătirii pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă. Recomandarea furnizează linii orientative pentru Statele Membre cu privire la modul în care trebuie să fie elaborată o analiză cost-beneficiu. Aceasta face de asemenea referire la funcționalitățile minime ale sistemelor de contorizare inteligentă și abordează aspectele de protecție și securitate date.

Recomandarea prezintă o abordare în patru etape constând în următoarele:

1. Adaptare la condițiile locale - Programe pilot și experiența de „zi cu zi” ar trebui să fie integrate în ipoteze. Trebuie să fie luate în considerare cel puțin două scenarii: (a) starea de fapt (BAU); și (b) implementare 80% până în 2020.

2. Analiza cost-beneficiu - Aceasta trebuie să urmeze cei „șapte pași ai ACB”, indicând costurile ce trebuie să fie suportate de către consumator și comparate cu beneficiile pe termen lung.

3. Analiza de sensibilitate - Analiza ar trebui să identifice „variabilele critice” și să analizeze magnitudinea rezultatului analizei cost-beneficiu pentru condițiile de implementare pozitive (și anume, atunci când beneficiile sunt mai mari decât costurile).

4. Evaluarea performanței, externalităţile și impactul social - Analiza trebuie să evalueze externalităţile (de ex.: în ceea ce privește implicațiile privind mediul și carbonul), cât și impactul măsurilor de politică publică și beneficiile sociale (și anume, asigurarea factorilor de ponderare corespunzători).

Cei șapte pași ai ACB nu sunt obligatorii și vizează următoarele aspecte:

1. Revizuirea și descrierea tehnologiilor, elementelor și obiectivelor. 2. Cartografierea activelor în funcționalități. 3. Cartografierea funcționalităților în beneficii. 4. Stabilirea referinței. 5. Monetizarea beneficiilor și identificarea beneficiarilor. 6. Identificarea și cuantificarea costurilor. 7. Compararea costurilor și beneficiilor.

În cadrul implementării acestei abordări metodologice, trebuie să fie luați în considerare diferiți factori, printre care:

• Diferența dintre costurile și beneficiile sociale și private. Obiectivul principal al analizei cost-beneficiu este acela de a determina dacă implementarea la nivel larg a contoarelor inteligente este viabilă din punct de vedere economic. În practică, anumiți participanți pot suporta o cotă disproporționată de costuri, care nu reprezintă în sine un motiv pentru modificarea rezultatelor.

17

Totuși, aspectele de distribuire beneficii sunt critice în etapa de implementare și în special la momentul elaborării de recomandări pentru politici.

• Perioada analizei, inclusiv înlocuirea sau nu a activelor „noi” (contoare inteligente/echipamente comunicații) și, în orice caz, valoarea finală a acestor active la finalul perioadei de modelare, unde va fi prezentată valoarea reziduală a activelor.

• Profilul de timp al costurilor și beneficiilor, în special perioada de implementare. • Rata de actualizare ce va fi utilizată.

Tabelul 4. Lista de costuri (din Recomandarea UE 2012/148/UE)

Tipul de cost Categorie Investiții în sistemul de contorizare inteligentă CAPEX Investiții în TI CAPEX Investiții în comunicații CAPEX Investiții în dispozitivele de afișare la domiciliu (dacă este cazul) CAPEX Producție CAPEX Transport CAPEX Distribuție CAPEX Costuri de mentenanță TI OPEX Gestionare rețea și costuri inițiale OPEX Costuri comunicații/transfer date (de ex.: GPRS) OPEX Costuri de management scenariu OPEX Înlocuire/defectare sisteme de contorizare inteligentă (incrementale) OPEX Reducere venituri (de ex.: ca urmare a unui consum mai eficient) OPEX Producție OPEX Transport OPEX Distribuție OPEX Citire contor OPEX Call centre/relații clienți OPEX Costuri formare (de ex.: personal relații clienți și personal instalare) OPEX Costuri reparații Fiabilitate Costuri emisii (de ex. CO2) Mediu Costuri combustibili fosili utilizați pentru producția de energie electrică Securitate

energetică Costuri combustibili fosili utilizați pentru transport și operare Securitate

energetică Costuri inițiale ale contoarelor anterior instalate (tradiționale) Altele

Tabelul 3 prezintă categoriile de costuri prevăzute de către Recomandarea UE 2012/148/UE. Așa cum este explicat în secțiunile individuale pe țări, elementele critice pentru variația prețurilor unitare sunt echipamentul de contorizare; comunicațiile și tehnologia TI; și costurile cu forța locală de muncă. În plus, reducerea veniturilor și modificarea prețurilor combustibililor fosili și costurile emisiilor pot fi considerate beneficii, în funcție de dacă acestea generează impacturi nete pozitive sau negative.

18

Tabelul 5. Lista de beneficii (din Recomandarea UE 2012/148/UE) Beneficii Sub-beneficii

Reducerea costurilor operaționale și a celor aferente citirii contoarelor

Costuri reduse operare contoare Costuri reduse citire contoare Costuri reduse facturare Costuri reduse call center/relații cu clienții

Reducerea costurilor operaționale și de mentenanță

Costuri reduse mentenanță active Costuri reduse pe categorii de echipamente

Costuri de distribuție și mentenanță amânate/evitate

Amânarea investițiilor în capacitatea de distribuție ca urmare a remunerării activelor Amânarea investițiilor în capacitatea de distribuție ca urmare a amortizării activelor

Investiții în capacitatea de transport amânate/evitate

Amânarea investițiilor în capacitatea de transport ca urmare a remunerării activelor Amânarea investițiilor în capacitatea de transport ca urmare a amortizării activelor

Investiții în capacitatea de producție amânate/evitate

Investiții în centralele pentru sarcini maxime amânate Investiții în centralele pentru rezervele de putere amânate

Reducerea pierderilor tehnice de energie electrică

Pierderi tehnice de energie electrică reduse

Economii costuri cu energia electrică

Reducere consum Transfer sarcină maximă

Reducerea pierderilor comerciale

Reducerea furtului de electricitate

Tabelul 4 prezintă categoriile de beneficii prevăzute de către Recomandarea UE 2012/148/UE. Categoriile precum reducerea consumului sunt extrem de relevante pentru analiza cost-beneficiu deoarece beneficiile mici sunt înmulțite cu milioane de utilizatori finali. În secțiunile de mai jos dedicate fiecărei țări, contoarele inteligente au prezentat beneficii semnificative pentru OSD-uri în țările cu un nivel ridicat de furt și pierderi comerciale. În mod similar, scopul amânării investițiilor în sarcina maximă, reducerea pierderilor tehnice și reducerea duratei întreruperilor vor depinde de poziția inițială a țării.

În secțiunile dedicate fiecărei țări ale prezentului raport, accentul este pus pe scenariile de referință (și anume, stare de fapt fără contoare inteligente) și implementarea contoarelor inteligente în proporție de 80% până în 2020 (purtând adesea denumirea de „scenariul UE”).

2.1. Germania

Germania are o populație de 82 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 7,01 MWh per cap de locuitor.2 În termeni absoluți, Germania are cea mai mare cerere de energie electrică anuală la nivel european, cel mai mare portofoliu de producție, iar sistemul energetic este interconectat cu zece țări. În ultimul deceniu, Germania a experimentat o tranziție semnificativă la energiile regenerabile - un fenomen cunoscut ca Energiewende. Această tranziție a necesitat implementarea contoarelor inteligente.

2 IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

19

Analiza cost-beneficiu germană privind contoarele inteligente ia în considerare diferite scenarii pentru implementarea contoarelor inteligente. Această secțiune a raportului se axează pe „scenariul UE.”3 „Scenariul UE” este cel care respectă cel mai bine cerința de implementare în proporție de 80% a sistemelor de contorizare inteligentă până în 2022.

Soluția tehnologică aleasă de Germania a constat în instalarea unui dispozitiv la consumator ce administrează transferul de date părților necesare. Acesta asigură cel mai înalt nivel de protecție a datelor (confidențialitate și securitate) consumatorului. Există două considerente importante: (i) configurarea dispozitivului implică costuri mai mari decât în cazul celorlalte abordări; și (ii) posibilitatea de a conecta alte servicii de utilități la aceeași infrastructură (de ex.: gaz și încălzire).

Tabelul 6. Principalele ipoteze ce stau la baza analizei cost-beneficiu germană Ipoteză principală Unitate Valoare

Perioada de implementare Ani 2012-2022 Proporția punctelor de măsurare acoperite % 80% până în 2022 Perioadă de modelare Ani 2012-2032 Rată de actualizare % 5% comercial, 3,1% rezidențial și industrial Durata de viață a contoarelor Ani 13 Numărul de citiri contoare evitate Număr/contor 1 Reducerea consumului % între 0,5% și 2,5% Transfer sarcină maximă GW 6,1 Reducerea energiei nefurnizate % 1% Reducerea furtului % 20%

Tabelul 5 prezintă principalele ipoteze ale analizei cost-beneficiu. Beneficiile și costurile sunt evaluate și actualizate pentru o perioadă de 20 de ani (din 2012 până în 2032). Ipoteza principală face referire la modificarea consumului asociată prezenței contoarelor inteligente la consumatorii finali. Acestea pot fi cuprinse între 0,5% și 2,5%. Aceasta este o variație de unu la cinci ce poate distorsiona semnificativ impacturile nete ale contoarelor inteligente în Germania.

Figura 1. Costuri actualizate (€/punct de măsurare)

3„Kosten-Nutzen-Analyse für einen flächendeckenden Einsatz intelligenter Zähler,” Ernst & Young, 2013. Scenariul recomandat se axează pe integrarea energiilor regenerabile ca variație a scenariului de implementare 80%.

190.34

86.34

171.15

33.36

10.93

0 20 40 60 80 100 120 140 160 180 200

Average cost of smart meters

Average cost of IT

Average cost of communications

Average cost of in-home displays

TrainingFormare

Cost mediu dispozitive de afişare la domiciliu

Cost mediu comunicaţii

Cost mediu TI

Cost mediu contoare inteligente

20

Figura 1 prezintă costurile actualizate ale contoarelor inteligente, TI, comunicații, dispozitiv de afișare la domiciliu și formare. Deși analiza cost-beneficiu nu furnizează o defalcare completă a costurilor și beneficiilor scenariului de implementare UE, există analize ale costurilor și volumelor. Drept urmare, în Figura 1 valorile sunt exprimate în euro/contor inteligent. Costul mediu al comunicațiilor este în mod special ridicat comparativ cu alte analize cost-beneficiu. Acest lucru se datorează faptului că respectiva configurare a comunicațiilor alese include o utilizare de 80% a tehnologiei GPRS și o utilizare de doar 20% a PLC. Drept urmare, ponderea mare de GPRS este un factor determinant cheie pentru costurile de comunicații generale. Tehnologia GPRS permite și controlul la distanță al diferitelor echipamente (de ex. panouri solare), nu doar citirea contoarelor. Per total, costurile sunt defalcate între costurile de capital și costurile de operare, cu 38,5 milioane de contoare inteligente instalate pe o perioadă de opt ani. Drept urmare, instalarea contoarelor inteligente indică o creștere a numărului de clienți.

Figura 2. Beneficii actualizate (€/punct de măsurare)

Figura 2 prezintă beneficiile estimate în analiza cost-beneficiu germană. Cele mai importante beneficii constau în reducerea costurilor energiei electrice. Acestea sunt analizate în detaliu mai jos. Reducerea citirilor de contoare și evitarea investițiilor în contoare standard reprezintă de asemenea o sursă importantă de beneficii. Într-adevăr, costurile medii de citire/facturare aferente încălzirii sunt estimate la 80 € pe an, ce ar putea compensa în mod semnificativ orice costuri suplimentare cu dispozitivele.

În general, evaluarea evidențiază atât costuri ridicate, cât și beneficii semnificative. „Scenariul UE” are o Valoare Actualizată Netă (VAN) de -0,1 miliarde €. Drept urmare, per total, analiza cost-beneficiu duce la rezultate marginal negative.

Analiza de sensibilitate indică o VAN semnificativ negativă (-5,9 miliarde €) dacă impactul pe consum este zero și VAN pozitivă de +6,1 miliarde € pentru o reducere a consumului de 3,6%. Variația ridicată a rezultatelor depinde în principal de impactul asupra consumului. Analiza de sensibilitate a numărului de operatori contoare indică VAN pozitivă (0,6 miliarde €), în cazul în care cei 900 de furnizori de contoare sunt concentrați în 70, iar VAN crește ajungând la valoarea de 1,1 miliarde € la 10 operatori de contoare. Această constatare sugerează economii de scară semnificative ale costurilor aferente dezvoltării infrastructurii TI.

Tabelul 7. Reducerea consumului de energie

50.32

31.53

9.22

239.69

1.52

0.43

77.04

0 50 100 150 200 250 300

Reduction in meter reading and operations

Avoided distribution capacity investment

Avoided transmission capacity investment

Electricity cost savings

Reduction in commercial losses

Reduction in outage time

Avoided investment in standard metersInvestiții evitate în contoarele standard

Reducerea duratei întreruperilor

Reducerea pierderilor comerciale

Reducerea costurilor energiei electrice

Investiții în capacitatea de transport evitate

Investiții în capacitatea de distribuție evitate

Reducere citire contoare și operațiuni

21

Consum Reducere consum

(%)

Modificare sarcină (%)

Reducere medie a costurilor per contor (€ pe an)

< 2000 kW/a -0,5 0,25-5 2,5

2000-3000 kW/a -1 0,5-10 10

3000-4000 kW/a -1,5 0,75-15 20

4000-6000 kW/a -2 1,0-20 39

> 6000 kW/a -2,5 1,25-25 75

Deoarece reducerea consumului de energie reprezintă cea mai importantă sursă de beneficii pentru analiza cost-beneficiu germană, aceasta este analizată în detaliu în prezenta secțiune. Tabelul 6 prezintă pe scurt diferitele niveluri de reducere a consumului de energie. Pornim de la procentele de reducere a consumului. Diferite niveluri de reducere a consumului au fost preluate din literatura de specialitate disponibilă. O declarație cu privire la efectele reducerii consumului are la bază informațiile cu privire la influența diferitelor echipamente și aparate electrocasnice din gospodărie. Un studiu anterior din Germania și Austria realizat de către Fraunhofer4 a indicat faptul că grupul care a primit feedback cu privire la cererea de energie electrică a avut un consum de energie cu 3,7 % mai mic decât grupul de referință. Acesta reprezintă o medie de 125 kWh pe an. Diferența dintre grupurile cu și fără feedback este oarecum mai mică decât fusese estimat - studii mai vechi din alte țări au determinat reduceri de consum de 7%, deși circumstanțele au fost extrem de diferite în respectivele cazuri. În Linz, efectul a rămas la același nivel pe durata întregii analize, în timp ce pentru Germania stabilitatea efectelor nu poate fi estimată corect, deoarece baza de date a fost prea mică.

Tabelul 8. Analiza sensibilității: schimbări ce induc valori actualizate nete negative Modificări/sensibilități Variații VAN (miliarde €)

Fără reducerea consumului de energie -5,7 Nerealizarea creșterii eficienței rețelei -2,9 Prelungirea termenului pentru contoare inteligente din 2018 până în 2022 -0,7 Înlocuire periodică după 24 de ani -0,6 Nerealizarea economiilor de scară la achiziții -2,2

Tabelul 7 ilustrează constatările analizei de sensibilitate cu privire la schimbările care induc o variație negativă a VAN. Cea mai mare sensibilitate este asociată reducerii consumului de energie. Acest lucru înseamnă că un efect nul al contoarelor inteligente asupra utilizatorilor finali ar reduce beneficiile societale ale contoarelor inteligente: VAN ar fi redusă cu 5,7 miliarde €. Dacă nu se îmbunătățește nici eficiența rețelei s-ar ajunge la o reducere semnificativă a beneficiilor (2,9 miliarde €). Prelungirea termenului pentru instalarea contoarelor inteligente din 2018 până în 2022, înlocuirea periodică după 24 de ani și nerealizarea economiilor de scară în ceea ce privește achizițiile, au fost de-asemenea luate în considerare în calitate de sensibilități ce cauzează schimbări negative ale profitabilității generale a implementării sistemelor de contorizare inteligentă.

2.2. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

4 Intellekion Project: Achieving Sustainable Energy Consumption with Smart Metering, Communication and Tariff Systems. https://www.intelliekon.de/ergebnisse/downloads/307_Ergebnisbericht_engl_klein.pdf

22

Regatul Unit are o populație de 65 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 5,08 MWh per cap de locuitor.5 Țara are un sistem de energie electrică ce evoluează rapid, în cadrul căruia sursele de energie regenerabilă reprezintă aproximativ un sfert din producția de energie electrică. În plus față de contoarele inteligente, alte inovații tehnologice (autoturisme electrice și noi tipuri de stocare a energiei) schimbă de asemenea modul în care funcționează piața britanică.

Guvernul din RU a decis să demareze implementarea contoarelor în octombrie 2009 - cu un an și jumătate înainte de publicarea rezultatelor testelor pilot. Specific implementării din RU este faptul că este voluntară pentru consumatori și are loc la inițiativa furnizorilor.

Guvernul din RU a elaborat cinci analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente. Prima a fost elaborată în urma cu 10 ani6, iar Departamentul pentru Energie și Schimbări Climatice (DECC) a elaborat cea mai recentă analiză în 20167. Motivul principal pentru multitudinea de analize cost-beneficiu este acela că guvernul din RU a revizuit calendarele conform cărora furnizorii trebuie să ia măsurile necesare pentru a finaliza implementarea acestora până în 2020. Aceste evoluții au fost evidențiate în diferite versiuni ale analizelor de impact publicate în perioada 2009-2016.

În perioada cuprinsă între aceste evaluări, guvernul din RU a elaborat propriile analize de impact. În 2009, analize de impact au informat evaluarea opțiunilor alternative pentru modelul de piață preferat pentru implementare. Opțiunile luate în considerare anterior și eliminate includ un model complet competitiv, un model integral centralizat și o implementare determinată de către operatorii rețelelor de distribuție.

În 2010 și 2011 guvernul a luat în considerare diferite opțiuni pentru implementarea modelului de piață preferat: o implementare determinată de către furnizori cu furnizarea centralizată a serviciilor de comunicații și date. Au fost luate în considerare și evaluate opțiuni de politică detaliate. Acestea au inclus data finalizării, înființarea și domeniul de activitate al Societății de Date și Distribuție (DCC), funcționalitatea contoarelor inteligente, strategia de implementare și strategia privind implicarea consumatorului.

Analiza de Impact din anul 2011 a stabilit abordarea generală a guvernului și perioada de timp aferentă implementării contoarelor inteligente. În 2012, analiza de impact a fost ulterior actualizată cu date suplimentare și a sprijinit introducerea primelor tranșe de reglementări în domeniul contoarelor inteligente.

Argumentul economic privind contoarele inteligente în RU a fost îmbunătățit în mod semnificativ în aproximativ un deceniu. Evaluarea inițială din 2007 a prevăzut următoarele: „Furnizarea de feedback prin intermediul soluțiilor de contorizare avansate este îngreunată în mod semnificativ de către costurile ridicate asociate contoarelor moștenite și dezvoltării infrastructurii de comunicații.”

În mod excepțional, VAN aferentă sistemelor de contorizare inteligentă a fost estimată la acel moment ca având o valoare de -4 miliarde £. Aceasta a crescut la peste 6 miliarde în cele mai recente analize cost-beneficiu, după cum este detaliat în Figura 3.

5 IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/ 6 MacDonald, M. (2007). Appraisal of Costs & Benefits of Smart Meter Roll Out Options. Final Report. Report for Department of Business Enterprise and Regulatory Reform, London. 7 BEIS (2016). Smart Meter Rollout Cost-Benefit Analysis, available at: https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/567167/OFFSEN_2016_smart_meters_cost-benefit-update_Part_I_FINAL_VERSION.PDF

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/567167/OFFSEN_2016_smart_meters_cost-benefit-update_Part_I_FINAL_VERSION.PDF

https://www.gov.uk/government/uploads/system/uploads/attachment_data/file/567167/OFFSEN_2016_smart_meters_cost-benefit-update_Part_I_FINAL_VERSION.PDF

23

Figura 3 prezintă rezumatul analizei de impact elaborată de către DECC. Aceasta prezintă o VAN destul de pozitivă de 6,2 miliarde £ în cazul opțiunii de politică preferată, ce constă în continuarea implementării obligatorii a contoarelor inteligente și stabilirea reglementărilor suplimentare asociate implementării acestora.

24

Figura 3. Rezumatul evaluării de impact elaborată de către DECC (2014)

Rezultatele analizei cost-beneficiu (evaluarea economică ce fundamentează evaluarea impactului) sunt prezentate mai jos.

În ceea ce privește costurile, dispozitivele de afișare la domiciliu (IHD) și contoarele, cât și instalarea și operarea acestora au o valoare de 6,36 miliarde £. Costurile suportate de către Societatea de Date și

25

Comunicații (DCC), inclusiv asigurarea nodurilor de comunicații, au o valoare de 2,47 miliarde £. Costurile sistemelor TI aferente furnizorilor de energie și altor industrii au o valoare de 0,79 miliarde £. Guvernanța industriei, costurile organizaționale și de administrare, energia, ineficiența citirii și alte costuri au o valoare de 1,30 miliarde £.

Figura 4. Tipuri de costuri (valoare procentuală și absolută a cheltuielilor)

Figura 4 prezintă valorile procentuale și absolute ale cheltuielilor asociate diferitelor tipuri de costuri. Costurile CAPEX și OPEX reprezintă categoriile cu cea mai mare valoare, urmate de către costurile de comunicații. Furnizorii pot suporta următoarele costuri: costurile de capital aferente contoarelor inteligente, IHD și posibil nodurilor de comunicații ce conectează contorul dintr-un punct cu furnizorul prin intermediul DCC și instalației, și operarea și mentenanța aferentă acestor echipamente. Consumatorii suportă costuri legate de investiția inițială în vederea sprijinirii sistemelor TI și DCC, cât și cu întreținerea acestora. OSD vor suporta costuri în ceea ce privește îmbunătățirea sistemelor pentru a fi apoi integrate în rețeaua de contoare inteligente.

În ceea ce privește beneficiile, beneficiile pentru consumatori au o valoare totală de 5,73 miliarde £ și includ economii rezultate din reducerea consumului de energie electrică (5,69 miliarde £) și microproducție (36 milioane £). Beneficiile totale pentru furnizori au o valoare de 8,26 miliarde £ și includ, printre altele, evitarea vizitelor în teren (2,97 miliarde £) și reducerea solicitărilor de informații și cheltuieli indirecte clienți (1,19 miliarde £). Beneficiile totale pentru rețea au o valoare de 0,99 miliarde £, iar beneficiile din generare au o valoare de 85 milioane £. Beneficiile din reducerea emisiilor CO2 au o valoare de 1,21 miliarde £. Îmbunătățirea calității aerului reprezintă 95 miliarde £.

Figura 5. Tipuri de beneficii (valoare procentuală și absolută)

Figura 5 prezintă valorile procentuale și absolute asociate diferitelor tipuri de beneficii. Reducerea consumului de energie pentru utilizatorii finali reprezintă cea mai mare cotă de beneficii. Este

0

50

100

150

200

250

300

350

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

smart meter costs(capex and opex)

communications costs(capex and opex)

installation other

MIL

LIO

N P

OU

NDS

0200400600800100012001400160018002000

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

energy savings carbon savings supplier costsavings

peak load shifting network benefits

MIL

LIO

N P

OU

NDS

Costuri contoare inteligente (capex și opex)

Costuri comunicații (capex și opex)

instalare altele

economii energie

economii carbon

economii cheltuieli furnizori

transfer sarcină maximă

Beneficii rețea

26

preconizat faptul că furnizorii vor avea la rândul lor beneficii ca urmare a reducerii numărului de citiri contoare și a furturilor, cât și un volum de muncă redus în call center-urilor furnizorilor. Operatorii de rețele vor îmbunătăți managementul întreruperilor de energie electrică și vor soluționa mai eficient orice defecțiuni ale rețelei. Totuși, beneficiile rețelelor inteligente nu au fost cuantificate în ACB.

Principalul aspect unic al analizelor cost-beneficiu în domeniul contoarelor inteligente din RU este acela că principalele părți interesate implicate nu sunt OSD-uri8 ci furnizorii.9 O caracteristică cheie a ACB din Marea Britanie este aceea că aceasta prevede o implementare duală a contoarelor de energie electrică și gaze. O astfel de ACB evidențiază faptul că piața de contorizare nu este reglementată și foarte mulți clienți utilizează același furnizor pentru gaz și energie electrică. Drept urmare, în modelul britanic dirijat de către furnizor, vor exista stimulente semnificative pentru a înlocui în același timp contoarele de energie electrică cât și pe cele de gaze cu contoare inteligente. Această dinamică nu va fi aplicabilă în alte țări.

Diferite analize de impact (AI) prezintă valori actualizate nete (VAN) diferite. În 2014, VAN a fost majorată cu 184 milioane £ comparativ cu AI publicată în august 2011.

Tabelul 9. Diferențele de rezultat ale analizelor cost-beneficiu în domeniul sistemelor de contorizare inteligentă elaborate de către guvernul din RU în perioada 2011-2014 (milioane lire sterline)

VAN Costuri Totale Beneficii totale Diferență VAN

ACB non-rezidențial 2011 2.154 £ 604 £ 2.759 £ 0

ACB non-rezidențial 2012 2.338 £ 608 £ 2.946 £ 187 £

ACB 2013 (toți utilizatorii finali) 6.659 £ 12.115 £ 18.774 £ 0

ACB 2014 (toți utilizatorii finali) 6.214 £ 10.927 £ 17.141 £ 445 £

Tabelul 8 prezintă diferitele rezultate ale ACB-urilor elaborate în perioada 2011-2014. De-a lungul anilor ACB a fost actualizată pentru a evidenția modificările ipotezelor și estimărilor privind prețurile combustibililor fosili, prețul CO2, factorii de emisii de carbon, consumul de energie și numărul de contoare din sectorul rezidențial și non-rezidențial. În ceea ce privește ACB-urile non-rezidențiale, atât costurile cât și beneficiile totale au crescut. Acest lucru se datorează în principal modificării prețurilor CO2 și energiei ca urmare a modificării anului de bază aferent valorii actualizate. Modificarea anului de bază al valorii actualizate are drept rezulta majorarea costurilor și beneficiilor, cât, însă creșterea beneficiilor are un impact mai mare. Planificarea actualizată și profilurile de implementare cât și majorarea costurilor contracarează într-o oarecare măsură acest efect. Planificarea actualizată și profilurile de implementare au avut drept rezultat mai puține contoare ce urmau să fie implementate până la finalul anului 2014 decât în modelarea inițială, iar anumite costuri și beneficii ale contoarelor inteligente sunt vizibile mai târziu.

2.3. Olanda

Olanda are o populație de 17 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 6,71 MWh per cap de locuitor.10 Din punct de vedere istoric, principalele surse de energie electrică din Olanda au fost combustibili fosili (de ex.: gaz natural și cărbune). De curând sursele de energie regenerabilă (de

8 Sistemul de energie electrică din RU nu include OSD; în schimb acesta este compus din 14 ORD (operatori rețea de distribuție). 9 Detaliile cu privire la implementare pot fi consultate la adresa: https://www.smartenergygb.org/en/smart-future/about-the-rollout/the-stages-of-the-rollout 10 IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

https://www.smartenergygb.org/en/smart-future/about-the-rollout/the-stages-of-the-rollout

http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

27

ex.: energia eoliană și solară) au generat o creștere a ponderii energiei electrice.11 Consumul a crescut în medie cu 4,5% pe an în ultimele șase decenii.12

O analiză cost-beneficiu a fost elaborată pentru proiectul de lege ce modifică Legea energiei electrice din 1998. Caracteristicile cheie aferente modificării respectivei legi constau în:

• reglementarea activității de contorizare prin introducerea tarifelor reglementate; • plasarea unei obligații asupra OSD-urilor în vederea implementării contoarelor inteligente la nivel

național în termen de șase ani pentru clienții mici; și • atribuirea responsabilității OSD-urilor în ceea ce privește furnizarea și întreținerea infrastructurii

de contoare și atribuirea responsabilității furnizorilor în ceea ce privește colectarea și procesarea datelor brute în domeniul contoarelor și comunicarea acestora către clienți.

În ceea ce privește analiza cost-beneficiu, punctele de plecare au fost următoarele:

• Furnizorii și consumatorii beneficiază cel mai mult de pe urma contoarelor inteligente, în timp ce costurile sunt suportate de către OSD-uri;

• ACB a vizat exclusiv impactul contoarelor inteligente asupra OSD; și • Domenii mari de beneficii pentru OSD-uri, altele decât contorizarea, sunt excluse (precum

gestionare rețea, impact asupra acurateței previziunilor de cerere, impact asupra consumului anual de energie și impact asupra vârfului de consum).

Tabelul 10. Categorii de costuri suportate de către OSD

Sursa: Frontier Economics (2008), „Cercetare privind costurile contoarelor inteligente de energie electrică și gaz OSD-uri – Un raport elaborat pentru Energiekamer”

Tabelul 9 prezintă costurile la nivel de distribuție, așa cum rezultă acestea din punct de vedere al elementelor de costuri directe luate în considerare în cadrul analizei cost-beneficiu. ACB ia în considerare costurile ce ar putea fi acoperite prin intermediul tarifului de contorizare. Acesta include costul potențial al dispozitivelor de contorizare tradiționale irecuperabile și costul procesului de colectare date întreprins de-a lungul perioadei de implementare.

11 IEA, Netherlands - Energy System Overview. https://www.iea.org/media/countries/Netherlands.pdf 12 CBS, National Energy Outlook 2016, available at: https://www.cbs.nl/-/.../45/national%20energy%20outlook%202016_summary.pdf

https://www.iea.org/media/countries/Netherlands.pdf

https://www.cbs.nl/-/.../45/national%20energy%20outlook%202016_summary.pdf

28

În ceea ce privește domeniul, ACB se aplică acelor locații ce sunt aprovizionate doar cu energie electrică (aproximativ 845.000 de clienți). Costurile sunt diferite în cazul în care furnizorul de energie electrică decide să facă uz de privilegiile de prioritate.

Figura 6. Costurile contoarelor inteligente (în euro per contor, conform analizei internaționale)

Figura 6 prezintă costurile specifice punctului de contorizare și contorului din analiza cost-beneficiu olandeză. Procesul de colectare a datelor introduse privind costurile și beneficiile a inclus revizuirea surselor de date publicate, cât și discuții bilaterale cu participanții pe piața din Olanda și producătorii de contoare. Costurile de achiziție, instalarea contoarelor noi, costurile aferente comunicațiilor GPRS reprezintă cele mai mari costuri.

Figura 7. Costurile anuale ale OSD (în euro per contor, conform analizei internaționale)

Figura 7 evidențiază faptul că OSD-urile vor economisi între 4,40 EUR și 6,50 EUR per contor pe an ca urmare a impactului combinat al beneficiilor gestionării rețelei și reducerilor de cost obținute din transferul responsabilității privind colectarea și validarea datelor.

Revizuirea costurilor și beneficiilor a fost utilizată pentru a genera un interval pentru fiecare element de cost și beneficiu. Un model economic a fost dezvoltat pentru a estima nivelul probabil al costului net în raport cu tarifele. Modelul a fost utilizat pentru a evalua impactul implementării contoarelor inteligente asupra OSD-urilor.

Una dintre cele mai relevante caracteristici ale acestei analize cost-beneficiu este aceea că feedback-ul direct nu este inclus sub forma unei categorii de beneficii. În schimb se presupune că citirile bilunare sunt furnizate utilizatorilor finali, cu informații suplimentare privind consumul de energie electrică. În plus, o serie de beneficii din Recomandarea 2012/148/UE nu sunt incluse în analiza cost-beneficiu. De

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Purchase cost electricity meter

Maintanance cost

Data management cost

Communication costs-GPRS

Communication costs-PLC

Installation costs-separate

Installation costs-joint (new meters)

Maximum (€) Minimum (€)

Costuri de instalare-comune (contoare noi)

Costuri de comunicare - PLC

Costuri de instalare-separate

Costuri de comunicare-GPRS

Costuri management date

Costuri de mentananţă

Costuri de achiziţie contor energie electrică

Maxim (Euro)

Minim (Euro)

0 1 2 3 4 5 6

Network Management benefits

Cost savings due to transfer ofresponsibility

Maximum (€) Minimum (€)

Reduceri costuri ca urmare a transferului de responsabilitate

Beneficii management rețea

Maxim (euro) Minim (euro)

29

exemplu, investiția amânată, pierderile tehnice, emisiile de CO2 și poluarea aerului nu sunt enumerate ca beneficii în analiză. Un beneficiu suplimentar este reprezentat de creșterea competitivității ca urmare a instalării sistemelor de contorizare inteligentă. Beneficiul este reprezentat sub forma unui certificat asociat cu abilitatea competitorilor de a dezvolta noi nișe pe o piață unde implementarea contoarelor inteligente este integrală.

Figura 8. Flux de numerar net (neactualizat)


Figura 8 prezintă beneficiile nete neactualizate, și anume fluxul de numerar net pentru o perioadă de 17 ani. În primii cinci ani ai implementării sistemelor de contorizare inteligentă, beneficiile nete sunt negative. Până la finalul implementării, beneficiile nete sunt din nou pozitive. Acest considerent nu este aplicabil doar în cazul Olandei, deoarece perioadele de implementare sisteme de contorizare inteligentă tind să fie dificile din punct de vedere financiar pentru implementatori. Totuși, în cadrul unei analize cost-beneficiu, simpla comparare a beneficiilor și costurilor neactualizate nu este adesea la fel de semnificativă precum calcularea valorii actualizate nete (VAN), în urma aplicării ratelor de actualizare atât pentru beneficii, cât și pentru costuri.

O rată de actualizare de 5,5% pe an este aplicată în ACB pentru viitoarele fluxuri de costuri și beneficii. Aceasta este egală cu costul mediu ponderat al capitalului (WACC) utilizat de către Energiekamer în reglementarea sa. Actualizarea este realizată de-a lungul unei perioade de 17 ani pe baza duratei de viață tehnice și economice medii a unui contor inteligent.

Final implementare

Start implementare integrală

Veniturile din tarife nu sunt suficiente pentru a acoperi implementarea în această perioadă (5 ani)

30

Figura 9. Impactul valorilor actualizate nete cumulate asupra implementării contoarelor inteligente


Figura 9 prezintă două VAN cumulate în cadrul scenariului optimist și pesimist utilizat în ACB olandeză. În scenariul optimist, beneficiile nete ating pragul de rentabilitate după 9 ani. În scenariul pesimist, VAN rămâne negativă pe întreaga durată a evaluării (și anume 17 ani). Figura poate fi interpretată de asemenea ca VAN pentru fiecare an de implementare, în cazul în care investiția ar fi fost finalizată în anul în cauză.

Figura 10. Analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii

Figura 10 prezintă analiza de sensibilitate a principalelor categorii de costuri și beneficii. Analiza de sensibilitate scoate în evidență incertitudinea costurilor aferente defectării contoarelor inteligente (o rată de eșec mai mare decât cea a contoarelor vechi). În mod similar, analiza de sensibilitate evidențiază incertitudine în special în ceea ce privește costurile comunicațiilor OSD (și anume PLC comparativ cu GPRS).

În cadrul analizei de sensibilitate unul dintre aspectele cheie este competitivitatea. Eliminarea unui astfel de element ar genera beneficii nete negative (și anume -19 € per punct de măsurare, echivalentul sumei totale de -127 milioane €).

Costuri defectare contoare

inteligente33%

Costuri continue contoare

inteligente32%

Costuri unice de19%

Costuri de achiziţie

contoare şi comunicaţii …

31

2.4. Irlanda

Irlanda are o populație de 5 milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 5,81 MWh per cap de locuitor.13 În general, Irlanda este un importator net de energie, ce se bazează foarte mult pe energie electrică importată prin intermediul interconexiunii cu RU.14 Cererea de energie electrică din Irlanda a fost în scădere începând cu anul 2010, însă în 2015 a existat o creștere de 2,9% corelată cu creșterea economică. Implementarea contoarelor inteligente în Irlanda implică aproximativ 2,2 milioane de consumatori de energie electrică cu o investiție de până la 1 miliard €.

Este preconizat un beneficiu net de aproximativ 229 milioane € de-a lungul unei perioade de 20 ani.

Figura 11. Calendarul de implementare estimat

Figura 11 prezintă calendarul de implementare estimat pentru Irlanda. În cadrul ACB este presupus faptul că implementarea contoarelor inteligente are loc constant în perioada 2017-2020 pentru sectorul rezidențial din Irlanda, cât și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM). Este de asemenea presupus faptul că dispozitivele de afișare la domiciliu sunt instalate doar în locuințele personale și sunt instalate împreună cu contoare inteligente. ACB are la bază principiul introducerii tarifelor orare pentru sectorul rezidențial și pentru IMM-uri un an mai târziu de la data instalării contorului inteligent.

În ceea ce privește categoriile de costuri și beneficii pentru consumatori, curba de învățare a contoarelor inteligente este considerată cost, în timp ce reducerea consumului de energie și reducerea continuă a timpului sunt considerate beneficii.

Table 11. Profilul beneficiilor corespunzătoare utilizării Înainte de instalarea contorului inteligent După instalarea contorului inteligent

Consum Cost unitar mediu

Cost total

Consum Cost unitar mediu

Cost total

Perioadă de vârf

433 0,11 47,5 390 0,15 60,5

Normal 3210 0,11 349,4 3111 0,11 334,8

13 IEA, Electric power consumption (kWh per capita), available at: http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/ 14 SEAI (2015), Energy in Ireland 1990-2014, available at: http://www.seai.ie/resources/publications/Energy-in-Ireland-1990-2015.pdf

10%

35%40%

15%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2017 2018 2019 2020


http://www.seai.ie/resources/publications/Energy-in-Ireland-1990-2015.pdf

32

În afara perioadelor de vârf

929 0,11 99,5 937 0,09 85

Total 4573 0,11 496,5 4439 9,24 480,3

Așa cum este evidențiat în Tabelul 10, în cazul locuințelor cu contoare inteligente, dispozitivele de afișare la domiciliu și tarifele orare (TO), reducerea medie anuală a consumului de energie electrică este în valoare de 16,2 €. Astfel de economii rezultă din reducerea generală a consumului de energie (și anume 134 KwH pe an) și reducerea asociată perioadelor de vârf ca urmare a aplicării tarifelor orare ce stimulează consumul în afara perioadelor de vârf în detrimentul cererii din perioadele de vârf.

Aceste economii ar trebui să aibă loc integral în anul următor implementării sistemelor de contorizare inteligentă, dispozitivelor de afișare la domiciliu și tarifelor orare. ACB face referire la datele internaționale din punct de vedere al cazurilor de succes în ceea ce privește reducerea consumului de energie.

ACB se axează pe costurile și beneficiile Comitetului de Furnizare Energie Electrică (ESB), care din punct de vedere istoric, cât și în prezent, își desfășoară activitatea sub forma unui concern semi-public pe o piață liberalizată și competitivă. În ceea ce privește contoarele inteligente, ESB își asumă o responsabilitatea semnificativă cu privire la implementarea, cât și managementul acestora (cât și fluxuri de date și stocare) după implementare. ACB identifică costuri de capital conexe semnificative, în afara celor aferente contoarelor inteligente și dispozitivelor de afișaj la domiciliu. Acestea se referă la managementul programului (și anume costurile pe care ESB le va suporta pentru managementul implementării programului la nivel național, inclusiv achizițiile); stația de emisie (și anume, softul necesar pentru a asigura comunicarea bidirecțională între contorul inteligent și sistemul de management date contor ESBN); sistemul de management date contor (și anume sistemul necesar pentru stocare, management și distribuție date consum de la contoarele inteligente); îmbunătățire infrastructură (și anume, sistemul actual utilizat de către ESBN pentru management contor); management amplasare și materiale; investiții în sisteme pentru a asigura managementul eficient al programului de implementare contoare inteligente; și securitate TI (și anume investițiile necesare pentru aplicațiile noi pentru a asigura faptul că datele contorului inteligent sunt securizate în toate punctele de tranzit și procesare). În plus, ACB indică costuri operaționale pentru ESBN asociate implementării sistemelor de contorizare inteligente, constând în costuri pentru operatorul de telefonie mobilă (și anume, costuri pentru comunicarea continuă dintre contoarele inteligente și sistemul de management date contoare al ESBN); operarea și întreținerea telecomunicațiilor (și anume, costurile asociate operării și întreținerii infrastructurii de telecomunicații necesare pentru a sprijini comunicațiile sistemului de management date la un contor la altul); management și îmbunătățire anuală a infrastructurii și sistemului de management date (și anume, costuri anuale asociate cu operare și întreținerea acestor sisteme, cât și îmbunătățirea ocazională a acestora); un centru de operațiuni rețea (și anume costurile echipei responsabile pentru asigurarea faptului că procesele de activitate contoare inteligente sunt adecvate scopului); costuri stocare date (și anume costurile stocării datelor furnizate de contoarele inteligente pe măsură ce acestea sunt implementate); înlocuirea contoarelor defecte (și anume, costurile asociate înlocuirii contoarelor inteligente defecte); și costurile aferente dispozitivelor de afișare la domiciliu (și anume, costuri departament administrativ și costuri clienți pe durata etapelor de planificare și implementare, costuri

33

comunicații de-a lungul unei perioade de management de doi ani, și înlocuirea dispozitivelor de afișare la domiciliu defecte.

ESBN are următoarele beneficii: evitarea citirii manuale a contoarelor; evitarea costurilor aferente înlocuirii contoarelor; evitarea costurilor branșărilor noi; evitarea costurilor contoarelor specializate pentru plată în avans; evitarea costurilor capacității de microgenerare pentru contoarele tradiționale; evitarea vizitelor la contoarele tradiționale (de ex.: deconectări și reconectări); evitarea costurilor asociate investigării reclamațiilor privind tensiunea; evitarea costurilor repornirii rețelei ca urmare a reducerii cererii din perioadele de vârf și ca urmare a reducerii totale a consumului; și evitarea furturilor. În mod specific, beneficiile conexe cererii reprezintă 1,04 milioane € pentru fiecare reducere de 1% a consumului de energie și 0,73 milioane € pentru fiecare reducere de 1% a consumului de energie în perioadele de vârf.

Figura 12. Costurile de capital aferente contoarelor inteligente suportate de către furnizori

Figura 12 prezintă costurile de capital suportate de către furnizor asociate sistemelor de contorizare inteligentă. Îmbunătățirea sistemului de management al relației cu clienții (CRM) și a sistemului de facturare reprezintă cele mai mari costuri pentru furnizori. Aceste estimări ale costurilor de capital sunt bazate pe faptul că toți furnizorii au fost intervievați cu privire la impacturile implementării sistemelor de contorizare inteligentă asupra situațiilor financiare ale acestora. Doar trei furnizori au dat răspunsuri detaliate. În plus față de costurile de capital prezentate în Figura 12, categoriile de cost din OPEX constau în formarea personalului, un OPEX TI, creșterea nivelului de conștientizare a clientului, emiterea de facturi inteligente și imprimarea declarațiilor duplicat, și costurile suplimentare aferente comunicațiilor.

În ceea ce privește beneficiile pentru furnizori, principalele categorii constau în evitarea citirii ad hoc a contoarelor, reducerea creanțelor irecuperabile și reducerea ciclurilor de recuperare creanțe.

Tabelul 12. Beneficiile și costurile producției de energie. Tipul de modificare Beneficiu/cost Profitabilitatea investiției în capacitatea rezidențială (în MW). 1.869 Cost mediu per MW 78.730 € Reducerea cererii din perioadele de vârf -9% Beneficiu factor deflație 32%

0 500000 1000000 1500000 2000000 2500000 3000000

System for Receipt of New Market Messages

System for Issuance of New Market Messages

Enhanced Billing System

Enhanced CRM System

Enhanced Trading & Risk Management Systems

Other CapexAlt Capex

Sisteme îmbunătățite comercializare și management riscuri

Sistem CRM îmbunătățit

Sistem de facturare îmbunătățit

Sistem de emitere mesaje piață nouă

Sistem de primire mesaje piață nouă

34

Tabelul 11 prezintă beneficiile și costurile schimbărilor generate de către contoarele inteligente în ceea ce privește producția de energie electrică. Reducerea cererii din perioadele de vârf conduce la scăderea costurilor ca urmare a producției evitate. VAN al acestui beneficiu este de 68 milioane €.

Tabelul 13. Beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului Valoare, totală, rezidențial, profitabilitate investiții sisteme de contorizare inteligentă în 2011

1.730.510.620 €

Reducere în puncte procentuale 0,40%

Tabelul 12 prezintă beneficiile asociate prețurilor marginale mai mici ale sistemului ca urmare a unei cereri mai mici. Acest lucru se datorează ipotezei că o scădere a cererii rezidențiale conduce la reducerea prețurilor în piața angro, ceea ce conduce la prețuri marginale ale sistemului mai scăzute.

Figura 13. VAN-uri pentru diferite părți interesate (în mii de euro).

Figura 13 prezintă rezultatele ACB cu diferite VAN-uri pentru toate părțile interesate. ESBN și furnizorii de energie electrică se confruntă cu valori negative ale VAN. Amploarea costului net în cazul rețelelor este semnificativă și evidențiază, în mare parte, utilizarea la nivel național a soluțiilor de comunicații GPRS cu un cost operațional anual ridicat. În ceea ce privește consumatorii, locuințele sunt asociate cu valori actualizate nete pozitive per ansamblu, în timp ce valorile actualizate nete ale IMM-urilor sunt negative.

-600000 -400000 -200000 0 200000 400000 600000

Residential consumers

Small Medium Enterprises

ESBN - Smart meter and In-Home Displays

ESBN - other Capex and Opex costs

ESBN - Benefits (avoided costs)

Suppliers

Generation

TOTAL

Producție

Furnizori

ESBN - Beneficii (costuri evitate)

ESBN - Contoare inteligente și dispozitive de afișare la domiciliu

Întreprinderi Mici și Mijlocii

Consumatori rezidențiali

35

Figura 14. Sensibilităţile diferitelor variabile (în mii de euro)

Figura 14 prezintă nivelul de sensibilitate al variabilelor critice la modificările ipotezelor. Analiza cost-beneficiu devine pozitivă în ceea ce privește valoarea actualizată netă atunci când consumatorii utilizează experiența inițială privind tarifele orare și obțin beneficii ulterioare din utilizarea contoarelor inteligente, dispozitivelor de afișare la domiciliu și tarifelor orare de-a lungul timpului sau atunci când costurile estimate sunt cu 10% mai mici decât anticipate. Cumularea beneficiilor este experimentată atunci când categoriile majore de cost sunt cu 10% mai mici decât estimarea inițială, iar beneficiile utilizării pentru consumator sunt cumulate de-a lungul timpului și ajung până în 2033 la 175% din ipoteza inițială a analizei cost-beneficiu. Acest beneficiu calculat compus este o caracteristică standard a ACB-urilor privind sistemele de contorizare inteligentă analizate în acest raport.

Măsura în care este redusă pierderea totală (și anume VAN negativă, în termeni absoluți) depinde atât de schimbările perioadei de viață asumate a contorului inteligent și de momentul în care factorul de actualizare este redus la 4%.

Pe de altă parte, un CAPEX cu 10% mai mare decât cel previzionat are drept rezultat o valoare actualizată netă mai negativă decât rezultatele analizei cost-beneficiu.

2.5. Ungaria

Ungaria are o populație de 9 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 4,1 MWh per cap de locuitor. În perioada 2005-2015 Ungaria a experimentat o reducere cu două cifre a producției nete de energie electrică, comparativ cu reducerea medie de 2,6% de la nivelul UE-28. În aceeași perioadă de timp, cota de piață a celui mai mare producător de energie electrică a crescut de la 38,7% la 53,1%.15 Ungaria este unul dintre statele europene cu cel mai mic consum de energie electrică per persoană. De exemplu, aceasta a avut cel mai scăzut nivel dintre statele UE-28 în 2012.16

În cadrul legal actual, OSD sunt responsabili pentru instalarea și mentenanța contoarelor. Abordarea adoptată în cadrul analizei cost-beneficiu din Ungaria are la bază costurile anuale agregate, iar beneficiile sunt estimate sub forma scăderilor proporționale din baza de venit.

Procesul de implementare implică o implementarea orientată de către OSD-uri de 80% până în 2012. Alternativele luate în considerare în analiza cost-beneficiu implică (i) o implementare în comun de

15 Eurostat, Electricity production, consumption and market overview. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Electricity_production,_consumption_and_market_overview#Main_statistical_findings 16 IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/

-254

35

-347

72

3311

4

-128

728

1332

3

A S S E T L I F E ( 1 9 V E R S U S 1 7 Y E A R S )

D I S C O U N T F A C T O R ( 4 % V E R S U S 5 % )

C O N S U M E R B E N E F I T

C O M P O U N D S ( 7 5 % U P L I F T B Y 2 0 3 3 )

H I G H E R C A P E X ( 1 1 0 % )

L O W E R C A P E X ( 9 0 % )

36

către toți OSD, în cadrul căreia companiile dezvoltă în comun un sistem ce procesează și stochează datele furnizate de către contoarele inteligente; și (ii) operatorul sistemului de transport preia funcțiile operatorului de contoare inteligente.

Ca și în cazul altor analize cost-beneficiu, funcțiile de management al cererii nu sunt incluse ca parte a beneficiilor structurii de contoare inteligente.

Tabelul 14. Ipoteze cheie analiza cost-beneficiu din Ungaria Ipoteză principală Valoare Rată de actualizare 10,30% Durată de viață a contoarelor 15 ani Numărul de citiri evitate 1 Reducerea consumului 1,50% Reducerea furtului 50% Reducerea pierderilor tehnice 1,50%

Atunci când au fost estimate costurile și beneficiile de-a lungul timpului, a fost luat în considerare un set de ipoteze cheie. Numărul de citiri manuale reduse pe an este 1. Costul mediu de facturare per client cu contor inteligent este de 0,50 € per punct de măsurare pe an. Costul aferent relației cu clienții/client/an de referință este de 2 € per punct de contorizare pe an. Transferul sarcinii maxime este de 2%. Procentul de clienți ce solicită energie incrementală contractată este de 1%.

Figura 15. Penetrarea cumulată a contoarelor inteligente și contoarelor standard

Figura 15 prezintă eliminarea treptată a contoarelor standard și creșterea nivelului de penetrare a contoarelor inteligente.

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

2031

2032

2033

2034

2035

Standard meters Smart metersContoare standard Contoare inteligente

37

Figura 16. Beneficiile și costurile analizei cost-beneficiu din Ungaria (€ per punct de contorizare).

Figura 16 prezintă rezultatele analizei cost-beneficiu din Ungaria. Beneficiile nete sunt de -78,20 euro per punct de contorizare.

Cel mai optimist scenariu cuprinde o reducere de 10% a pierderilor din rețea; o reducere de 75% a costurilor de transfer client; o reducere de 16% a cererii de energie de echilibrare; și o reducere de 6% a prețurilor cu ridicata, comparativ cu o reducere de 2% a prețurilor utilizatorului final datorită unui nivel mai ridicat de concurență.

2.6. Franța

Franța are o populație de 67 de milioane de locuitori și un consum de energie electrică de 7,04 MWh per cap de locuitor.17 Energia electrică este produsă în mare parte din surse nucleare, care au reprezentat în 2016 aproximativ trei sferturi din producția totală.18 Franța deține 35 de milioane de contoare de energie electrică și are obiective ambițioase pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă și a eficienței energetice, alături de un angajament de a reduce ponderea energiei nucleare în mixul energetic. Cererea de energie electrică din Franța depinde în mare măsura de sezon și sensibilitatea la temperatură.

Operatorii sistemului de distribuție sunt responsabili din punct de vedere legal pentru toate operațiunile conexe contorizării, inclusiv instalare, întreținere și citire contoare. Înainte de implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, contoarele erau citite manual de două ori pe an.

Comisia de Reglementare în domeniul Energiei a elaborat prima analiză cost-beneficiu în 2007. Ulterior a fost realizat un studiu pilot de dimensiuni mari. Studiul pilot a fost un proiect realizat de-a lungul unei perioade de 2 ani cu 300.000 de clienți din două regiuni19. În ceea ce privește costurile, proiectul pilot indică 60% din instalare, 30% din achiziție și 10% din alte surse. În cadrul proiectului pilot a fost estimat faptul că implementarea la nivel național are implica costuri de aproximativ 4,3

17 IEA, Electric power consumption (kWh per capita). http://www.iea.org/statistics/statisticssearch/ 18 RTE, Production nationale annuelle par filière (2012 à 2016) https://opendata.rte-france.com/explore/dataset/prod_par_filiere/table/?sort=-annee 19 O parte dintre cifrele cheie ale proiectului pilot sunt după cum urmează: 250.000 de contoare înlocuite; 92% dintre contoare comunică; și mai puțin de 1% reclamații.

-100 -50 0 50 100 150 200 250 300

Average cost of smart metersAverage cost of IT

Average cost of communicationsAverage cost of In-home displays

Average cost of customer engagement…Sunk costs

Other costsTOTAL costs

Reduction in meter reading and operationsReduction in technical losses

Reduction in commercial lossesElectricity cost savings

Increase in competitiveness (retail price)Generation efficiency (wholesale price)

TOTAL benefitsBENEFITS - COSTS

Cost

sBe

nefit

s

Beneficii totale Eficienţă producție (preț angro)

Creșterea competitivității (preț de desfacere) Economii cost energie electrică

Reducere pierderilor comerciale Reducere pierderilor tehnice

Reducere citiri și operațiuni contoare

Costuri totale Alte costuri

Costuri inițiale Costul mediu al implicării clientului…

Cost mediu dispozitive de afișare la domiciliu Cost mediu comunicații

Cost TI mediu Cost mediu contoare inteligente


https://opendata.rte-france.com/explore/dataset/prod_par_filiere/table/?sort=-annee

https://opendata.rte-france.com/explore/dataset/prod_par_filiere/table/?sort=-annee

38

miliarde €. În ceea ce privește distribuția beneficiilor, a fost estimat faptul că 55% dintre beneficii reprezintă reducerea pierderilor tehnice; 40% reprezintă performanța intervențiilor; și 5% reprezintă o mai bună gestionare a activelor și operare rețea. În urma proiectului pilot a fost elaborată o analiză cost-beneficiu financiară. Costurile și beneficiile sunt conforme cu rezultatele proiectului pilot.

În ceea ce privește distribuția costurilor și beneficiilor, OSD-urile ar experimenta pierderi ca urmare a implementării sistemelor de contorizare inteligentă, și într-o măsură mai mare dacă acest proces ar avea loc de-a lungul unei perioade de 5 ani. Costurile suportate de către OSD-uri reprezintă costuri de investiții (inclusiv echipamente de contorizare, instalare contoare, echipamente noduri și sistem de informații contor); costuri standard (și anume, înlocuirea contorului în avans); costuri operaționale (și anume, întreținere, reparații și operațiuni contoare și noduri, și operațiuni sistem de informații). OSD-urile vor avea de-asemenea beneficii în ceea ce privește citirea la distanță și optimizare rețelei. A fost estimat faptul că, implementarea în termen de 10 ani ar reduce costurile suportate de către OSD-uri cu aproximativ 15%. Totuși, aceste costuri mai reduse nu sunt suficiente pentru a genera valori actualizate nete pozitive.

Tabelul 15. Costurile din analiza cost-beneficiu franceză Categorie de cost Miliarde € Contoare inteligente 3 Tehnologia informației 0,5 Comunicații 0,3 Total 3,8

Tabelul 14 prezintă costurile totale ale implementării sistemelor de contorizare inteligentă în Franța, defalcate în costul unităților de contorizare inteligentă, cost tehnologia informației și costuri comunicații.

Tabelul 16. Beneficiile din analiza cost-beneficiu franceză Categorie de beneficiu Procent beneficiu Beneficii actualizate (în miliarde de

euro) Investiție evitată la instalarea contoarelor existente

30% 1,5

Pierderi de rețea evitate 25% 1,2 sau 1,8 Costuri citire contoare evitate 15% 0,7

Tabelul 15 prezintă principalele beneficii. Cele mai mari beneficii sunt reprezentate de investițiile evitate la instalarea contoarelor existente, urmate de pierderi de rețea evitate și evitarea costurilor aferente citirii contoarelor. În plus față de materialul prezentat în cele două tabele de mai sus, a fost estimat faptul că acele costuri operaționale aferente sistemelor de contorizare inteligentă ar fi cu 0,7 miliarde € mai mari în perioada 2011-2038, însă ar exista și alte beneficii în ceea ce privește cheltuielile de exploatare (0,1 miliarde €) și reducerea intervențiilor tehnicienilor (1 miliard €). Drept urmare, valoarea actualizată netă este cuprinsă între 0,1 miliarde € și 0,7 miliarde €, iar sensibilitatea cea mai mare fiind corelată cu pierderile de rețea evitate, ce poate varia între 1,2 € și 1,8 miliarde €.

2.7. Lecții învățate pentru România

În general analizele cost-beneficiu din diferite state europene prezintă lecții importante ce pot fi învățate pentru o analiză economică în domeniul implementării contoarelor inteligente în România. Principalele lecții învățate fac referire la reducerea consumului de energie electrică și reducerea pierderilor.

39

Reducerea consumului este un aspect esențial pentru o analiză cost-beneficiu deoarece procentul relativ scăzut de beneficii în ceea ce privește economiile este înmulțit cu milioane de utilizatori.

Contoarele inteligente au generat beneficii semnificative pentru OSD-uri în țările cu un nivel ridicat de furt și pierderi comerciale.

În mod similar, măsura în care e posibilă amânarea vârfului de investiție, reducerea pierderilor tehnice și reducerea duratei întreruperilor va depinde de poziția inițială a țării.

Figura 17. Costurile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

(în euro per contor, actualizate)

Figura 17 prezintă costurile actualizate pentru statele europene, revizuite în această secțiune a raportului. Costul final al contoarelor inteligente include instalarea. Costurile cu forța de muncă diferite în fiecare țară vor afecta această unitate de cost. De exemplu, cazul Italiei și Spaniei - două state ce au achiziționat cantități mari de contoare inteligente - pare să indice faptul că acele costuri ale contoarelor din cadrul licitațiilor sunt mai aproape de valorile prevăzute în cadrul studiului AT Kearney din România. O diferență mare în ceea ce privește unitățile de cost din Figura 17 se datorează costurilor aferente TI și comunicațiilor. Nu există criterii standard pentru alocarea respectivelor costuri. În acest sens, graficul de mai jos prezintă faptul că aceste două elemente au în general un cost total cuprins între 50 € și 100 €. În Germania costul aferent întregului sistem este estimat la peste 233 € per punct de măsurare. Cea mai scumpă tehnologie de comunicații (GPRS) este adoptată în Germania. Pe de altă parte, cea mai ieftină tehnologie de comunicații (PLC) este în principal utilizată în țările având cele mai mici costuri raportate, inclusiv România și Ungaria. Aproximativ 93% dintre costuri sunt asociate cu comunicațiile, TI și contoarele. În general, costurile actualizate totale pentru Regatul Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 281,65 €, 492,12 €, 240,28 €, 260,49 € și 242,42 €. Acestea sunt mult mai mari comparativ cu costurile (97,73 €) estimate pentru România conform studiului AT Kearney.

Figura 18. Beneficiile din analiza cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

0

100

200

300

400

500

600

UK Germany Netherlands Ireland Hungary Romania

Smart meters Information Technology Communications In-home display

Generation Transmission Distribution Training costs

Customer care Sunk costs Security

Contoare inteligente

Producție

Relații clienți

Tehnologia informației

Transport

Comunicații

Distribuție

Securitate

Afișaje la domiciliu

Costuri formare

40

(în euro per contor, actualizate)

Figura 18 prezintă beneficiile actualizate per contor, așa cum sunt acestea estimate în analizele cost-beneficiu revizuite în cadrul prezentei secțiuni a raportului. Scăderea numărului de operațiuni de citire contoare pot avea o valoare cuprinsă între 14,5 € (Ungaria) și 145,8 € (în Regatul Unit). Discrepanțele dintre reducerea costurilor pentru citirea contoarelor pot fi corelate cu acordurile operaționale și de reglementare diferite în ceea ce privește ciclul de facturare și diferitele costuri cu forța de muncă (așa cum este explicat mai sus în ceea ce privește costurile de instalare). Reducerea pierderilor tehnice de energie electrică are un nivel ridicat doar pentru Regatul Unit și România. Reducerile aferente pierderilor de comunicații sunt mult mai mari (43,6 €) în studiul AT Kearney în cazul României decât în cazul oricărei alte țări, iar Ungaria ocupa locul al doilea cu 19,6 €. În general, costurile actualizate totale pentru Regatul Unit, Germania, Olanda, Ungaria și Olanda sunt de 484,9 €, 287,3 €, 187,7 €, 164,6 € și 129,4 €.

0

200

400

600

UK Germany Netherlands Ireland Hungary Romania

Reduction in meter reading and operation Reduction in O&M costs

Deferred distribution capacity investments Deferred transmission capacity investments

Deferred generation capacity investments Reduction in technical losses

Electricity cost savings Reductions in commmunication losses

Reduction of outage times Reduction of CO2 emissions

Reduction of pollution Avoided investment in standard meters

Competitiveness

Reducere citire și operare contoare

Investiții amânate capacitate de distribuție

Investiții amânate capacitate de producție

Economii cost energie electrică

Reducerea duratei întreruperilor

Reducerea poluare

Competitivitate

Reducere costuri O&M

Investiții amânate capacitate transport

Reduceri pierderi tehnice

Reduceri pierderi de comunicare

Reduceri emisii CO2

Investiții evitate în contoarele standard

41

3. COSTURILE CONTOARELOR INTELIGENTE ÎN ROMÂNIA

Orice evaluare a costurilor contoarelor inteligente în România va trebui să aibă la bază informații actualizate în ceea ce privește costurile de piață ale tehnologiilor implicate, inclusiv contoarele fizice și componentele TIC de software și hardware. Această secțiune prezintă datele puse la dispoziție de către operatorii sistemelor de distribuție în cadrul studiilor pilot privind implementarea contoarelor inteligente. În cadrul acesteia sunt discutate aspectele legate de datele privind costurile sistemelor de contorizare inteligentă ce trebuie să fie luate în considerare atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România. Aceasta furnizează soluții cu privire la aspectele legate de datele privind costurile sistemelor de contorizare inteligentă, în mod special cu privire la plafonarea prețului de piață al sistemelor de contorizare inteligentă și costurile de amortizare aferente contoarelor inteligente. Drept urmare această secțiune nu reprezintă o evaluare per se. Mai degrabă, aceasta prezintă date disponibile până în momentul de față și furnizează consiliere cu privire la aspectele ce trebuie să fie luate în considerare atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu privind contoarele inteligente în România.

3.1. Date din studiile pilot ale OSD-urilor realizate în perioada 2015-2016

Datele cele mai actualizate privind costurile contoarelor inteligente sunt obținute de studiile pilot realizate în perioada 2015-2016. Informațiile comerciale neconfidențiale sunt sintetizate în Raportul Anual al ANRE pentru anul 2016, publicat în iunie 2017.

În baza ordinului inițial pentru studiile pilot (Ordinul 145/2014, cu modificările ulterioare), ANRE a implementat studii pilot în domeniul contoarelor inteligente în anul 2015 și 2016. Acestea au inclus diferite domenii și tipuri de consumatori. De exemplu, proiectele pilot au inclus utilizatorii rezidențiali și non-rezidențiali conectați la rețelele de distribuție; rețelele noi, recent modernizate cât și vechi; zone rurale și urbane. În perioada 2015-2016, ANRE a elaborat 5 rapoarte interne privind stadiul actual al implementării proiectelor pilot privind sistemele de contorizare inteligentă în încercarea de a evalua viabilitatea contoarelor inteligente în România și de a determina nevoile de investiții pentru implementarea integrală (80%), inițial planificată pentru perioada 2017-2020.

În vederea pregătirii implementării, în februarie 2016 (Ordinul 6/2016), ANRE a demarat procesul de colectare informații privind setul complet de date obținute din studiile pilot, atât în ceea ce privește rețelele noi și modernizate din zonele urbane și rurale (studiile pilot din 2015), cât și rețelele nemodernizate din zonele urbane și rurale (proiectele pilot din 2016). Pe baza studiilor pilot din 2016 din zonele cu rețelele nemodernizate, ANRE ar fi trebuit să realizeze până în 2017 o evaluare a nevoilor de investiții în rețelele nemodernizate în vederea integrării contoarelor inteligente, pentru a asigura faptul că implementarea contoarelor inteligente este fezabilă indiferent de starea rețelelor. Totuși, informațiile colectate nu au avut drept finalitate o analiză cost-beneficiu în 2017 (așa cum fusese planificat anterior). În schimb, ANRE a actualizat studiul AT Kearney pe baza datelor obținute din studiile pilot. Această activitate nu a fost realizată integral din cauza lipsei majore de date, în special în ceea ce privește beneficiile, și din cauza diferențelor majore în ceea ce privește costurile la nivelul diferiților operatori conform datelor obținute din studiile pilot. Până la începutul anului 2017, ANRE a colectat planuri de implementare de la operatori, cu intenția de a elabora un calendar al implementării în primăvara anului 2017, în ciuda datelor lipsă din ACB. Proiectele pilot au indicat faptul că contoarele inteligente pot fi de asemenea implementate în zone cu rețele vechi și nemodernizate.

Figura 19 prezintă variabilitatea estimărilor de cost din studiile pilot în ceea ce privește costul unitar mediu per consumator și le compară cu evaluarea inițială a costurilor din analiza cost-beneficiu elaborată în cadrul studiului AT Kearney. În general, costul per contor variază în mod semnificativ în

42

raport cu evaluarea inițială a costului din cadrul studiului AT Kearney. Costurile reale din cadrul studiilor pilot din 2015 au fost de 587 RON per consumator și 280 RON per consumator în 2016. Cei trei OSD ce au suportat cele mai mari costuri în 2015 (și anume Transilvania Sud, 919 RON; Distribuție Oltenia 784 RON; și Muntenia Nord 668 RON) au decis să nu participe în cadrul studiilor pilot din 2016. Drept urmare, reducerea semnificativă a costurilor totale medii de 52% este oarecum eronată. Pentru OSD-urile ce au fost implicate în studiile pilot din 2015 și 2016, reducerea costului a fost cuprinsă între 16-49%, după cum este evidențiat în Tabelul 16. Costurile inițiale per consumator din cadrul studiilor pilot, ce au fost transmise spre aprobare de către ANRE în 2016, au fost de 434 RON. Inițial, studiul AT Kearney a estimat un cost unitar per consumator de 455 RON. Discrepanțele se datorează de-asemenea diferențelor la nivelul operatorilor, după cum este prezentat în Tabelul 14.

Figura 19. Cost unitar mediu per consumator (RON)

Figura 20 prezintă o comparație între costurile defalcate per contor, între rezultatele studiilor pilot și analiza cost-beneficiu realizată anterior. În general, estimările de cost aferente unităților de contoare inteligente au scăzut, aceeași situație fiind observată și pentru costurile comunicațiilor.

Figura 20. Defalcarea costurilor per contor

Tabelul 16 prezintă un rezumat al costurilor rezultate din studiile pilot 2015-2016. Așa cum a fost menționat mai sus, CEZ (Distribuție Energie Oltenia) și filialele fostei întreprinderi de stat Electrica

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Smart meters Single-phase Two-phase Three-phase InformationTechnology

Communications

Data from pilots (EUR/meter) Data from AT Kearney (EUR/meter)Date din studiul AT Kearney (EUR/contor)

455

587

434

280

0 100 200 300 400 500 600 700

AT Kearney

Pilot 2015 actual

Pilot 2016 planned

Pilot 2016 actualCosturi reale studii pilot 2016

Costuri estimate studii pilot 2016

Costuri reale studii pilot 2015

Date din studiile pilot

Contoare inteligente

Monofazic Bifazic Trifazic Tehnologia informației

Comunicații

43

(Transilvania Sud, Muntenia Nord) au avut dificultăți în implementarea studiilor pilot în 2015 și nu au implementat studii pilot în 2016. În 2015, costul unitar aferent contoarelor inteligente a fost de 2 și 2,5 ori mai mare decât cel al celorlalți operatori, aspect ce ar fi putut genera diferențe în economiile de scară și în experiența anterioară în ceea ce privește implementarea sistemelor de contorizare inteligentă.

Tabelul 17. Rezumat costuri studii pilot 2015-2016

2015 2016 TOTAL

Operator sistem de distribuție

Proiecte pilot

Nr. de clienți

Valoare studiu pilot

Studii pilot

Nr. de clienți


Studii pilot

Nr. de clienți


E-Distribuție Banat 3 10.126 4.083.403 6 31.122 8.305.562 9 41.248 12.388.965

E-Distribuție Dobrogea 4 10.227 3.928.854 4 26.565 7.936.769 8 36.792 11.865.623

E-Distribuție Muntenia 1 11.016 3.940.472 4 50.539 13.215.654 5 61.555 17.156.126

Distribuție Energie Oltenia 2 20.150 15.816.050 - - - 2 20.150 15.816.050

Rețeaua Delgaz 2 22.622 7.913.352 2 48.721 14.265.570 4 71.343 22.178.922

FDEE Transilvania Sud 2 23.024 21.167.273 - - - 2 23.024 21.167.273

FDEE Transilvania Nord 2 5.470 3.232.573 2 8.210 2.480.500 4 13.680 5.713.073

FDEE Muntenia Nord 2 2.139 1.429.431 - - - 2 2.139 1.429.431

TOTAL 18 104.774 61.511.408 18 165.157 46.204.055 36 269.931 107.715.463

Tabelul 18. Costul mediu în funcție de tipul de echipament conform datelor din studiile pilot din 2016 până la data de 31.12.2106.

RON/contor Contor monofazic

Contor trifazic Contor echilibrare

Cost comunicare Cost de investiții

Medie brută 182 291 373 44 280

Sursa: ANRE (2016): Raport Anual Privind Activitatea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei. http://www.anre.ro/ro/despre-anre/rapoarte-anuale

Tabelul 17 prezintă costul mediu per tip de echipament conform datelor obținute din studiile pilot până la data de 31 decembrie 2016. Contoarele de echilibrare reprezintă costurile cele mari, urmate de către contoarele trifazice. În Tabelele 14 și 15 costurile de investiții sunt calculate ca reprezentând valoarea totală a proiectului pilot împărțită la numărul de clienți. De exemplu, figura ce prezintă costul de investiții din Tabelul 14 este calculată ca reprezentând valoarea totală a studiului pilot (46.204.055 RON) împărțită la numărul de clienți (165.157 RON).

Tabelul 19. Cost unitar-contor: Studii pilot din 2015 și 2016 Cost unitar per consumator (RON/contor) Operator sistem de distribuție 2015 2016 % E-Distribuție Banat 403 267 34

E-Distribuție Dobrogea 384 299 22

E-Distribuție Muntenia 358 261 27

Rețeaua Delgaz 350 293 16

FDEE Transilvania Nord 591 302 49

TOTAL 587 280 52

44


Tabelul 18 realizează o comparație între costul unitar per consumator din cadrul studiilor pilot din 2015 și 2016, utilizând anul 2015 ca an de referință. Costurile au scăzut în mod semnificativ între proiectele pilot din 2015 și 2016. Trebuie menționat faptul că Tabelul 16 nu include trei operatori ce nu au implementat proiecte în 2016.

Proiectele pilot din 2015 au fost implementate în proporție de aproximativ 99,5% din instalările de contoare planificate și 88% din valoarea planificată a instalărilor. În 2016 proiectele pilot au reprezentat 97% din instalării de contoare planificate și 84% din valoarea planificată a instalărilor. Figura nu ia în considerare cei 3 OSD care au decis să nu participe în cadrul proiectelor pilot din 2016. Procentul mai scăzut al valorii înseamnă că costurile au fost mai mici decât estimările inițiale.

Proiectele pilot au colectat date pentru următoarele tipuri de costuri:

• Costul unitar al investiției = Valoarea totală a investiției, inclusiv operațiunile rețelei de distribuție inclusiv energie electrică/Numărul total de consumatori finali gestionați pe durata proiectului.

• Costul unitar al investiției necesare pentru achiziționarea contoarelor monofazice = Investiția necesară pentru achiziționarea contorului monofazic/Numărul de contoare monofazice instalate la clienții incluși în proiect;

• Costul unitar al investiției necesare pentru achiziționarea contoarelor trifazice = Investiția necesară pentru achiziționarea contorului trifazic/Numărul de contoare trifazice instalate la clienții incluși în proiect;

• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea sistemului (fără contoare) = Valoarea investiției pentru achiziționarea sistemului/Numărul total de consumatori finali gestionați pe durata proiectului;

• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemelor de management informații contor (server/e, modemuri, aplicație sistem de management bază de date, alte elemente auxiliare);

• Costul unitar al investiției pentru achiziționarea și instalarea subsistemelor de transmitere informații (concentratoare, amplificatoare de semnal, controlere); și

• Costul unitar al investiției pentru activitățile ce includ elemente ale rețelei de electricitate (fără contoare) = Valoarea investiției necesare pentru a asigura operarea sistemelor de contorizare inteligentă, ce includ elemente ale rețelei de distribuție energie electrică/Numărul total de consumatori finali gestionați pe durata proiectului;

În continuare această secțiune prezintă principalele rezultate ale proiectelor pilot din 2015 cu privire la costurile de instalare sisteme de contorizare inteligentă.

Figura 21 prezintă costurile unitare de investiții aferente proiectelor pilot implementate. Există diferențe semnificative între costurile de investiții unitare minime de 350 RON per client și cele maxime, ce au o valoare de 1.233 RON per client. Acest lucru înseamnă că valoarea maximă a costului unitar de investiții este cu 250% mai mare decât cea minimă. Cele 18 proiecte pilot sunt grupate în 5 soluții tehnice (OSD-uri și tipurile de echipamente), după cum urmează:

• ENEL: ENEL Muntenia, ENEL Banat, ENEL Dobrogea, E.ON Distribuție Romania

45

• AEM: CEZ Distribuție, FDEE Transilvania Nord 2, Transilvania Sud 1 • NES: FDEE Muntenia Nord 2, FDEE Transilvania Nord 1 • ELECTROMAGNETICA: FDEE Muntenia Nord 1 • ELSTER: FDEE Transilvania Sud 2

Figura 21. Cost unitar de investiție per client, proiecte pilot 2015


Deși unele echipamente de contorizare inteligentă sunt comune în mai multe proiecte, costurile unitare variază în mod semnificativ. O explicație posibilă este aceea că valorile aferente OSD-urilor au fost estimate pe baza valorilor maxime ale ofertei din documentele de licitație.20 Secțiunea 3.2 investighează mai departe acest aspect în ceea ce privește valorile ofertelor și ofertanților, în timp ce Secțiunea 3.3 oferă soluții posibile din punct de vedere al plafonării prețului de piață aferent sistemelor de contorizare inteligentă.

Deoarece rezultatul analizei cost-beneficiu din studiul AT Kearney a fost pozitiv în ceea ce privește costul unitar de investiții de 99 euro per client, doar proiectele pilot implementate de către ENEL și EON ar avea beneficii nete pozitive cu acest cost.

Costul unitar mediu rezultat la nivel național are o valoare de 587 RON per client, care este cu 30% mai mare decât costul unitar maxim din studiul AT Kearney, în circumstanțele în care aproximativ 70% dintre clienți sunt incluși în „soluția ENEL”.

20În ianuarie 2018 Consiliul Concurenţei din România a emis amenzi având o valoare totală de 15,8 milioane EUR unui număr de șase companii care se presupune că au încheiat înțelegeri non-concurențiale în ceea ce privește vânzarea de produse de contorizare inteligentă și echipamente suplimentare în sectorul de energie electrică. După cum este explicat în comunicatul de presă al Consiliului, „Companiile au stabilit modalitatea prin care acestea urmau să participe la licitații, pentru a nu se suprapune, iar fiecare participant ar fi câștigat un contract de furnizare cu eforturi minime.” Investigația a inclus înțelegerile încheiate în perioada noiembrie 2008 - septembrie 2015.

358 403 384 350

785661 679

597 586

910

1233

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

46

Conform prevederilor avizelor ANRE nr. 8 și 9 din 2015, costurile unitare de investiții prevăzute de către proiectele pilot ale OSD CEZ Distribuție și FDEE Transilvania Sud în 2016 au fost acceptate de către ANRE cu o variație maximă de +/- 20% din costurile unitare de investiții medii suportate de către OSD-uri în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente. Acestea nu ar trebui să depășească valoarea de 787 RON per client. Acest lucru se datorează faptului că costul unitar mediu per client este de 705 RON. Drept urmare, în cazul proiectelor care nu respectă această condiție, autorizarea costurilor de investiții va fi limitată.

Figura 22 prezintă investiția per contor aferentă contoarelor monofazice. Aceasta poate fi cuprinsă între 166 RON și 753 RON per contor. Aprovizionarea cu contoare monofazice este mai mică decât în cazul altor contoare și nu poate fi utilizată o cantitate la fel de mare de energie. O locuință obișnuită va avea nevoie de aprovizionare cu contor monofazic.

Figura 22. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente monofazice în cadrul proiectelor pilot din 2015

Figura 23 prezintă costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice, ce pot fi cuprinse între 277 RON per contor și 1947 RON per contor. Contoarele trifazice sunt mai mari și pot utiliza o cantitate mai mare de energie decât alte contoare. De exemplu, o casă sau un apartament de dimensiuni mai mari, sau o clădire comercială are nevoie de contoare trifazice.

Figura 23. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor inteligente trifazice

166 166 166 168

420

279

426321

380437

753

0100200300400500600700800

277 277 277 279

821

1350

537 399

1161949

1947

0

500

1000

1500

2000

2500

47

Figura 24 prezintă costurile de investiții aferente contoarelor de echilibrare. Contoarele de echilibrare îmbină informațiile privind nivelul distribuției cu cererea de energie și permit operatorilor de rețea să planifice mai bine integrarea energiei regenerabile în rețea și să își echilibreze mai bine rețelele. Drept urmare, contoarele de echilibrare asigură posibilitatea pentru consumatorii care își produc propria energie, să răspundă la prețuri și să vândă surplusul în rețea. În general, studiile pilot indică diferențe foarte mari între costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor. Aceste costuri nu includ valoarea forței de muncă. Diferențe de cost semnificative există pentru același furnizor în cadrul proiectelor pilot diferite.

Figura 24. Costurile de investiții aferente achiziționării contoarelor de echilibrare, proiecte pilot 2015

Figura 25 prezintă costurile sistemului de comunicații per contor. Există diferențe semnificative între costurile unitare asociate diferitelor soluții tehnice. Comunicarea PLC a fost utilizată în principal pentru transmiterea datelor de la punctul de consum la contoarele inteligente implementate în cadrul celor 18 proiecte pilot. În trei proiecte pilot (și anume, FDEE Transilvania Sud 1 - zonă urbană, FDEE Transilvania Nord - 2 zonă rurală și FDEE Muntenia Nord 2 - zonă rurală), au fost de asemenea instalate GSM/GPRS și frecvență radio.

907 940 932

327

658

955

14501734

2306

0

500

1000

1500

2000

2500

48

Figura 25. Costul sistemului de comunicații (per contor) în proiectele pilot din 2015

Dintre cele 18 proiecte pilot, proiectul FDEE Muntenia Nord 1 a avut o soluție tehnică diferită, deoarece concentratoarele nu sunt instalate în stațiile de transformare; acestea se regăsesc mai degrabă în fiecare bloc, ceea ce conduce la creșterea numărului acestora și majorează în mod semnificativ costul de investiții.

Tabelul 20. Dispozitive auxiliare instalate în cadrul proiectelor pilot pentru a asigura comunicațiile

Operator distribuție Numărul de amplificatoare Numărul de filtre de semnal TOTAL

ENEL MUNTENIA 9 0 0 ENEL BANAT 0 0 0

ENEL DOBROGEA 0 0 0 E.ON ROMANIA 0 0 0 CEZ Distribuție 542 815 1357

FDEE MUNTENIA NORD 1 0 0 0 FDEE MUNTENIA NORD 2 0 0 0

FDEE TRANSILVANIA NORD 1 0 0 0 FDEE TRANSILVANIA NORD 2 62 167 229 FDEE TRANSILVANIA SUD 1 701 850 1,551 FDEE TRANSILVANIA SUD 2 0 0 0


Pentru a asigura operarea comunicațiilor și transmiterea datelor măsurate, una dintre soluțiile tehnice implementate necesită instalarea unui număr semnificativ de dispozitive auxiliare, amplificatoare de semnal și filtre, aspect ce a condus la creșterea costului de investiții. Situația dispozitivelor auxiliare instalate pentru a asigura operațiunile de comunicare este prezentată în Tabelul 19. Proiectele pilot CEZ Distribuție, FDEE Transilvania Nord 2 și FDEE Transilvania Sud 1 au aceeași soluție tehnică (și anume echipamente furnizor).

110 123 128 134

178

243

71

286

202

0

50

100

150

200

250

300

350

400

49

3.2. Probleme date privind costul contoarelor inteligente

Datele privind costurile aferente studiilor pilot 2015-2016 în domeniul implementării sistemelor de contorizare inteligentă prezintă provocări în ceea ce privește colectarea datelor, analiza și tehnicile de evaluare costuri.

Există două provocări majore cu privire la plafonarea prețului de piață al contoarelor inteligente și costurile de amortizare a contoarelor. Acestea rezultă din datele privind costurile și au fost menționate în cadrul întâlnirilor grupului de lucru ANRE. În primul rând, proiectele pilot indică faptul că furnizorii de contoare inteligente au prețuri foarte diferite (250%) pentru diferiți OSD pe baza „estimării perfecte” a ofertei prezentate de către OSD în documentele de licitație. De aici apare întrebarea legată de modul în care pot fi implementate plafonarea și prețul competitiv în cazul contoarelor inteligente. În al doilea rând, există anumite probleme legate de utilizarea amortizării și includerea în tarife a amortizării noilor contoare, și de modul în care acest aspect ar trebui să fie abordat în cadrul unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente. Secțiunea 3.3 abordează aceste aspecte pentru a furniza potențiale soluții care să fie adoptate atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu în domeniul implementării contoarelor inteligente în România.

În plus față de aceste două provocări majore, datele privind costurile studiilor pilot 2015-2016 privind implementarea contoarelor inteligente prezintă următorul set de probleme:

• Există diferențe semnificative (250%) între costurile unitare de investiții. • Valoarea investiției necesare pentru contorul de echilibrare este mult mai mare decât valoarea

propusă/planificată în două cazuri. Acestea par să fie generate de către un volum mai mare (un număr mai mare de instalări) și un preț mai mare per contor de echilibrare.

• Valoarea investiției necesare pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemelor de management informații și a sub-sistemelor de transmitere informații de la contoare.

• Valoarea investiției necesare pentru achiziționarea și instalarea sub-sistemului de management informații de la contoare.

Valoarea investițiilor necesare pentru achiziționarea și instalarea subsistemului de transmitere informații este mult mai mare decât valoarea propusă/planificată pentru un OSD. Acestea par să fie generate de către un preț mai mare per modul de comunicații și nu de către un volum mai mare (un număr mai mare de module de comunicații și dispozitive auxiliare instalate în sistem).

Locuințele rezidențiale au rate de succes mai mari decât utilizatorii non-rezidențiali.

În plus, proiectele pilot realizate în 2015 nu au integrat consumatorii care sunt și producători (prosumatori). Acest lucru înseamnă că nu au fost colectate date privind prosumatorii.

Pentru a înțelege cât de reprezentative sunt aceste costuri în costurile totale de implementare în România, trebuie luat notă de faptul că proiectele pilot din 2015 și 2016 includ diferite rețele (de exemplu, rețele noi și modernizate comparativ cu rețele vechi; rețele rurale comparativ cu rețele urbane; și consumatori rezidențiali comparativ cu consumatori non-rezidențiali conectați la rețelele de distribuție). Acest aspect are o influență mare asupra măsurii în care poate fi presupus că prin multiplicarea costurilor printr-o rată de penetrare integrală, analiza cost-beneficiu va obține costuri credibile ale unei implementări la nivel național. Totuși, modul în care costurile sunt alocate sugerează faptul că proiectele pilot nu s-au axat deloc pe zone cu costuri de implementare mai mici.

3.3. Soluții pentru problemele de date privind costul contoarelor inteligente

50

3.3.1 Plafonarea prețului de piață al contoarelor inteligente

Această secțiune prezintă pe scurt abordările utilizate pentru îmbunătățirea competitivității procesului de furnizare contoare inteligente. Scopul prezentei secțiuni este acela de a furniza soluții pentru una dintre problemele majore referitoare la datele de cost din studiile pilot din perioada 2015-2016 privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, după cum este evidențiat în Secțiunea 3.2 Drept urmare, prezenta secțiune își propune să genereze o discuție cu privire la posibilele abordări, pentru a determina prețul corect al contoarelor inteligente în România. Această secțiune începe prin a prezenta potențialele soluții de plafonare preț de piață sisteme de contorizare inteligentă, inclusiv licitația națională, impunerea unei abordări de licitație competitivă, abordarea de plafonare preț (inclusiv investiții de capital în infrastructură), o abordare de rată de rentabilitate, și o abordare de competiție etalon. Apoi această prezintă modul în care poate fi abordat prețul de piață al contoarelor inteligente în cadrul analizei cost-beneficiu.

Licitație națională

În principiu, licitațiile naționale au un avantaj semnificativ în ceea ce privește reducerea costurilor. Totuși, o licitație la nivel național adresată OSD-urilor nu pare să fie posibilă în România deoarece OSD-urile acoperă diferite regiuni.

Impunerea unei abordări de licitație competitivă

Deși o licitație națională nu pare să fie posibilă în România, o alternativă ar putea fi impunerea unei licitații competitive. Constrângerea OSD-urilor să lanseze licitații competitive pentru furnizarea de sisteme de contorizare inteligentă ar putea forța OSD-urile să solicite oferte de la mai mulți furnizori de contoare inteligente, introducând astfel concurența în procesul de achiziție. Obiectivul este acela de a reduce costurile și de a îmbunătăți eficiența în furnizarea de contoare inteligente.

Unul din principalele avantaje ale unei licitații competitive este îmbunătățirea eficienței în mai multe domenii, cu condiția să fie asigurate aceleași funcționalități pentru sistemele de contorizare inteligentă. Pe de altă parte pot fi generate costuri suplimentare, inclusiv costuri de tranzacționare suplimentare.

De exemplu, în cazul în care trei furnizori de contoare inteligente depun oferte pentru a aproviziona un OSD (firmele A - C), în competiție cu firma D, iar firma B câștigă licitația, ofertanții care au pierdut au avut de suportat costuri pentru elaborarea ofertei. Aceste costuri, inclusiv costurile juridice și alte costuri manageriale, au fost suportate pentru elaborarea și depunerea ofertei. În plus, ofertantul care a „pierdut” va suporta cheltuieli de ieșire, precum plățile compensatorii. Există posibilitatea ca economiile de costuri net din punct de vedere al costurilor de aprovizionare să fie mult mai mici, chiar non-existente atunci când sunt incluse toate costurile tranzacției.

Există totodată preocupări legate de faptul că firmele vor elabora oferte foarte mici pentru a urma o strategie de preț agresivă. După ce concurenții au fost eliminați de pe piață, ofertantul poate majora prețurile și poate obține profituri pe termen scurt extrem de normale.

Abordare de plafonare preț

ANRE ar putea realiza controale și formule de preț (plafonare preț). Acest lucru implică obligarea furnizorilor de contoare inteligente să perceapă un preț mai mic decât prețul de maximizare profit. De exemplu, în formula APSM – ‘X’, APSM (prețul mediu al contoarelor inteligente) reprezintă prețul

51

mediu, iar ‘X’ este o valoare stabilită la câștigul de eficiență estimat care ANRE consideră că ar fi existat în cazul în care firma ar fi activat pe o piață competitivă.

Formula este clară și înțeleasă la nivel larg de către furnizorii de utilități. În general, plafonarea prețului rezultă în prețuri mai mici, însă prețurile mai mici descurajează intrarea pe piață.

Abordarea de plafonare a prețului (inclusiv investiții de capital în infrastructură)

O alternativă la plafonarea de preț standard constă într-o formulă care ia în considerare nevoia de investiții de capital în infrastructură.

Formula alternativă este APSM + K + U, unde K este limita de preț, și U este orice „credit” neutilizat din anii anteriori. De exemplu, atunci când K este 3% în 2017, însă un OSD „utilizează” doar 2% acesta poate adăuga procentul de 1% neutilizat la K în 2018. ANRE poate elimina prețurile plafonate în cazul în care această consideră că elementul de concurență a crescut suficient în piață.

Această formulă este ceva mai flexibilă decât prețurile plafonate tradiționale. Un aspect mai puțin pozitiv este acela că limitele de preț se aplică doar costurilor variabile.

Abordare rată rentabilitate

O alternativă la abordarea de plafonare preț este abordarea de rată de rentabilitate. Abordarea de rată rentabilitate este o metodă prin care este stabilit un preț mediu pentru elemente de cost privat sau privatizat în ceea ce privește utilitățile publice (de ex., costul contoarelor inteligente pentru OSD-uri). Sistemul utilizează regulile contabile pentru calcularea costurilor operaționale și permite firmelor să acopere aceste costuri și să câștige o rată de rentabilitate „corectă” pentru capitalul investit.

În ceea ce privește principalele avantaje ale acestei abordări, rata „corectă” are la bază ratele de rentabilitate obișnuite într-o piață competitivă. În ceea ce privește dezavantajele, rata de rentabilitate este adesea criticată deoarece, spre deosebire de o piață competitivă, o reducere a costurilor nu va îmbunătăți situația, drept urmare sunt disponibile puține stimulente pentru a controla costurile. De fapt, va fi în avantajul OSD-urilor să permită majorarea costurilor deoarece astfel prețurile vor putea crește. Acest lucru nu ar avea loc într-o piață competitivă deoarece cererea de contoare inteligente ar reprezenta o constrângere pentru astfel de creșteri ale prețurilor. O altă slăbiciune este aceea că reglementatorii nu vor deține cunoștințe perfecte cu privire la costurile de producție ale contoarelor inteligente și nu pot lua o decizie corectă cu privire la controlul eficient al costurilor.

Abordarea de competiție etalon

Reglementatorii pot introduce un etalon de competiție, precum stabilirea țintelor de punctualitate pentru OSD-uri în ceea ce privește implementarea contoarelor inteligente pe baza celor mai performante sisteme de contorizare inteligentă. Există totodată posibilitatea de a împărți serviciul în secțiuni regionale pentru a compara performanța unei regiuni cu cealaltă. OSD-urile vor fi astfel motivate să reducă costurile aferente furnizării de sisteme de contorizare inteligentă, asigurând în același timp o implementare competitivă. De exemplu, etalonul de competiție este aplicat în Regatul Unit atât în domeniul apei cât și în domeniul feroviar.

Ca avantaj principal, această abordare premiază OSD-urile ale căror contoare inteligente performează mai bine. Totuși, această abordare poate favoriza OSD-urile care deja au o performanță bună în domeniul implementării contoarelor inteligente în proiectele pilot și care au acces la contoare inteligente cu prețuri mai mici

52

Tabelul 21. Avantajele și dezavantajele soluțiilor de plafonare prețuri de piață sisteme de contorizare inteligentă

Avantaje Dezavantaje

Licitație națională Reduceri costuri Fezabilitate în România

Impunere licitație competitivă

Creșterea eficienței în diferite domenii ale implementării sistemelor de contorizare inteligentă

Costuri suplimentare, inclusiv costuri suplimentare tranzacții

Plafonare preț

Formulă simplă, înțeleasă la scară largă de către furnizorii de utilități Prețuri mai mici

Prețurile mai mici descurajează intrarea pe piață

Plafonarea prețului cu investiții de capital în

infrastructură

Mai multă flexibilitate decât în cazul plafonării de preț tradițională

Limitele de preț se aplică doar schimbărilor variabile

Abordare rată rentabilitate

Rată „corectă” pe baza ratelor de rentabilitate obișnuite ce pot apărea pe o piață competitivă

Stimulente pentru a asigura costuri minime. Cel mai probabil ANRE nu va realiza o evaluare eficace cu privire la controlul eficient al costurilor

Competiție etalon Premierea OSD-urilor ale căror contoare inteligente performează mai bine

Posibilitatea favorizării OSD-urilor care deja au o performanță bună în domeniul implementării contoarelor inteligente în proiectele pilot și care au acces la contoare inteligente cu prețuri mai mici

Tabelul 20 prezintă o listă a avantajelor și dezavantajelor a soluție de plafonare preț de piață sisteme de contorizare inteligentă. Abordarea de „plafonare prețuri” pare să genereze beneficii potențiale mai mari decât celelalte soluții.

Un alt aspect este cel legat de ce preț al sistemelor de contorizare inteligentă va fi utilizat pentru analiza cost-beneficiu. Un preț de piață pentru contoarele inteligente ar trebui să reprezinte o evaluare realistă a valorii pe care societatea o va plăti pentru contoarele inteligente. În principiu, o valoare medie a celor furnizate de către OSD-uri este acceptabilă, cu condiția ca acesta să fie prețul pe care OSD-urile îl pot percepe pentru contoarele inteligente. Totuși, ANRE poate decide să utilizeze o valoare ajustată precum un plafon pentru prețul contorului inteligent.

Tabelul 22. Valori per euro/contor în alte state europene Contoare inteligente

Tehnologia informației

Comunicații

Dispozitiv de afișare la domiciliu

Distribuție

Costuri formare

Marea Britanie

147,28 30,13 90,09

Olanda 81,99 5,78 117,45

România 77,35 1,55 18,83

Belgia (Bruxelles)

268,94 79,47 144,75

Belgia (Flandra)

387,49 83,33 22,73

Belgia (Valonia)

493,74 92,26 68,54

4,01

Republica Cehă

248,13 110,03 61,09

2,6

53

Germania 190,34 86,34 171,15 33,36

10,93 Ungaria 125,55 11,49 54,27 11,74

0,01

Letonia 103,57 12,14 33,48

12,02 0,12 Portugalia 56,32 7,89 33,58

Slovacia 91,72 22,61 5,81

Sursa: AF Mercados (2015), Studiu privind analiza cost-beneficiu în Statele Membre ale UE – Raport Final

Tabelul 21 analizează valorile per euro/contor din alte state europene. Acest aspect poate reprezenta punctul de plecare pentru a informa cu privire la ce anume este un plafon realist impus în mod discreționar.

Eliminând valorile extreme (Belgia și Portugalia) și România, costul mediu ajunge la o valoare de 140,86 €, iar abaterea standard este de 59,95. Acest aspect indică o abatere de la medie de 23% la nivelul statelor europene. În mod orientativ acest lucru înseamnă că procentul plafonului nu poate fi mai mare de 23% pentru OSD-urile din aceeași țară.

3.3.2 Amortizarea costurilor contoarelor inteligente

Această secțiune prezintă pe scurt potențialele abordări pentru a lua în considerare amortizarea contoarelor în cadrul unei analize cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă. Scopul prezentei secțiuni este acela de a furniza soluții pentru aspectul de amortizare contoare, una dintre problemele majore referitoare la datele de cost din studiile pilot din perioada 2015-2016 privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă, după cum este prezentat pe scurt la Secțiunea 3.2. Aceasta ar trebui să dea naștere unei discuții privind potențialele abordări ce pot fi utilizate pentru a determina estimările de cost corecte pentru contoarele inteligente în România. Pentru a putea face acest lucru, această secțiune analizează practica de amortizare dintr-o analiză cost-beneficiu; analizează abordările existente luând în considerare amortizarea într-o analiză cost beneficiu; identifică unitățile de cost asociate amortizării cât și unitățile de beneficii asociate amortizării; prezintă tehnicile ce au la bază utilizarea WACC pentru amortizare; și se încheie prin discutarea efectelor tarifelor în raport cu amortizarea contoarelor.

O analiză cost-beneficiu națională (sau „o analiză cost-beneficiu socială”, așa cum este adesea denumită în cadrul întâlnirilor cu grupul de lucru) este diferită de o analiză cost-beneficiu financiară și de o analiză a costurilor fiscale care sunt de-obicei incluse într-un document al unui Cabinet sau alt document de aprobare.

Tabelul 23. Principalele diferențe dintre o analiză cost-beneficiu economică națională și o analiză a costurilor fiscale

ANALIZĂ COST-BENEFICIU economică națională (socială)

Analiză financiară Analiză a costurilor fiscale

Impacturi la nivelul tuturor sectoarelor economice Da Nu Nu

Impacturi la nivelul sectoarelor selectate Nu Da Da

Costuri și beneficii economice Da Da Nu

Costuri și beneficii contabile Nu Nu Da

Amortizare Nu Nu Da

Modificare capital Nu Nu Da

Dobândă și costuri finanțare Nu Nu Da

54

Taxe incluse în prețuri Nu Nu Nu

Subvenții incluse Nu Da Da

Tabelul 22 prezintă faptul că una dintre diferințele cheie dintre o analiză cost-beneficiu economică națională și o analiză a costurilor fiscale este amortizarea. În esență, o analiză cost-beneficiu națională reflectă utilizarea reală a resurselor, în timp ce analiza costurilor fiscale poate include transferuri de resurse și elemente de contabilitate precum amortizarea și cerința de capital.

Ca și principiu general, doar costurile și beneficiile reale, și anume modificările resurselor reale ar trebui să fie luate în considerare. De exemplu, cheltuielile cu amortizarea contabilă nu ar trebui să fie luate în considerare, deoarece aceasta ar fi o dublă contabilizare a investițiilor de capital ce au fost deja luate în considerare la costuri. Riscul dublei contabilizări este ridicat atunci când sunt luate în considerare costurile amortizării (așa cum este cazul cu dobânda și cerința de capital). De exemplu, costul cu amortizarea are menirea de a evidenția „consumul” de capital, sau reducerea valorii investițiilor de capital de-a lungul unei anumite perioade, însă ar contabiliza dublu costul unei investiții în cazul în care Analiza cost-beneficiu deja include costul sistemelor de contorizare inteligentă. Practica contabilă este aceea de a considera un cost al unui activ ca fiind o cheltuială de capital și de a considera amortizarea un cost operațional. Practica uzuală în cadrul unei analize cost-beneficiu este aceea de a recunoaște cheltuiala de capital atunci când aceasta este suportată, iar amortizarea este ignorată. Deși opusul ar fi de-asemenea valabil, procedând astfel se simplifică activitatea de a asigura faptul că valoarea-timp a banilor (și anume actualizarea) este abordată în mod corespunzător.

În ceea ce privește abordările ce iau în considerare amortizarea în cadrul unei analize cost-beneficiu, atunci când toate costurile și beneficiile sunt suportate de către proprietarii de active, analiza cost-beneficiu are o serie de caracteristici ce definesc în mod normal analiza cost-beneficiu. Atunci apare posibilitatea de a include amortizarea activelor. În exemplul analizei cost-beneficiu privind contoarele inteligente nu este neobișnuit să fie luate în considerare nivelurile amortizării contoarelor vechi și noi (așa cum este evidențiat în secțiunea de mai jos „Amortizarea contoarelor din alte analize cost-beneficiu”).

Așa cum este evidențiat în analiza cost-beneficiu AT Kerney, două costuri CAPEX au legătură cu amortizarea contoarelor:

• Înlocuirea contoarelor vechi complet amortizate. În cazul în care contoarele vechi nu sunt complet amortizate, atunci ar trebui să fie luată în considerare diferența dintre valoarea activelor noi și valoarea neamortizată a activelor vechi.

• Amortizarea contoarelor noi. Analiza cost-beneficiu AT Kerney ia în considerare o perioadă de 10 ani pentru contoarele noi, 10 ani pentru concentratoare și 5 ani pentru componenta hardware.

Amortizarea poate fi considerată ca fiind un tip de cost irecuperabil. Costurile irecuperabile sunt costurile suportate atunci când un contor este schimbat înainte de finalul duratei de viață estimată. Acestea nu includ costurile aferente schimbării contoarelor vechi și instalării contoarelor noi; ci mai degrabă, acestea includ costurile unei amortizări accelerate a activului (și anume, reducerea duratei de viață a contorului). În analiza cost-beneficiu din România, acest cost va depinde cel mai probabil de rapiditatea opțiunii de implementare.

Beneficiile constau în costurile evitate ale CAPEX-ului contoarelor vechi prin intermediul costurilor sistemelor de contorizare inteligentă aprobate, ce include toate costurile de contorizare ale distribuitorilor. Totuși, costurile aferente sistemelor de contorizare inteligentă includ de-asemenea costurile asociate amortizării accelerate a stocului de contoare vechi de-a lungul perioadei de implementare.

55

Atunci când WACC este utilizată pentru amortizare, amortizarea reglementată fiscal este constantă în fiecare an astfel încât activul să rămână în baza de active (în condițiile unei amortizări liniare). Drept urmare, clienții actuali și viitori vor plăti aceeași sumă pentru activ. Acest lucru evidențiază faptul că ambele seturi de clienți obțin beneficii din utilizarea contoarelor inteligente.

Totuși, această abordare are și un dezavantaj. Poate însemna că modul în care compania își remunerează investitorii diferă de modul în care consumatorii remunerează compania. Această diferență poate avea implicații de politică semnificative. În cadrul unui mediu de reglementare contoare inteligente unde există îngrijorări considerabile cu privire la capacitatea de finanțare a pachetului de reglementare, utilizarea unei politici de reglementare ce exacerbează diferența dintre costurile ce sunt suportate și veniturile remunerării - și anume utilizarea WACC - poate fi problematică.

În ceea ce privește amortizarea contoarelor în alte analize cost-beneficiu, analiza cost-beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă din Germania elaborată de către Ernst & Young utilizează o perioadă de amortizare de 8 până la 13 ani, cu o perioadă medie de amortizare de 10 ani, pornind de la atingerea țintei de implementare de 80% până în 2022. Una dintre modificările de reglementare ține de ajustarea perioadei de amortizare a contoarelor inteligente și a sistemelor de contorizare inteligentă. Analiza cost-beneficiu stipulează faptul că înlocuirea dispozitivelor ce nu sunt complet amortizate înainte de finalul perioadei de exploatare/calibrare nu este rezonabilă din punct de vedere economic.

Tabelul 24. Amortizarea CAPEX în analiza cost-beneficiu irlandeză

Sursa: PWC (2011), „NSMP (Electricity& Gas) Cost Benefit Analysis”

Tabelul 23 prezintă analiza cost-beneficiu irlandeză privind sistemele de contorizare inteligentă elaborată de către PWC. Aceasta prezintă modul în care amortizarea CAPEX este considerată cost înainte de actualizarea într-un anumit an. Acesta este un exemplu bun cu privire la modul în care amortizarea contoarelor inteligente este considerată ca fiind o unitate de cost înainte de actualizare.

56

În analiza cost-beneficiu din Regatul Unit este presupus faptul că respectivele costuri de amortizare ar fi evitate în mare parte în scenariul de înlocuire, însă ar exista costuri într-o opțiune de implementare având o durată de 10 ani sau mai scurtă (durata de viață a unui contor este de 20 de ani). Pentru a evalua impactul diferitelor opțiuni, analiza cost-beneficiu din Regatul Unit pornește de la următoarele ipoteze în ceea ce privește amortizarea:

• valoarea contorului are la bază costul de înlocuire a unui contor obișnuit; • în cazul activelor furnizate de către operatori comerciali de contoare, costurile de

modernizare includ o marjă de profit și costuri de instalare cu anuități deoarece acestea sunt incluse în costul anual al contorului;

• costurile irecuperabile ale contoarelor din rețeaua națională includ 50% din costurile de instalare cu anuități pentru a evidenția faptul că, înainte de anul 2000, costurile de instalare erau incluse în costurile contoarelor, în timp ce după anul 2000 instalarea a fost plătită în avans; și

• recertificarea contoarelor continuă în perioada de implementare.

Toate opțiunile luate în considerare în analiza cost-beneficiu din Regatul Unit includ costuri irecuperabile semnificative. Costurile irecuperabile nu sunt evidențiate în alte secțiuni ale analizei deoarece acestea sunt considerate ca fiind un tip de costuri inițiale, și anume costuri deja suportate, totuși în sensul analizei, se presupune faptul că acele costuri de modernizare vor fi transferate la consumatori. Drept urmare costul este evidențiat în preț și impactul asupra facturilor.

Costurile irecuperabile totale de-a lungul unei perioade specifice de implementare contoare ar trebuie să fie aceleași indiferent de ordinea înlocuirii contoarelor. Deși relațiile contractuale specifice între furnizori și operatorii de contoare pot influența comportamentul într-o oarecare măsură, analiza cost-beneficiu din Regatul Unit presupune faptul că nu există nici o încercare de a reduce costurile de modernizare în primii ani de implementare înlocuind mai întâi contoarele vechi. Drept urmare, este presupus faptul că vârsta contoarelor înlocuite este vârsta medie a contoarelor vechi ce rămân în fiecare an. Atunci când celelalte elemente sunt la fel (de ex.: numărul de contoare noi instalate anual, acordurile de închiriere, ratele de actualizare), furnizorii (în Regatul Unit implementarea sistemelor de contorizare inteligentă este generată de către furnizori) nu vor prioritiza înlocuirea pe baza vârstei contorului.

Analiza cost-beneficiu olandeză evaluează amortizarea contoarelor inteligente luând în considerare durata de viață a acestora și dezvoltarea noilor tehnologii. Informațiile privind amortizarea contoarelor vechi, ipotezele privind durata de viață și vârsta medie actuală au fost utilizate pentru a determina costul economic de modernizare economic ce va fi suportat de către OSD-uri atunci când sunt înlocuite contoarele vechi ce nu au ajuns la finalul duratei de viață economice. Comparând datele privind vârsta reală a contorului cu durata de viață estimată (mai degrabă decât reală) a contoarelor vechi, a fost determinată o perioadă de 7,5 până la 10 ani. Aceasta este reprezentată de abordările OSD-urilor în ceea ce privește calcularea amortizării contorului.

În ceea ce privește efectele asupra tarifelor, orice costuri suportate de către OSD-uri vor fi cel mai probabil recuperate prin intermediul tarifelor de energie electrică mai mari. Analiza cost-beneficiu poate estima impactul mediu asupra tarifelor medii din România. Este estimată o diferență între consumatorii finali în funcție de nivelul de electricitate pe care aceștia îl economisesc și modul în care costurile sunt transferate la utilizatorul final.

Pe termen lung, rezultatele pot conduce la reduceri în ceea ce privește facturile de energie ale consumatorilor, la momentul la care implementarea este finalizată. Pe termen scurt, costurile de tranziție și modernizare rezultate din implementare vor fi transferate consumatorilor, iar reducerea consumului de energie va fi realizată doar de către consumatorii ce au fost deja implicați în proiectele

57

pilot. Cu alte cuvinte, impactul prețului per unitate de energie (și anume impactul înainte de justificarea economiilor de energie) este preconizat a fi pozitiv în perioada de implementare.

Din perspectiva evaluării economice, cel mai important punct este acela că aceleași costuri nu sunt contabilizate de două ori în analiza cost-beneficiu.

Principala greșeală dintr-o analiză cost-beneficiu constă în dubla contabilizare și transferurile de bani:

• Dubla contabilizare a anumitor costuri și beneficii prin includerea aceluiași impact economic de mai multe ori, în ceea ce pare să fie în mod eronat o măsură diferită.

• Includerea sub formă de beneficii și costuri a schimburilor monetare care sunt transferuri de plăți, și anume tranzacții în cadrul cărora banii sunt transferați fără crearea sau consumarea nici unei valori economice.

Atunci când banii sunt pur și simplu transferați între membrii societății în numele cărora este propus un proiect sau de la guvern, aceste transferuri sunt de-obicei subvenții.

Exemplu : Un studiu privind îmbunătățirea transportului în centru include, ca beneficiu, taxele de parcare în centru evitate de către utilizatorii de autoturisme. Aceasta poate fi o greșeală deoarece taxele de parcare pot fi totodată subvenții. Pe de altă parte, în cazul în care cererea redusă pentru locuri de parcare în centrul orașului conduce la eliberarea terenului sau alte întrebuințări ale structurilor, valoarea resurselor conexe este considerată ca fiind un beneficiu. (În măsura în care taxele de parcare reflectă valoarea resurselor astfel eliberate, taxele de parcare ar putea fi într-adevăr o măsură surogat a respectivului beneficiu).

Cel mai important pas pentru a evita dubla contabilizare și transferurile de bani este acela de a stabili un punct de vedere al analizei cost-beneficiu. În cazul în care scopul analizei cost-beneficiu este acela de a evalua investițiile în sectorul privat, punctul de vedere ar fi acela al unei firme individuale, unde veniturile și cheltuielile cu impozitele sunt contabilizate în mod corespunzător ca fiind costuri și beneficii. În cadrul acestui punct de vedere simplist, orice afectează profitabilitatea companiei contează.

Analiza impactului asupra facturii nu ar trebui să impună costuri irecuperabile pentru echipamentele de contorizare tradiționale în costul industriei energetice pentru a evita dubla contabilizare. Analiza cost-beneficiu poate presupune faptul că toate costurile și economiile sunt transferate clienților ca urmare a presiunilor competitive sau rezultatelor reglementate (acolo unde anumite sectoare ale industriei energetice nu funcționează în cadrul piețelor competitive). Impactul facturilor asupra diferitelor tipuri de gospodării și grupuri de venituri nu pot fi incluse în mod explicit în analiza cost-beneficiu având în vedere faptul că lipsesc dovezi cu privire la impacturile distribuționale asupra consumatorilor din România, atunci când este elaborată o analiză cost-beneficiu.

58

4. BENEFICIILE CONTOARELOR INTELIGENTE ÎN ROMÂNIA

4.1. Date din studiile pilot ale Operatorilor Sistemului de Distribuție realizate în perioada 2015-2016

Cele mai actualizate date privind beneficiile contoarelor inteligente sunt obținute din proiectele pilot realizate în 2015 și 2016. Acest aspect este subliniat în Raportul Anual al ANRE pentru anul 2016 publicat la data de 31 decembrie 2016.

Proiectele pilot au colectat date pentru următoarele tipuri de beneficii: • Reducerea costului per client pentru fiecare citire de contor; • Reducerea costului intervențiilor la punctele de consum; • Costuri specifice ale investițiilor aferente implementării contoarelor inteligente; • Reducerea CPT comercial; și • Reducerea CPT tehnic.

Tabelul 24 prezintă beneficiile contoarelor inteligente conform constatărilor studiilor pilot din 2015. Așa cum a fost menționat mai sus, studiile pilot din 2015 au fost realizate pe secțiuni de rețea ce sunt noi sau au fost recent modernizate. Acest lucru înseamnă că orice generalizare a beneficiilor ar trebui să ia în considerare acest aspect. În plus, în ceea ce privește datele raportate referitoare la beneficii, rezultate din studiile pilot, trebuie să fie luate în considerare următoarele observații:

• o parte dintre informațiile referitoare la monitorizarea beneficiilor lipsesc de la mai mulți operatori, ceea ce dovedește lipsa de experiență privind administrarea unor astfel de proiecte și organizarea deficitară a activității de monitorizare;

• nu există consecvență a datelor raportate; de exemplu, în 2 proiecte pilot au fost înregistrate creșteri ale CPT comercial, spre deosebire de estimările inițiale;

• nu există nici o corelație între informațiile din Tabelul 18 privind beneficiile obținute după implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

• nu există diferențe de valori semnificative între operatori, ceea ce conduce la concluzia că ipotezele sau estimările sunt realizate pe baza unor principii diferite; și

• estimarea și calculul beneficiilor obținute după implementare reprezintă o problemă în procesul de implementare sisteme de contorizare inteligentă

Tipurile suplimentare de beneficii parțial incluse în studiile pilot sunt următoarele: • Reducerea duratei de întrerupere a furnizării de energie electrică (la consumator); • Reducerea numărului de reclamații privind erorile de măsurare; • Numărul situațiilor de surplus de energiei contractată înregistrate de către sistem după instalarea

contoarelor inteligente; • Numărul diferențelor tensiune în afara limitelor acceptate; • Diferențele de consum mediu lunar de energie electrică pentru consumatorii rezidențiali;

consumatorii incluși în proiectul de implementare contoare inteligente; • Diferențele de consum mediu lunar de energie electrică pentru consumatorii non-rezidențiali;

consumatorii incluși în proiectul de implementare contoare inteligente; • Diferențele de consum în perioadele de vârf pentru consumatorii rezidențiali care au contoare

inteligente; și • Diferențele de consum în perioadele de vârf pentru consumatorii non-rezidențiali care au

contoare inteligente; și

59

Tabelul 25. Principalele beneficii ale contoarelor inteligente (conform studiilor pilot din anul 2015) Studii pilot P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18

Reducerea costurilor

pentru citirea

contoarelor per client

RCcc

Costuri aferente citirii contoarelor după instalarea sistemelor de contorizare inteligente

2,26 2,26 0,22 0,22 0,22 0,14 0,14 0,14 0,14 0,52 2,04 2,04 1 1,74 0,12 0,11 0 0

Costuri aferente citirii contoarelor înainte de instalarea sistemelor de contorizare inteligente (RON/an)

9,02 15,28 7,25 7,25 7,25 7,65 7,65 7,65 7,65 10,38 4,56 4,56 4,77 7,08 1,19 1,77 0 0

75% 85% 97% 97% 97% 98% 98% 98% 98% 95% 55% 55% 79% 75% 90% 94%

Reducerea costurilor

intervențiilor la punctele de consum

RCintc

Costurile intervenției la punctele de consum după instalarea sistemelor de contorizare inteligente

2,26 2,26 0,09 0,09 0,09 0,08 0,08 0,08 0,08 0,33 8,32 8,32 0,14 0 0 0 0 0

Costurile intervenției la punctele de consum înainte instalarea sistemelor de contorizare inteligente

149,67 149,67 3,01 3,01 3,01 4,33 4,33 4,33 4,33 6,73 12,36 12,36 0,57 0 0 0 0 0

98% 98% 97% 97% 97% 98% 98% 98% 98% 95% 33% 33% 75%

Reducerea pierderilor comerciale RCPTcom

Pierderi comerciale după implementarea sistemelor de contorizare inteligente

20,93% 15,35% 3,15 13,92 2,91 12,59 6,6 11,55 12,46 4,79 6% 11% 0,2 1,08 0 0,5 0 0

Pierderi comerciale înainte de implementarea sistemelor de contorizare inteligente

15,52% 27,24% 3,72 16,92 2,45 13 9 12 13 5,45 17% 27% 1,33 5,4 2,93 1 0 0

60

-35% 44% 15% 18% -19% 3% 27% 4% 4% 12% 65% 59% 85% 80% 100% 50%

Reducerea pierderilor

tehnice RCPTth

Pierderi comerciale după implementarea sistemelor de contorizare inteligente

12,40% 12,40% 8,28 9,09 7,96 7 5 7 9 10 13% 18% 9,53 7,6 7,02 7 0 0

Pierderi comerciale înainte de implementarea sistemelor de contorizare inteligente

15,70% 15,20% 8,28 9,09 7,96 7 5 7 9 10 15% 18% 10,99 14,3 7,02 7 0 0

21% 18% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 2% 13% 0% 13% 47% 0% 0%

61

Tabelul 26. Beneficii suplimentare ale contoarelor inteligente (conform proiectelor pilot din 2015)

Studii pilot P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 Reducerea întreruperilor medii

în aprovizionarea cu energie electrică pentru consumatorii

Redd_nealim

Indice durată medie întrerupere în rețea (sistem) după implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

0 0 27,4 20,72 23,93 2,72 68,37 26,5 20,52 38,8 28 112 0 65

Indice durată medie întrerupere în rețea (sistem) înainte de implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

0 0 35,57 26,59 37,97 51,88 230,25 15,91 83,43 53,47 27 104 0 69

23% 22% 37% 95% 70% -67% 75% 27% -4% -8%

6%

Reducerea reclamațiilor privind erorilor contoarelor

Red_reder_mas

Medie reclamații anuale cu privire la erorile de citire contoare după implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

16 67 3 0 4 2 1 1 0 3 29 31 259 0

Medie reclamații anuale cu privire la erorile de citire contoare înainte de implementarea sistemelor de contorizare inteligentă

23 73 2 9 16 3 2 2 0 51 58 56 187 2

30% 8% -50% 100% 75% 33% 50% 50%

94% 50% 45% -39% 100%

Nr. de situații în care energia consumată a depășit energia

contractată după implementarea sistemelor de contorizare inteligentă -Nr_deppcontr

n/a n/a 10 9 58 304 236 371 39 178 492 450 0 0

Nr. de situații în care diferințele de tensiune au depășit limitele

acceptabile Nr.idvar_Un

n/a n/a 0 0 0 0 0 0 0 0 597 572 0 0

62

Tabelul 25 prezintă principalele rezultate ale studiilor pilot din 2015 cu privire la beneficiile suplimentare ale sistemelor de contorizare inteligentă. Nu sunt disponibile date și informații pentru toate seturile de indicatori, deoarece în această etapă a implementării sistemelor de contorizare inteligentă operatorii de distribuție nu au implementat soluțiile TI disponibile pentru procesarea informațiilor, sau anumite proiecte nu au fost finalizate în 2016, perioada de monitorizare fiind nesemnificativă.

Pe scurt, proiectul pilot prezintă următoarele constatări privind beneficiile:

• Reducerea costurilor cu citirea contoarelor: 55-97% • Reducerea costurilor operaționale pentru activitățile ce necesită prezența fizică a echipelor

specializate: 27-97% • Reducerea CPT: diferență mare, de la o creștere de 38% în CEZ - Distribuție Oltenia la o reducere

de 100% - reducere totală a CPT în cadrul proiectelor pilot din Transilvania Nord. Trebuie menționat faptul că CPT din cadrul studiului AT Kearney a fost calculat pe baza formulei și coeficienților și nu pe baza cifrelor reale.

• Reducerea reclamațiilor privind erorile de contorizare: 4-100%. În unul dintre proiectele pilot pentru Transilvania Sud a existat o creștere a numărului de reclamații pe baza unui nivel de acuratețe mai mare a contoarelor.

Având în vedere lipsa datelor, ANRE consideră următoarele categorii de beneficii ca nefiind măsurabile: pregătirea pentru rețelele inteligente, flexibilitatea rețelelor, răspunsul cererii, integrarea prosumerilor și producție distribuită; și reducerea CPT.

Operatorii sistemului de distribuție, supravegheați de ANRE, au elaborat un studiu cu privire la starea rețelelor de distribuție și tensiune joasă. Totuși, constatările respectivului studiu sunt relativ generale, și indică faptul că, fără date de la contoarele inteligente, este imposibil să fie colectate informații suficiente cu privire la performanța rețelelor de distribuție cu tensiune joasă. Cu alte cuvinte, o decizie privind implementarea contoarelor inteligente nu ar avea la bază o ACB, deoarece majoritatea beneficiilor (cu excepția celor din cadrul proiectelor pilot, așa cum sunt acestea prezentate mai sus) nu pot fi estimate în momentul de față cu un nivel mai mare de precizie decât cel al studiului AT Kearney.21

21 Poyry and Ciga Energy (2017). Evaluarea și monitorizarea rețelelor de distribuție din Romania - Raport pentru ACUE. Raportul ACUE conține un capitol cu privire la nivelul de pregătire al rețelelor pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă. Principalele informații referitoare la acest aspect constau în (i) cota de rețea TI integrată în SCADA de către OSD; (ii) nivelul general de automatizare și control la distanță al rețelelor OSD este de 22-83% în rândul OSD-urilor (pentru rețelele de tensiune joasă valoarea este de 29-89%, pentru rețelele de tensiune medie valoarea este de 0-80%, iar pentru stațiile de transformatoare valoarea este de 35-97%). Raportul prezintă de-asemenea propuneri pentru măsurarea performanței introducerii sistemelor de contorizare inteligentă - și anume penetrare; integrare contoare în MDM și SCADA etc., și o definiție adaptată a SAIDI/SAIFI pentru a înregistra îmbunătățirile, etc. Cu alte cuvinte acesta furnizează o descriere cu privire la modul în care poate fi măsurată performanță implementării sistemelor de contorizare inteligentă, atunci când este cazul.

63

Figura 26. Cota de beneficii (date din studiile pilot)

Figura 26 prezintă cota de beneficii sub formă de procente ale estimărilor asociate cu datele din studiile pilot. Cele mai mari benefici constau în reducerea pierderilor tehnice, urmate de reducerea costurilor de operare și întreținere. O reducere a citirii și operațiunilor contoarelor, cât și o reducere a duratei întreruperilor reprezintă beneficii limitate. Cel mai important beneficiu ce lipsește (totodată în comparație cu analiza cost beneficiu anterioară) este o reducere a pierderilor de comunicații. În mod orientativ, dacă este cuantificat și monetizat în mod adecvat, acest beneficiu ar putea fi cel de-al doilea ca dimensiune în diagrama circulară de mai sus și ar putea împinge procentul beneficiilor totale mult mai aproape de cost. Estimările beneficiilor sunt raportate pentru fiecare contor.

Tabelul 27. Calcule pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice Categorie Valoare Unitate Sursa:

CPT de referință 10,88% Pierdere transmise și distribuție energie electrică (%rezultat)

IEA Statistics © OECD/IEA 2014 (iea.org/stats/index.asp)

Impact asupra pierderilor electrice

34,59 EUR/MWh Raport ANRE 2015 (Piața de contracte reglementate @140,56 RON/MWh)

Impact asupra pierderilor electrice

0,03459 EUR/kWh Raport ANRE 2015 (Piața de contracte reglementate @140,56 RON/MWh)

Tabelul 25 prezintă calculele pentru determinarea reducerilor de pierderi tehnice. Metodologia constă în obținerea cifrelor pentru CPT de referință și media cererii de electricitate anuală (per contor) din statisticile IEA; impactul pierderilor electrice din raportul ANRE din 2005; reducerea preconizată a pierderilor rezultată din implementarea sistemelor de contorizare inteligentă; și reducerea preconizată a pierderilor rezultată din implementarea sistemelor de contorizare inteligentă conform studiilor pilot din 2015; Finalmente, CPT actual, reducerea CPT per contor și valoarea reducerii CPT au fost obținute din calculele proprii.

Figura 27. Reducerea costurilor cu citirea contoarelor și costurile de operare și monitorizare (RON per contor)

Reducerea operaţiunilor de citire şi operare contoare 4%

Reducere costuri O&M 16%

Reducere piederi tehnice

78%

Reducerea daratei întreruperilor 2%

64

Figura 27 prezintă reducerea costurilor cu citirea contoarelor și a costurilor de operare și monitorizare per contor, pe baza datelor obținute din cele 17 studii pilot. Reducerea medie netă aferentă citirii contorului a fost de 7,15 RON per contor, în timp ce reducerea netă a costurilor de operare și monitorizare a fost de 26,94 RON per contor.

4.2. Identificarea părților interesate afectate

Identificarea părților care au de câștigat și pierdut ca urmare a modificării reglementării este un pas important în orice analiză cost-beneficiu. Implementarea contoarelor inteligente afectează marea majoritate (dacă nu chiar toți) a consumatorilor, toți actorii de pe piața de energie electrică, cât și producătorii de tehnologii de contorizare inteligentă. În general, nouă categorii de părți interesate au fost identificate în cadrul discuțiilor cu ANRE. Acestea sunt enumerate mai jos, împreună cu indicatorii cheie ce ar putea fi utilizați în cadrul EIR pentru a evalua posibilitatea de a cuantifica impacturile pentru fiecare categorie de părți interesate.

1. OSD-uri

Implementarea contoarelor inteligente le-ar permite OSD-urilor să obțină date mai bune cu privire la starea rețelelor. Totuși, ritmul este critic pentru a asigura faptul că nivelul de pregătire, fezabilitate, design, achiziție, contractare și instalare respectă prevederile noii legi a achizițiilor publice și faptul că piața muncii și piața echipamentelor au timp să se adapteze la noua politică. În plus, OSD-urile ar avea timp să optimizeze o strategie de investiție având în vedere planurile de investiții aprobate de către ANRE și cerințele de interoperabilitate. Implementarea sistemelor de contorizare inteligentă conduce la o mai bună gestionare a rețelei, inclusiv siguranță ((de)conectare la distanță) și pierderi mai mici (CPT), dar doar în legătură cu alte măsuri (comerciale - politică; tehnice - alte investiții în rețea).

Indicatori cheie: modificări indicatori citire manuală, modificări costuri înlocuire contor și reducerea furturilor.

2. Consumatori (industrial, comercial, rezidențial)

În plus, pot fi luați în considerare „clienții inteligenți”: răspunsul cererii și optimizarea consumului pe baza informațiilor adecvate privind consumul. Informații mai bune pentru a decide schimbarea

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17Meter reading costs (after smart metering implementation)Meter reading costs (before smart metering implementation)O&M costs (after smart metering implementation)O&M costs (before smart metering implementation)

Costuri citire contoare (după implementarea contoarelor inteligente)

Costuri citire contoare (înainte de implementarea contoarelor inteligente)

Costuri O&M (înainte de implementarea contoarelor inteligente)

Costuri O&M (după implementarea contoarelor inteligente)

65

furnizorilor. Tehnologii noi (de ex., autoturisme electrice). O mai bună gestionare a consumului de energie electrică industrială, inclusiv agregarea cererii, răspuns cerere, etc.

Indicatori cheie: reducerea cererii de energie și a nivelurilor de producție și consum simultane prin microgenerare.

3. Reglementator

Contoarele inteligente sunt esențiale pentru a pregăti infrastructura de distribuție pentru rețelele inteligente, pentru o mai bună funcționare a pieței de echilibrare și dezvoltarea pieței de regenerabile și energia produsă de către prosumeri. ANRE va trebui să modifice reglementările și să identifice cele mai bune modalități de a integra costurile în sistemele de contorizare inteligentă în tarife, de ex., stabilirea plafoanelor (compromis între accesibilitatea tarifului și modernizarea rețelei); elaborarea reglementărilor pentru producție distribuită și regenerabilele mici; și elaborarea reglementărilor pentru autoturisme electrice și alți consumatori ce ar putea avea acces mai ușor la energia electrică odată cu introducerea unui management mai bun al energiei la nivel de distribuție. Toate aceste reglementări trebuie să fie corelate în mod corespunzător. Acestea ar trebui să fie de asemenea corelate cu liberalizarea pieței și câștigurile răspunsului cererii.

Indicatori cheie: evitarea intervențiilor de reglementare multiple (de exemplu, măsurate sub forma principiului „one-in one-out”).

4. Generatorii de producție distribuită și regenerabilă

Indicatori cheie: capacitarea rețelei inteligente și o utilizare mai mare a regenerabilelor.

Producție distribuită, regenerabile, prosumatorii au acces la o piață nouă odată ce rețelele de distribuție pot prelua energia electrică produsă de către acestea.

5. Comercianți cu amănuntul

O mai bună gestionare a clienților; facturare optimizată, deconectarea rău platnicilor; optimizarea achiziției de energie. Sistemele de contorizare inteligentă permit o prognozare mai bună, ceea ce înseamnă de-asemenea optimizarea achizițiilor de energie electrică de pe piața de echilibrare.

Indicatori cheie: o facturare mai exactă, reducerea creanțelor irecuperabile, o mai bună previzionare.

6. Producător echipamente contoare inteligente, companii comunicații/TIC

Noi piețe, modificarea strategiei de afaceri odată ce abordarea de reglementare privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă devine mai clară.

Indicatori cheie: modificări ale cifrei de afaceri și modificări ale cererii.

7. Guvern

Principalele beneficii pentru guvern includ câștiguri sociale vaste în domeniul eficienței energetice și dezvoltării pieței de energie. (Contoarele inteligente fac parte din strategia de schimbări climatice și strategia de energie care este în momentul de față în curs de elaborare).

Un nivel de ocupare mai mare (instalarea sistemelor de contorizare inteligentă) și venituri mai mari din impozite generate de investițiile în sistemele de contorizare inteligentă ar putea fi de asemenea luate în considerare.

66

Indicatori cheie: câștiguri de eficiență energetică și reducerea emisiilor de CO2.

8. Producători (tradiționali)

Mixul de producție din România este bine poziționat pentru echilibrare. Majoritatea energiei utilizate de către acesta este derivat din produse petroliere (27,6%) și gaz (27,1%), urmate de combustibili solizi (17,9%), regenerabile (18,1%) și nucleare (9,1%). Anumite capacități scumpe (încălzire - cărbune, gaz) ce furnizează în momentul de față energie pentru echilibrare nu ar mai avea căutare.

Indicatori cheie: cost marginal de sistem mai mic datorită cererii mai mici și costurilor de investiții evitate în noua generare.

9. Operator sistem de transport

Efectele în ceea ce privește echilibrarea cererii și ofertei ar deveni vizibile mai târziu, odată cu introducerea contoarelor inteligente.

Indicatori cheie: Costurile evitate asociate cu investigarea reclamațiilor privind tensiunea, costuri evitate cu repunerea în funcțiune a rețelei ca urmare a reducerii perioadelor de vârf.

4.3. Beneficii sociale cheie

Alte analize cost-beneficiu privind implementarea contoarelor inteligente (Secțiunea 2) prezintă economiile de energie ca fiind cel mai mare domeniu de beneficii în statele europene. Această secțiune prezintă dovezile disponibile și exemple de beneficii asociate cu reducerea consumului de energie.

4.3.1. Reducerea consumului de energie

O premisă a contoarelor inteligente este aceea că în mod tradițional consumatorii nu au știut care este consumul de energie deoarece facturile de utilități furnizează prea puține informații și la mult timp după decizia de consum pentru a putea influența deciziile cu privire la momentul cererii de energie. În anumite puncte de consum, conform legii, contorul tradițional trebuie să fie citit o dată pe an sau semestrial. Drept urmare, majoritatea facturilor primite de către clienți constau în estimări, care fac și mai dificilă obținerea unor informații utile din acestea. Analogia de „supermarket fără etichete de preț” este adesea utilizată pentru a descrie o astfel de lipsă de informații cu privire la cerere.

În principiu, facturile frecvente și corecte pot permite realizarea comparațiilor cu consumul istoric sau alte grupuri similare. Totuși, literatura de specialitate este împărțită în ceea ce privește eficacitatea unei astfel de abordări22.

22 Fischer (2008) nu a constatat nici un efect de economisire în urma feedback-ului normativ și atribuie acest lucru oamenilor cu un consum mai mic decât media, considerându-l un motiv de a nu-și schimba comportamentul. Prezentările de date istorice sunt totodată considerate ca fiind mai eficiente decât comparațiile normative deoarece oamenilor le displace adesea grupul de comparare de gospodării căruia îi sunt alocați (Darby, 2008). Egan (1999) a obținut rezultate contradictorii, pornind de la faptul că oamenii au apreciat comparațiile normative, deși grupurile au fost foarte diferite în ceea ce privește modalitatea optimă de a prezenta acest aspect. Finalmente, studiul AECOM a determinat faptul că acele comparații istorice și normative pot asigura o reducere de până la 1% a consumului, însă acestea depind foarte mult de context și au fost cel mai eficiente, împreună cu feedback-ul direct.

67

Contoarele inteligente în sine nu aduc nici o schimbare în cererea de energie - atât din punct de vedere al conservării absolute a energiei, cât și din punct de vedere al schimbării sarcinii. Totuși, contoarele inteligente generează informații (cunoscute de-asemenea ca feedback direct) care nu sunt altfel disponibile pentru utilizatorii finali. Atunci când sunt considerate împreună cu intervenția umană, contoarele inteligente au determinat un anumit nivel de schimbare al cererii de energie. Eficacitatea contoarelor inteligente în ceea ce privește modificarea consumului de energie depinde foarte mult de tipul și mediul de feedback. Feedback-ul poate fi furnizat în mod indirect prin intermediul măsurilor precum facturare mai detaliată, frecventă și corectă. Feedback-ul poate fi de-asemenea furnizat în mod direct prin intermediul unui portal web, prin citirea directă a contoarelor sau prin intermediul unui dispozitiv dedicat de afișare.

La nivel empiric, peste 100 de studii de feedback energetic au fost realizate de-a lungul unei perioade de 40 de ani, și peste 200 de articole au fost publicate cu privire la feedback-ul energetic în respectiva perioadă (Karlin et al., 2014). Ceea ce rezultă din abordarea comportamentului privind contoarele inteligente este faptul că literatura de specialitatea este variată în ceea ce privește efectul de conservare asociat contoarelor inteligente, însă intervalul cel mai adesea menționat este de 3-15%. Meta-analiza realizată de către Fischer (2008) a determinat reduceri cuprinse între 5% și 12%. Meta-analiza Faruqui et al. (2009) a determinat un interval cuprins între 3-13% și a concluzionat faptul că acei consumatori care utilizează în mod obișnuit un contor inteligent pot reduce consumul de energie electrică în medie cu 7%. Darby (2006) a ajuns la o concluzie similară pentru contoarele inteligente și a afirmat faptul că reducerile sunt de-obicei de aproximativ 10% pentru dispozitivele de afișare relativ simple. ACEEE a determinat un efect de conservare mediu de 8,6%. Drept urmare, în ceea ce privește feedback-ul specific contoarelor inteligente, literatura de specialitate sugerează o valoare de 6-10% cu o constatare a faptului că studiile mai noi la scară largă ajung la segmentul inferior al acestui interval. O valoare aberantă semnificativă la această tendință sunt rezultatele studiului AECOM publicat în iunie 2011, care a constatat un efect de conservare de doar 3% pentru contoarele inteligente și necesită o evaluare ulterioară. Chiar înainte de acest studiu, analiza ACEEE a concluzionat faptul că viitoarele cercetări ar trebui să fie orientate mai mult către înțelegerea diferenței semnificative în ceea ce privește reducerea consumului de energie ce a rezultat din utilizarea tehnologiilor de feedback în timp real. Anexa E furnizează o listă de teste privind sistemele de contorizare inteligentă, efectele nete de conservare și dimensiunea eșantioanelor testelor.

4.4. Probleme legate de datele lipsă

Datele privind beneficiile din studiile pilot 2015-2016 în domeniul implementării sistemelor de contorizare inteligentă prezintă provocări în ceea ce privește colectarea datelor, analiza și tehnicile de evaluare beneficii.

• Există domenii de beneficii ce nu sunt incluse în studiile pilot privind sistemele de contorizare inteligentă.

• Există discrepanțe semnificative în estimarea beneficiilor. De exemplu, reducerea CPT comercial (RCPTcom) are o valoare cuprinsă între -35% (creștere, cost) și 100% (un beneficiu extrem de important).

• Ipotezele OSD-urilor cu privire la beneficii par să fie foarte diferite. Pentru o analiză cost-beneficiu națională, introducerea ponderilor pentru date de incertitudine este necesară în cazurile în care (i) informațiile cu privire la monitorizarea beneficiilor lipsesc; (ii) datele raportate nu sunt consecvente; și (iii) există dovezi cu privire la lipsa unei corelații între informațiile referitoare la beneficiile obținute și implementarea contoarelor inteligente.

68

• Există zone emergente de costuri și beneficii asociate digitalizării infrastructurii de contoare ce nu au fost încă luate în considerare. Acestea includ securitatea cibernetică și standardizarea interoperabilității. Anexa F prezintă definirea problemei, potențialele opțiuni, aspectele privind compararea opțiunilor, și metodele asociate cu o EIR privind diferite opțiuni de interoperabilitate. În plus, datele recente rezultate din procesul de implementare în alte țări europene sugerează faptul că neacceptarea contoarelor de către utilizatorul final poate conduce la creșterea costurilor aferente înlocuirii contoarelor și reducerea beneficiilor.

4.5. Recomandări cu privire la realizarea unei analize cost-beneficiu privind contoarele inteligente

Acest raport prezintă pe scurt datele privind costurile și beneficiile disponibile până în prezent în România și alte state europene și îndrumările furnizate pentru o analiză cost-beneficiu a sistemelor de contorizare inteligentă din România. Revizuirea analizelor cost-beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă din alte state europene indică provocări comune, în mod special cu privire la măsurarea principalelor beneficii, precum reducerea consumului „comportamental” și a pierderilor comerciale și tehnice. Aceleași provocări sunt aplicabile oricărei analize cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România. A fost menționat în raport faptul că, deși proiectele pilot au reprezentat un efort semnificativ către înțelegerea costurilor și beneficiilor contoarelor inteligente, următoarele trei puncte rămân neabordate: (i) constatările proiectelor pilot nu sunt neapărat reprezentative la nivelul întregii țări și pentru utilizatorii finali; (ii) până în momentul de față orientarea principală a fost în special la nivelul OSD; și (iii) beneficiile cheie în ceea ce privește pierderile comerciale și tehnice nu sunt cuantificate. Primele două puncte sunt extrem de importante pentru acuratețea metodologică aferentă calculării oricărei valori actualizate nete realizată împreună cu diferite opțiuni de politică publică (de ex., cele prezentate la Secțiunea 4 a Raportului 1). Cel de-al treilea punct este extrem de important atunci când luăm în considerare faptul că orice analiză cost-beneficiu trebuie să acopere nu doar costurile și beneficiile părților interesate din piață, însă acestea trebuie să fie de-asemenea reprezentative pentru beneficiile societale nete (și anume, beneficiile societale nete totale minus costurile societale totale).

Drept urmare, prezentul raport are următoarele recomandări:

1. Integrarea constatărilor rezultate din studiile pilot în deciziile privind implementarea contoarelor inteligente

2. Concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale

3. Cuantificarea reducerii costurilor energiei electrice pentru consumatori

Această secțiune furnizează îndrumări cu privire la modul în care aceste trei recomandări pot fi abordate într-o viitoare analiză cost-beneficiu. Totodată, aceasta furnizează recomandări cu privire la pașii următori din punct de vedere al dovezilor necesare pentru luarea deciziilor eficiente privind sistemele de contorizare inteligentă din România.

Recomandarea 1: Integrarea constatărilor rezultate din studiile pilot în deciziile privind implementarea contoarelor inteligente

Constatările din studiile pilot nu sunt neapărat reprezentative pentru întreaga rețea națională și utilizatorii finali deoarece studiile pilot din 2016 nu includ 3 OSD-uri ce au renunțat la implementarea contoarelor inteligente deoarece acestea erau prea scumpe. Totodată, studiile pilot din 2016 au fost elaborate pe baza unor criterii diferite de cele ale studiilor pilot din 2015. Primele constau în principal în rețele de distribuție vechi, iar cele din urmă includ rețele de distribuție noi sau modernizate de

69

curând. Într-adevăr, experiența din alte studii pilot realizate în alte țări evidențiază faptul că a avea o abordare națională reprezentativă a proiectelor pilot este aproape imposibil. Acest aspect este de asemenea aplicabil în România, unde există multe variabile potențial relevante (de ex., zone rurale și urbane; zone montane și de deal). Eșantionul din rețea de distribuție veche comparativ cu cel aferent rețelei mai noi adoptate de către ANRE pot include o parte dintre aceste variabile. În plus, cu un anumit nivel de optimism, se poate ajunge la concluzia că prin design studiile pilot din 2015 și 2016 împreună ar fi mai reprezentative pentru o implementare completă. Secțiunea 3 a prezentului raport a evidențiat faptul că 5 OSD-uri ce au implementat studii pilot atât în 2015 și 2016 au avut reduceri de cost totale cuprinse între 16% și 49%. Drept urmare, costurile au fost mult mai mari în studiile pilot din 2015 comparativ cu analiza cost-beneficiu AT Kearney.

Alternativa la o abordare pragmatică de conformare la studiile pilot din 2015 și 2016 ar include mai multe studii pilot în zone mai reprezentative. Este o opțiune de durată și costisitoare, ce ar amplifica incertitudinea și ar putea conduce la rezultate neconcludente. Singurul scenariu în care această opțiune ar fi recomandată, ca parte a designului opțiunii de politică (a se vedea Secțiunea 4 a Raportului 1), este acela în care ANRE ar opta pentru implementarea pe arii geografice, iar constatările din studiile pilot nu satisfac aceste criterii.

Recomandarea 2: Concentrarea asupra costurilor și beneficiilor societale

A avea la bază datele OSD din studiile pilot ca sursă unică de date introduse în analiza cost-beneficiu poate conduce la omiterea costurilor și beneficiilor societale.

Secțiunea 4.1 furnizează o listă cu toate părțile interesate ce pot beneficia și/sau plăti ca urmare a implementării sistemelor de contorizare inteligentă. Într-o analiză cost-beneficiu generală, ar trebui să fie incluse beneficiile și costurile suportate de către părțile interesate afectate direct, în timp ce impacturile indirecte nu ar trebui să fie luate în considerare. Cum pot fi incluse beneficiile și costurile diferitelor părți interesate, și cum pot fi colectate datele? Există o serie de opțiuni,23 însă în cadrul raportului sunt prezentate două din motive de simplitate.

23 Grupul de lucru identifică 9 opțiuni posibile pentru studii ce umplu lacunele din punct de vedere al datelor și nevoilor de analiză aferente analizei cost-beneficiu privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România: COLECTARE DATE NOI 1) Elaborarea unui studiu privind prosumatorii (volum și potențialele beneficii) 2) Elaborarea unui studiu privind schimbarea comportamentului (și anume, modificarea consumului în urma implementării contorului inteligent)? Important însă fezabil? Va genera date care pot face diferența? 3) Elaborarea unui studiu privind modificarea comportamentului din momentul introducerii tarifelor orare: care sunt efectele 4) Elaborarea unui studiu privind modificarea comportamentului din momentul introducerii tarifelor orare: care sunt efectele asupra consumului și perioadelor de vârf 5) Prognozarea utilizatorilor finali de către furnizori: un studiu privind acest subiect? 6) Evaluarea îmbunătățirilor rețelelor de tensiune joasă în raport cu locațiile unde au fost instalate contoarele inteligente 7) Evaluarea beneficiilor de mediu aferente implementării sistemelor de contorizare inteligentă. ANALIZAREA DATELOR EXISTENTE 8) Consultantul va primi datele și va realiza ACB pentru diferite opțiuni (având în vedere un set final de categorii de costuri și beneficii) 9) Consultantul va consolida anumite elemente specifice de costuri și beneficii pentru care datele sunt deja deținute, însă sunt problematice (de ex., reducerea consumului de energie la consumatori, în principal CPT, cât și generarea și emisiile de CO2 evitate).

70

Tabelul 28. Studiile ce reduc decalajele din punct de vedere al datelor detaliate privind părțile interesate

Studiu propus

Descriere scurtă Dimensiune Argumente pro și contra

Studiu furnizori

Studiu ce evaluează costurile și beneficiile implementării sistemelor de contorizare inteligentă pentru furnizori de energie electrică

Toți furnizorii din România (aproximativ 100)

Câștiguri reduse Risc scăzut

Studiu consumatori finali

Studiu ce evaluează efectele conservării nete (reducerea consumului de energie) asociate cu implementarea contoarelor inteligente

~1,000 consumatori finali Câștiguri ridicate Risc ridicat

Tabelul 27 prezintă două studii posibile, și anume un studiu privind costurile și beneficiile implementării sistemelor de contorizare inteligentă pentru furnizorii de energie electrică și un studiu ce evaluează efectele nete de conservarea (reducerea consumului de energie) asociate cu implementarea contoarelor inteligente. Studii similare au fost realizate în Olanda și Regatul Unit pentru furnizori, și în Germania și Regatul Unit pentru consumatorii finali, ca parte a analizelor cost-beneficiu recente privind contoarele inteligente. Anexa E prezintă testele privind sistemele de contorizare inteligentă ce au cuantificat efectele de conservare nete ale consumatorilor finali.

Recomandarea 3: Cuantificarea reducerii costurilor energiei electrice pentru consumatori

Acestea sunt domenii de beneficii extrem de complicate, însă critice pentru orice analiză cost-beneficiu și pentru a determina o valoare actualizată netă pozitivă sau negativă a implementării, așa cum a fost evidențiat în raport. În ceea ce privește reducerea costului energiei electrice, studiile pilot nu au putut cuantifica reducerile (negative sau pozitive), din cauza lipsei unei referințe de consum pentru acei utilizatori finali înscriși în studiile pilot. Există o deficiență a formatului studiilor pilot.

Un motiv important pentru implementarea la nivel național a contoarelor inteligente este acela că utilizatorii finali vor beneficia de aceste dispozitive. Beneficiile pot varia de la costuri de consum reduse la economii de timp ca urmare a citirilor de contoare evitate. Contoarele inteligente în sine nu aduc nici o schimbare în cererea de energie - atât din punct de vedere al conservării absolute a energiei, cât și din punct de vedere al schimbării sarcinii. Totuși, contoarele inteligente generează informații (cunoscute de asemenea ca feedback direct) care nu sunt altfel disponibile pentru utilizatorii finali. Atunci când sunt considerate împreună cu intervenția umană, contoarele inteligente au determinat un anumit nivel de schimbare al cererii de energie. În trecut asigurarea feedback-ului în timp real utilizatorilor finali cu privire la consumul de energie electrică prin intermediul unui dispozitiv de afișare dedicat a fost considerată ca conducând la reducerea consumului de aproximativ 6-10%. Totuși, evoluțiile recente ale tehnologiei rețelelor inteligente a permis utilizarea unor eșantioane mai mari și mai reprezentative, precum și metode de recrutare pentru testele sistemelor de contorizare inteligentă, de obicei indicând un efect de conservare la scară mare în urma unui feedback cuprins între 1-6%.

Totuși, această reducere medie a consumului de energie poate părea mică pentru o singură locuință, însă atunci când este înmulțită cu milioane de utilizatori finali (așa cum este cazul implementării naționale a contoarelor inteligente), acest beneficiu generează o valoare foarte mare. A diferență mică a efectelor nete de conservare aferente utilizatorilor finali poate transforma analiza cost-beneficiu privind sistemele de contorizare inteligentă din negative în pozitive. De exemplu, analiza cost-

71

beneficiu germană prezintă o VAN de -5,9 miliarde € pentru impactul consumului zero comparativ cu VAN de +6,1 miliarde € pentru o reducere a consumului de 3,6%.

În plus, pentru a facilita implementarea contoarelor inteligente, Comisia Europeană a publicat Recomandarea (2012/148/UE) în vederea pregătirii pentru implementarea sistemelor de contorizare inteligentă. Aceasta va furniza îndrumări pas cu pas pentru Statele Membre cu privire la modul în care este realizată o analiză cost-beneficiu și include „reduceri de consum” ca unul dintre principalele beneficii. Un studiu orientat către evaluarea efectelor de consum net ale implementării contoarelor inteligente pentru utilizatorii finali ar include unul mai multe dintre următoarele obiective:

• cuantificarea efectelor consumului net pentru utilizatorii finali care au instalate contoare inteligente;

• cuantificarea valorii medii de timp pentru utilizatorii finali asociate contoarelor inteligente; și • evaluarea disponibilității utilizatorilor finali de a plăti/accepta contoarele inteligente.

Abordarea #1: Diferența generată de utilizarea datelor facturate (referință) și a datelor contoarelor inteligente pentru cei care au participat în studii pilot

Această abordare va primite realizarea unei analize a datelor secundare pe baza cifrelor de consum furnizate de către OSD-uri. În mod specific, consultantul va avea acces la următoarele surse de date:

• date facturate istoric pentru o anumită perioadă de timp (minim șase luni, maxim un an) înainte de instalarea contoarelor inteligente;

• date privind consumul măsurat pentru o anumită perioadă de timp (minim șase luni, maxim un an) după instalarea contoarelor inteligente;

PUNCTE PRO ale Abordării #1:

• Această abordare va furniza datele exacte privind modificările volumului de consum al utilizatorilor finali necesare pentru ACB.

PUNCTE CONTRA ale Abordării #1:

• OSD-urile nu pot furniza datele facturate (chiar dacă ANRE emite o solicitare de date). • OSD-urile nu pot furniza datele contorizate pentru fiecare locuință în parte (posibil din cauza

faptului că acestea nu le-au stocat sau pentru că singurele date disponibile sunt la postul de transformare/nivelul rețelei de tensiune joasă).

• Un număr semnificativ de facturi au la bază consumul estimat, drept urmare majorând în mod semnificativ eroarea de măsurare a referinței.

• În cadrul comparației longitudinale de-a lungul timpului, este dificil să controlăm variabilele semnificative din punct de vedere statistic, precum următoarele: o schimbarea proprietarului/chiriașului locuinței; o modificarea structurii fizice a gospodăriei ca urmare a lucrărilor de renovare/extindere; o modificarea structurii gospodăriei (de ex., unul sau mai mulți chiriași); și o alte variabile.

Abordarea #2: Diferența dintre grupul de control (ce urmează să fie identificat) și un grup de testare (cei care au participat în cadrul studiilor pilot)

Această abordare implică o comparație între cei care deja au contoare inteligente (grup de testare) și cei care nu au (grup de control). Grupul de testare trebuie să fie eșantionat (aleatoriu) din studiile pilot, în timp ce grupul de control trebuie să fie eșantionat din rândul utilizatorilor finali care nu dețin

72

în momentul de față un contor inteligent. Comparația va fi realizată pentru aceeași perioadă de timp (de exemplu 6-12 luni în 2016).

Grupurile de control și testare vor fi diferențiate în funcție de stratificarea eșantionului, pe categorie de client. Grupurile de control pot fi combinate, în diferite modalități, pentru a furniza cea mai bună corespondență demografică între grupurile de control și testare.


• Această abordare va furniza datele exacte privind modificările volumului de consum al utilizatorilor finali necesare pentru ACB.


• OSD-urile nu pot furniza datele facturate pentru grupul de control (chiar dacă ANRE emite o solicitare de date).

• OSD-urile nu pot furniza datele contorizate pentru fiecare locuință în parte (posibil din cauza faptului că acestea nu le-au stocat sau pentru că singurele date disponibile sunt la postul de transformare/nivelul rețelei de tensiune joasă).

• Un număr semnificativ de facturi au la bază consumul estimat, drept urmare majorând în mod semnificativ eroarea de măsurare pentru grupul de control.

• În comparația realizată între grupurile de control și testare este dificil să fie obținute aceleași intervale de timp. De exemplu, în cazul în care comparația dintre grupul de control și grupul de testare este realizată de-a lungul unei perioade de șase luni, iar cele șase luni nu coincid, atunci analiza poate fi asimetrică.

Abordarea #3: Studiu utilizatori finali în vederea măsurării valorii timpului și/sau a interesului pentru contoare inteligente

Această abordare alternativă constă într-un studiu dedicat consumatorilor finali, ce nu poate măsura efectele nete de conservare, însă măsoară alte beneficii/costuri suportate de către consumatorii finali asociate implementării sistemelor de contorizare inteligentă. Acest studiu ar putea evalua unele dintre următoarele:

• valoarea timpului - cât timp alocă consumatorii pentru a se familiariza cu noua tehnologie și cât timp economisesc consumatorii cu citirea contoarelor?

• interesul pentru contoarele inteligente - măsurarea percepției utilizării contoarelor inteligente de către diferite tipuri de utilizatori finali.

• disponibilitatea de a accepta/disponibilitatea de a plăti - determinarea sumei pe care consumatorii finali sunt dispuși să o plătească pentru a avea mai multe informații referitoare la consum.


• Datele privind percepțiile și costurile și beneficiile preconizate ale contoarelor inteligente lipsesc în momentul de față din România - acesta este un aspect important pentru a înțelege așteptările societale ale implementării sistemelor de contorizare inteligentă.

• Prin realizarea unui studiu, există posibilitatea beneficiilor indirecte în ceea ce privește înțelegerea de către (o parte din) utilizatorii finali a dispozitivelor înainte de instalare.


• Cel mai probabil opiniile consumatorilor privind contoarelor inteligente nu vor schimba deciziile cu privire la nivelul de penetrare al implementării.

73

• Există posibilitatea ca disponibilitatea de a plăti/accepta valorile să nu fie date de încredere, decât în cazul în care participanții sunt informați cu privire la costuri și aspectele operaționale ale contoarelor inteligente.

Abordarea #4: Preluarea valorii efectului de conservare din studiile existente

Această abordare constă în adoptarea valorii existente privind efectele de conservare ale contoarelor inteligente din analizele cost-beneficiu existente (de ex., din alte țări, Secțiunea 2 a prezentului raport). Transferul beneficiilor și costurilor nu este o bună-practică în analizele cost-beneficiu, însă are loc frecvent atunci când o anumită valoare este considerată ca fiind mai bună decât nici o valoare. Atunci când este împrumutată o valoare în ceea ce privește efectele nete ale conservării (a se vedea Secțiunea 4.3.1 pentru o discuție detaliată privind cifrele disponibile), doi dintre factori ce ar trebui să fie luați în considere includ (i) volumul mic de cerere de energie electrică (în special în sectorul rezidențial) în România comparativ cu alte țări; și (ii) lipsa dispozitivelor de afișare la domiciliu în cadrul studiilor pilot și modul în care acest aspect atenuează valoarea de reducere având în vedere lipsa unui efect al „feedback-ului direct”. Anexa E furnizează o listă de teste privind sistemele de contorizare inteligentă, efectele nete de conservare și dimensiunea eșantioanelor testelor. Aceasta ar putea fi utilizată ca referință pentru Abordarea #4.


• Aceasta ar reprezenta un exercițiu rapid ce nu ar necesita colectarea de date suplimentare.


• Selectarea valorii de conservare din alte studii ar putea fi arbitrară. • Volumul mic de energie electrică din România și lipsa dispozitivelor de afișare la domiciliu joacă un

rol important în reducerea valorii de conservare, însă acesta ar fi dificil de cuantificat. Tabelul 29. Comparație între patru abordări

Abordare Descriere scurtă Durată Beneficiu Risc Diferența generată de utilizarea datelor facturate (referință) și a datelor contoarelor inteligente pentru cei care au participat în studii pilot

Comparație între datele facturate istoric înainte de instalarea contorului inteligent și datele de consum măsurate după instalarea contorului inteligent

5-6 luni? Ridicat Ridicat

Diferența dintre grupul de control (ce urmează să fie identificat) și un grup de testare (cei care au participat în cadrul studiilor pilot)

Comparație între cei care deja au contoare inteligente (grup de testare) și cei care nu au (grup de control).

5-6 luni? Ridicat Ridicat

Studiu consumatori finali Studiu ce determină alte beneficii/costuri ale consumatorilor finali asociate cu valoarea timpului implementării contoarelor inteligente; interesul manifestat în ceea ce privește contoarele inteligente; și disponibilitatea de a accepta/disponibilitatea de a plăti.

3 luni? Scăzut Scăzut

74

Preluarea valorii efectului de conservare din studiile existente

Modificarea unei valori existente privind efectele conservării contoarelor inteligente din analizele cost-beneficiu existente

1 lună Ridicat Ridicat

Tabelul 28 prezintă pe scurt abordările recomandate și durata, beneficiile și riscurile acestora. În general, beneficiile abordărilor privind diferințele, ce utilizează datele de referință și datele măsurate, sunt ridicate deoarece acestea vor produce date cu privire la modificare cererii utilizatorilor finali. Totuși, există riscuri ridicate din punct de vedere al accesului la date și erorile de măsurare. Abordarea privind diferența dintre grupul de control și grupul de testare ar avea beneficii mari deoarece aceasta ar genera de-asemenea date cu privire la modificarea volumelor de consum de către utilizatorii finali necesare pentru analiza cost-beneficiu. Riscurile ridicate ale acestei abordări sunt reprezentate de către accesul la date și aspectele complexe asociate caracterului temporar al unui astfel de studiu. Studiu privind utilizatori finali ce măsoară valoarea timpului și/sau interesul pentru contoare inteligente ar produce beneficii mai mici ca urmare a orientării către cifrele privind percepția și beneficiile indirecte ce pot fi generate chiar de către studiu. Această abordare este asociată cu riscuri scăzute, deoarece nu ar trebui să existe riscuri majore cu privire la colectarea datelor de încredere atunci când sunt urmate metodologiile standard de elaborare studii. Abordarea privind adoptarea unui valori a efectului de conservare din studiile existente (precum cele enumerate în Anexa E) ar conduce la beneficii mari cu un cost scăzut deoarece ar asigura valoarea necesară analizei cost-beneficiu fără colectarea de date suplimentare. Totuși, această abordare este asociată cu aspecte importante de acuratețe în ceea ce privește transferurile de beneficii.

75

ANEXE ANNEX A. ESTIMĂRILE COSTURILOR ȘI BENEFICIILOR DIN ANALIZA COST-BENEFICIU

ANTERIOARĂ: REZUMAT

BENEFICII Utilizat pentru



Costuri reduse citire contoare

Nr. mediu de citiri/an 4 buc. În medie, contoarele consumatorilor rezidențiali sunt citite o dată la fiecare 3 luni (de patru ori pe an)

Costul mediu citire/contor/an 0,005 000 RON Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori

Pierderi comerciale energie electrică reduse

Nivel pierderi comerciale 7 % Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori și ANRE

Creșterea tarifului de distribuție pentru a acoperi pierderile rețelei

3 % Am estimat o creștere medie a tarifului de distribuție pentru a acoperi pierderile rețelei cu 3% din anii prevăzuți pentru implementare

Pierderi tehnice energie electrică reduse

Volumul mediu anual de energie nu este înregistrat de către contoarele pe inducție

0,0025 MWh Experiență proiect A.T.Kearney

Putere medie contor pe inducție

4 W Experiență proiect A.T.Kearney

Putere medie contor electronic

0,7 W Experiență proiect A.T.Kearney

Costuri operaționale distribuție reduse

Cost legalizare contor (inclusiv instalare/dezinstalare)

0,053 000 RON Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori

Nr. de contoare conectate/ deconectate pe zi per angajat

10 buc. În medie, pe zi pot fi realizate 10 operațiuni de conectare sau deconectare

% cost ocupare în costul total al conectărilor/deconectărilor

40 % Diferența este reprezentată de către alte costuri precum autoturisme, combustibil, etc.

Întreruperi reduse

Indice frecvență medie a întreruperilor în rețea (SAIFI) - neplanificat

6,1 buc. Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori; ANRE

Indice durată medie a întreruperilor în rețea (SAIDI) - neplanificat

7,97 h Valoare medie conform chestionarelor completate de către distribuitori; ANRE

Potențialul de a reduce perioada medie necesară pentru a identifica și remedia o problemă

1 % Experiență proiect A.T.Kearney

Amânare investiții capacitate de distribuție

Costul de achiziție a unui contor electronic monofazic tradițional


Costul de achiziție a unui contor electronic trifazic tradițional


76

Nr. mediu de contoare tradiționale ce pot fi instalate zilnic

8 buc. Experiență proiect A.T.Kearney

COSTURI Utilizat pentru



Nivel contor Perioada de amortizare a contoarelor

10 ani Perioadă maximă de amortizare permisă

Perioada de legalizare a contoarelor

10 ani Această este noua perioadă de legalizare a contoarelor de energie electrică

Numărul de contoare inteligente instalate pe zi

8 buc. Aceeași rată ca și în cazul contoarelor tradiționale

Numărul de ENI pentru instalarea unui contor inteligent

1 ENI Echipa de instalare nu trebuie să fie compusă din 2 persoane

Nivelul infrastructură

Numărul de contoare și concentratoare de echilibrare

68,117 buc. Egal cu numărul de posturi de transformare. Am luat în considerare o mărime și un grup de protecție pentru fiecare post de transformare

Perioada de amortizare a contoarelor de echilibrare, concentratoarelor

10 ani Aceeași perioadă de amortizare pentru conectoare, modemuri

Perioada de amortizare a Wi-Fi, turnurilor WiMAX, fibrei optice

15 ani Mai multe active complexe, o perioadă de amortizare mai mare

Nivelul aplicație

Amortizarea componentelor de hardware și a aplicațiilor

5 ani

Întreținere sistem

Puterea medie a contorului 0,9 W Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

Puterea medie a concentratorului

2,5 W Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de contoare avariate 1 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

Rată de eșec conectare /deconectare la distanță

2 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney – 1% după 2018 ca urmare a curbei de învățare

Numărul de conectări/deconectări zilnice realizate de către o echipă

8 buc. Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de concentratoare defecte 1,5 % Referință din proiecte similare ale A.T. Kearney

% de citiri automate ce necesită verificări manuale


Numărul de operațiuni de mentenanță per concentrator

1 buc/an Concentratoarele trebuie să fie verificate cel puțin o dată pe an pentru a determina dacă funcționează în mod corespunzător pentru a profita de beneficiile existenței acestuia

77

Frecvența producerii evenimentelor


Costul finanțării

% din capitalul obținut din surse externe (datorie)

90 % Majoritatea investițiilor vor fi suportate prin intermediul datoriei deoarece bugetele de investiții nu sunt mari

Dobândă împrumut 6 % 1% dobândă finanțare externă plus 5% ROBOR

ANNEX B. ESTIMĂRI BENEFICII DIN ANALIZA COST-BENEFICIU ANTERIOARĂ - DETALIATE

Beneficii Comentarii Ipoteză Unitate

Cantitatea de energie furnizată Răspunsuri consolidate chestionare 19.226.013

Cantitatea de energie furnizată - tensiune înaltă

MWh

Răspunsuri consolidate chestionare 25.597.284

Cantitatea de energie furnizată - tensiune medie

MWh

Răspunsuri consolidate chestionare 18.849.284

Cantitatea de energie furnizată - tensiune joasă

MWh

Prognoze tarife și evoluție consum Calcul

Cost - beneficii ce vor fi incluse în tarif 000 RON

Calcul Rezultat = 3%

Impact asupra tarifului - creștere datorată sistemelor de contorizare inteligentă

000 RON/MWh

Cercetare

Tarif de distribuție 1 RON/MWh Cercetare

Evoluție tarif de distribuție fără sisteme de contorizare inteligentă

2 RON/MWh

Calcul

Evoluție tarif de distribuție - final, după introducerea sistemelor de contorizare inteligentă

3 RON/MWh

Calcul

Referință prognoză creștere consum (tensiune joasă)

MWh

Experiență proiect A.T.Kearney

Reducere consum ca urmare a instalării contoarelor inteligente (datorită reducerii furtului)

MWh

Calcul

Evoluția preconizată pentru volumul de consum nou

MWh

Lungime cabluri rețea Calcul

HV km

Răspunsuri consolidate chestionare 326

cablu km Răspunsuri consolidate chestionare 23.556

cabluri aeriene km

Calcul

MV km Răspunsuri consolidate chestionare 28.041

cablu km

Răspunsuri consolidate chestionare 91.257

cabluri aeriene km Calcul

LV km


cablu km Răspunsuri consolidate chestionare 216.958

cabluri aeriene km

78

Numărul de contoare Calcul

Numărul total de contoare buc.

Răspunsuri consolidate chestionare 8.248.264 0,50% Numărul de contoare monofazice buc. Răspunsuri consolidate chestionare 850.757 0,50% Numărul de contoare trifazice buc. Calcul

Numărul de contoare pe inducție înlocuite cu contoare electronice tradiționale în anul curent

buc.

Ipoteză

50% Numărul de contoare pe inducție buc. Calcul

Numărul de contoare electronice buc.

Pierderi și prognoze rețea Răspunsuri consolidate chestionare 7% Pierderi comerciale rețea % Răspunsuri consolidate chestionare 12% Pierderi tehnice rețea % Calcul

Pierderi comerciale rețea MWh

Calcul

Pierderi tehnice rețea MWh Reducerea pierderilor comerciale MWh

OPCOM

Prețul energiei electrice pe piața cu ridicata (contracte bilaterale)

000 RON/MWh

OPCOM

Prețul energiei electrice în ziua următoare (piața la vedere)

000 RON/MWh

Calcul

Evoluție tarif de distribuție

Calcul

Prețul energiei pentru a acoperi pierderile tehnice ale rețelei (aprobat de către reglementator)

000 RON/MWh

Calcul

10% Prețul energiei pentru a acoperi pierderile tehnice ale rețelei (real)

000 RON/MWh

Posturi de transformare și transformatoare electrice Răspunsuri consolidate chestionare 715

Numărul de transformatoare tensiune înaltă

buc.


Numărul de transformatoare tensiune medie

buc.


Numărul de transformatoare tensiune înaltă/medie

buc.


Numărul de transformatoare tensiune medie/joasă

buc.


Transformatoare distribuție buc. Răspunsuri consolidate chestionare 545.909 10,00 Numărul de conectări/deconectări buc.

Defecțiuni rețea și calitatea energiei ? Solicitare informații ANRE

Numărul de defecțiuni linii tensiune joasă

buc.

? Solicitare informații ANRE

Numărul de defecțiuni transformatoare tensiune medie/joasă

buc.

Răspunsuri consolidate chestionare 8

Durata medie a întreruperii energiei electrice - linii de tensiune joasă

h

Ipoteză 16

Durata medie a întreruperii energiei electrice - transformatoare tensiune medie/joasă

h


Energie nefurnizată - rețea tensiune joasă

MWh


Durata medie necesară pentru a identifică locația defecțiunii

h

79


Durata medie necesară pentru a identifică locația defecțiunii

h

Costuri citire Răspunsuri consolidate chestionare 0,0047

Costul mediu al unei citiri 000 RON

4

Numărul mediu de citiri per contor per an

buc.

Numărul de citiri manuale obligatorii per an (impus de către reglementator)

buc.

Rata de întrerupere comunicații %

Costuri achiziționare și certificare contor Răspunsuri consolidate chestionare 0,0530

Cost certificare contor (inclusiv instalare și dezinstalare)

~000 RON

Calcul

Cost instalare contor tradițional ~000 RON Răspunsuri consolidate chestionare 0,1000

Cost de achiziție contor electronic monofazic tradițional

~000 RON

Răspunsuri consolidate chestionare 0,4700

Cost de achiziție contor electronic monofazic tradițional

~000 RON

Datele ce urmează să fie obținute Referințe

Procentul de contoare ce nu pot fi recertificate

%

Costuri de ocupare 000 RON

80

Ipoteze privind beneficiile

Energia ce nu a fost înregistrată de către contoarele pe inducție Experiență proiect A.T.Kearney 0,0250

Consumul mediu anual de energie neînregistrată în conexiune

MWh

Influența implementării asupra accelerării identificării locației defecțiunii Ipoteză

Țintă reducere potențială a timpului mediu de identificare defecțiune linie de tensiune joasă

%

Ipoteză

Țintă reducere potențială a timpului mediu de identificare defecțiune transformator tensiune joasă/medie

%

Reducerea pierderilor de rețea Calcul

Cantitatea netă de energie distribuită (fără pierderi comerciale și tehnice)

MWh

Calcul

Cantitatea netă de pierderi comerciale (după scădere)

MWh

Calcul

Cantitatea de pierderi tehnice rezultate în urma reducerii pierderilor comerciale

MWh

Pierderi tehnice reduse %

Pe baza reducerii pierderilor comerciale

Pierderi tehnice reduse MWh Ipoteză

60% Pierderi comerciale reduse %

Ipoteze privind cheltuielile Componentă introdusă

Nivel măsurătoare

Rata schimbului de contoare % Procentul de contoare pentru care sunt instalate dispozitive de afișare la domiciliu

%

Nivel infrastructură Numărul de contoare pentru care este instalat un concentrator

buc.

Costul mediu al unui conector 000 RON

Nivelul aplicație Numărul de CPU ale serverelor ce găzduiesc baze de date

buc.

Numărul de CPU ale serverelor ce găzduiesc programe intermediare

buc.

Numărul de licențe ale programului de operare

buc.

Procentul de licențe baze de date achiziționate într-un an

%

Procentul de licențe programe intermediare achiziționate într-un

%

Procentul de licențe sistem de operare achiziționate într-un an

%

Costurile de instalare echipamente informatice ca procent din preț

%

Preț unitar licență sistem de operare 000 RON

81

Preț unitar întreținere licență - bază de date

000 RON

Preț unitar întreținere licență – soft programe intermediare

000 RON

Preț unitar întreținere licență - sistem de operare

000 RON

Valoarea contractului de prestări servicii ca procent din valoarea componentei informatice hardware la nivelul de aplicație

%

Prețul componentelor de sistem Atelier de lucru

Modificare asumată a prețului contoarelor

%

Atelier de lucru

Modificare asumată a prețului concentratoarelor și modulelor de comunicații

%

Prețul contorului inteligent monofazic modular

000 RON

Prețul contorului inteligent trifazic modular

000 RON

Prețului unui contor inteligent monofazic cu modul de comunicații - GPRS/UMTS

000 RON

Prețului unui contor inteligent monofazic cu modul de comunicații - PLC

000 RON

Prețului unui contor inteligent monofazic cu modul de comunicații - Wi-Fi

000 RON

Prețului unui contor inteligent monofazic cu modul de comunicații - WiMAX

000 RON

Prețului unui contor inteligent trifazic cu modul de comunicații - GPRS/UMTS

000 RON

Prețului unui contor inteligent trifazic cu modul de comunicații - PLC

000 RON

Prețului unui contor inteligent trifazic cu modul de comunicații - Wi-Fi

000 RON

Prețului unui contor inteligent trifazic cu modul de comunicații - WiMAX

000 RON

Cost modem Ethernet - GPRS/UMTS 000 RON Cost modem Ethernet - PLC 000 RON Cost modem Ethernet - Wi-Fi 000 RON Cost modem Ethernet - WiMAX 000 RON Cost modem Ethernet - fibră optică 000 RON Cost post de transformare - comunicații Ethernet

000 RON

Cost post de transformare - comunicații GPRS/UMTS

000 RON

Cost concentrator - comunicații PLC 000 RON Cost concentrator - comunicații Wi-Fi 000 RON Cost post de transformare - comunicații WiMAX

000 RON

82

Cost concentrator - comunicații fibră optică

000 RON

Cost modul comunicații GPRS/UMTS 000 RON Cost modul comunicații PLC 000 RON Cost modul comunicații Wi-Fi 000 RON Cost modul comunicații WiMAX 000 RON Cost contor inteligent de echilibrare 000 RON Cost unitar al unei măsurători și unui grup de protecție pentru concentrator

000 RON

Cost unitar licență bază de date 000 RON Cost unitar server clasa Enterprise - quad core

000 RON

Cost unitar server clasa Enterprise - dual core

000 RON

Cost unitar spațiu disc optic 000 RON Cost unitar bandotecă 000 RON Cost unitar switch 000 RON Cost unitar dispozitiv de afișare la domiciliu

000 RON

Prețuri transfer de date - nivel contor Ipoteză Referință

AT Kearney Perioada preconizată pentru renegocierea contractelor - transfer de date

ani

Ipoteză Referință AT Kearney

Rata asumată modificare prețuri transfer date

%

Calcul

Rată asumată modificare transfer date ca procent din prețurile anului anterior

%

Preț transfer date GPRS/UMTS 000 RON Preț transfer date PLC S-FSK 000 RON Preț transfer date Wi-Fi 000 RON Preț transfer date WiMAX 000 RON

Prețuri transfer de date – nivel concentrator Preț transfer date GPRS 000 RON Preț transfer date PLC 000 RON Preț transfer date UMTS 000 RON Preț transfer date WiMAX 000 RON Preț transfer date sDSL 000 RON

Costul contractelor de mentenanță Valoarea aferentă mentenanței aplicației ca procent din aplicații

%

Valoarea contractului de servicii ca procent din echipamentele informatice

%

Energia utilizată de către sistemul de măsurare Experiență proiect A.T.Kearney

4 Puterea medie a contorului pe inducție

tradițional W


0,7 Puterea medie a contorului electronic tradițional

W


0,9 Puterea medie a contorului inteligent cu modul de comunicații

W


2,5 Puterea medie a concentratorului W

83

Costuri de ocupare Studiu AT Kearney

10% Procentul de citiri ce necesită

citiri/verificări manuale %

Costuri management proiect Ipoteză 75% din

nivelul salarial

Costuri non-salariale proiect pentru fiecare activitate (de ex., cheltuieli transport)

000 RON

Servicii profesionale 000 RON

Costul aferent construirii și întreținerii infrastructurii de telecomunicații

Construirea unui kilometru de linie de fibră optică pe linia de tensiune înaltă

Construirea unui kilometru de linie de fibră optică pe linia de tensiune medie

Costul aferent întreținerii unui kilometru de linie fibră optică

Construirea turnului și stației de bază WiMax

Întreținerea turnului și stației de bază WiMax

Rezervarea frecvenței WiMax (media pentru un turn)

Costul aferent construirii punctului de acces Wi-Fi

Lipsa de fiabilitate a contoarelor AT Kearney

Procentul de contoare inteligente modulare cu defecțiuni

%

AT Kearney

Procentul de concentratoare cu defecțiuni

%

Garanții contoare ani posturi de transformare ani

1,0552 Ipoteze privind amortizarea

Informațiile ce urmează să fie obținute

Metode de amortizare ani 10 Contoare și echipamente de

contorizare - metodă de amortizare ani

10 Module de comunicații - metodă de

amortizare ani

10 Concentratoare - metodă de

amortizare ani

5 Aplicație - metodă de amortizare ani 5 Componentă hardware - metodă de

amortizare ani

10 Cameră servere - metodă de

amortizare ani

15 Fibră optică - metodă de amortizare ani

84

15 Turn și stații de bază WiMax - metodă

de amortizare ani

10 Adaptarea rețelei de tensiune

medie/tensiune joasă ani

15 Construirea infrastructurii de

telecomunicații - Wi-Fi ani

10 Contoare de echilibrare ani

Curbă de învățare (logistică) 73%

85

ANNEX C. TIPURI DE BENEFICII ȘI INDICATORI UTILIZAȚI CA PARTE A STUDIILOR PILOT

Tipuri de beneficii Indicatori Reducerea costurilor pentru citirea contoarelor per client - RCcc

Costuri citire contor după instalarea contoarelor inteligente

Costuri citire contor înainte de instalarea contoarelor inteligente [lei/client/an]

Reducerea costurilor pentru intervențiile la punctele de consum - RCintlc

Costuri intervenție [lei/client] la punctele de consum după instalarea contoarelor inteligente - pentru deconectări/reconectări

Costuri intervenție [lei/client] la punctele de consum înainte de instalarea contoarelor inteligente - pentru deconectări/reconectări

Reducerea CPT – RCPTcom comercial Valoare CPT comercial după instalarea contoarelor inteligente [%]

Valoare CPT comercial înainte de instalarea contoarelor inteligente [%]

Reducerea CPT – RCPTcom tehnic Valoare CPT tehnic înainte de instalarea contoarelor inteligente [%]

Valoare CPT tehnic după instalarea contoarelor inteligente [%]

Reducerea duratei întreruperilor în furnizarea de energie electrică (către consumator) - Redd_nealim

Indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem) după implementarea contoarelor inteligente [min/an]

Indicele durata medie a întreruperilor în rețea (sistem) înainte de implementarea contoarelor inteligente [min/an]

Reducerea numărului de reclamații referitoare la erorile de măsurare - Redrecler_mas

Numărul mediu anual de reclamații referitoare la erorile de măsurare după instalarea contoarelor inteligente

Numărul mediu anual de reclamații referitoare la erorile de măsurare înainte de instalarea contoarelor inteligente

Numărul situațiilor în care energia (exprimată în wați) contractată a depășit măsurătoare(rile) înregistrate după instalarea sistemelor de contorizare inteligentă - NR_depPcontr

Numărul situațiilor de variație tensiune în afara limitelor acceptate - - NR.idvar_Un

86

ANNEX D. SURSELE ANALIZEI COST-BENEFICIU ÎN ALTE STATE EUROPENE

Țara Secțiune în prezentul

raport

An Sursa:

Germania 2,1 2013 Ernst & Young, “Cost-benefit analysis for the comprehensive use of smart metering. On behalf of the Federal Ministry of Economics and Technology”

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

2,2 2014 Department of Environment and Climate Change, “Smart meter rollout for the domestic and small and medium non-domestic sectors

(GB): Impact Assessment”

Olanda 2,3 2010

2008

KEMA, “Smart meters in the Netherlands: Revised financial analysis and policy advice”

Frontier Economics, “Research into the costs of smart meters for electricity and gas DSOs -

A report prepared for Energiekamer”

Irlanda 2,4 2011 PWC, “NSMP (Electricity & Gas) Cost Benefit Analysis”

Ungaria 2,5 2015 AF Mercados, “Study on cost benefit analysis of smart metering systems in EU Member States”

Franța 2,6 2011 Commission de Régulation de l’Energie, “Délibération de la Commission de régulation de l’énergie du 7 juillet 2011 portant communication sur les résultats de

l’expérimentation d’Electricité Réseau Distribution France (ERDF) relative au dispositif de comptage évolué Linky”

87

ANNEX E. TESTE CONTOARE INTELIGENTE, EFECTE NETE DE CONSERVARE ȘI DIMENSIUNE EȘANTIOANE

Test An test

Țara Efectul de conservare cauzat de contorul

inteligent

Dimensiune eșantion

Seligman, Darley and Becker, 1979

1979 S.U.A. 16,00% 30

McCelland and Cook, 1979 1979 S.U.A. 12,00% 25 Hutton, Mauser, Filiatrault, and Ahtola, 1986

1986 SUA și Canada 7,00% 75

Van Houwelingen and van Raaij, 1989

1989 Olanda 12,00% 50

Dobson and Griffin, 1992 1992 Canada 13,00% 25

Wood and Newborough, 2003

2003 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

14,00% 20

Hydro One (in Faruqui et al., 2009)

2004 Canada 6,50% 505

Country Energy (în EMCA, 2009)

2004 Australia 8,00% 200

Uneo, 2006 2006 Japonia 9,00% 9

Allen and Janda, 2006 2006 S.U.A. 1,00% 10 Parker et al., 2006 2006 S.U.A. 7,00% 17 San Diego Gas and Electric (in Faruqui et al., 2009)

2007 S.U.A. 13,00% 300

Hydro One TOU trial (in Faruqui et al., 2009)

2007 Canada 4,30% 486

Energy Australia (Amos, 2009)

2007 Australia 2,00% 561

Integral Energy (Lette, 2009) 2008 Australia 4,00% 300 Maclennan, 2008 2008 S.U.A. 3,00% 2210 Mountain, 2008 2008 Canada 2,70% 43 Scott, 2008 2008 S.U.A. 1,00% 370 Sulyma, 2008 2008 Canada 8,60% 307 Baltimore Gas and Electric (in Faruqui et al., 2009)

2008 S.U.A. 4,00% 1021

Caroll et al., 2009 2009 S.U.A. 7,40% 22 Connecticut Light and Power 2009

2009 S.U.A. 1,00% 307

Nevada Energy (in Faruqui et al., 2009)

2009 S.U.A. 5,20% 93

EDF (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

4,00% 720

E.ON (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

2,90% 1530

88

Scottish Power (AECOM, 2011)

2010 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

1,00% 2433

SSE (AECOM, 2011) 2010 Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

3,60% 1701

Western Power/Synergy 2011 Australia 2200

Memphis Light, Gas and Water (Peacock, 2011)

2011 S.U.A. 500

SP Ausnet (EMCA, 2009) 2011 Australia 1000 Minnesota Power (US Department of Energy, 2011)

2012 S.U.A. 4000

Origin Energy (De Bortoli, 2009)

2012 Australia 5000

Nevada Energy (Greentech Media, 2011)

2015 S.U.A. 20000

Sursa: Torriti, J. (2015). Peak Energy Demand and Demand Side Response, Routledge

89

ANNEX F. INTEROPERABILITATE: PROBLEME PENTRU EIR

Informații generale:

Un aspect extrem de relevant pentru implementarea cu succes a contoarelor inteligente în România constă în interoperabilitatea contoarelor inteligente. Interoperabilitatea poate fi definită ca abilitatea unui sistem de a face schimb de date cu alte sisteme de diferite tipuri. În alte state ale UE, EIR-urile privind implementarea contoarelor inteligente (și anume, calendarul) au fost adesea corelate cu sau urmate de EIR-uri privind impacturile diferitelor tehnologii de informații și comunicații (TIC).

Această anexă prezintă definirea problemei, potențialele opțiuni, aspectele privind compararea opțiunilor, și metodele asociate cu o EIR privind diferite opțiuni de interoperabilitate.

Definirea problemei

Planurile curente privind implementarea sistemelor de contorizare inteligentă în România nu prevăd modul în care funcționalitățile de bază ale sistemelor de contorizare inteligentă vor fi realizate și nu stabilesc ținte pentru interoperabilitate. Totuși, diferitele niveluri de interoperabilitate asociate tehnologiei de contorizare inteligentă vor genera diferite impacturi din punct de vedere al costurilor și beneficiilor pentru diferite părți interesate, inclusiv operatorii sistemelor de distribuție (OSD), comercianții de energie electrică, producătorii de sisteme de contorizare inteligentă, companiile TIC și utilizatorii finali. Interoperabilitatea sistemelor și dispozitivelor va fi un factor determinant în ceea ce privește succesul programului de implementare contoare inteligente în România.

Din perspectiva reglementatorului, implementarea contoarelor inteligente la nivel național conduce la întrebări legate de modul în care va fi realizată interoperabilitatea. În ceea ce privește interoperabilitatea, Recomandarea CE 2012/148/UE definește trei funcționalități principale ale sistemelor de contorizare inteligentă: (i) să asigure citirea directă la client și de către orice terță parte numită de către client; (ii) actualizarea regularității citirilor astfel încât să permită utilizarea informațiilor privind reducerea consumului de energie: și (iii) sprijinirea sistemelor avansate de tarifare. Statele Membre vor fi nevoite să ia în considerare tipurile de interfețe ce permit realizarea acestor funcționalități de interoperabilitate, așa cum este adecvat pentru aranjamentele de piață relevante și costurile și beneficiile asociate. În principiu, funcționalitățile pot fi realizate prin intermediul standardelor de interfață definite de către reglementare, cât și fără a fi necesară o intervenție de reglementare (de ex., prin autoreglementare).

Problema cu care se confruntă ANRE este legată de modul în care pot fi realizate aceste funcționalități de interoperabilitate într-o manieră eficientă și sustenabilă pentru piața de energie electrică din România.

Pentru a asigura niveluri de interoperabilitate sustenabilă, ANRE trebuie să (i) identifice opțiunile disponibile pentru interoperabilitate; (ii) revizuiască tehnologiile și aplicațiile asociate cu standardele de interoperabilitate; (iii) evalueze impacturile diferitelor opțiuni; (iv) ia în considerare opiniile părților interesate din piață și din afara acesteia cu privire la diferite standarde; și (v) decidă dacă să intervină sau nu prin reglementare, auto-reglementare sau în altă manieră.

O EIR diferită cu privire la diferitele opțiuni de interoperabilitate ca parte a implementării contoarelor inteligente la nivel național va avea drept scop evaluarea costurilor, beneficiilor și riscurilor asociate fiecărei opțiuni de interoperabilitate.

Cauze

90

Cel de-al Treilea pachet al UE subliniază importanța asigurării interoperabilității sistemelor inteligente de contorizare prin definirea funcționalităților. Totuși, Statele Membre sunt cele care vor defini ce interfețe trebuie să sprijine implementarea acestor funcționalități. Comisia Europeană sugerează faptul că, de exemplu, pentru a realiza interoperabilitatea, interfețele dintre componentele contoarelor inteligente trebuie să aibă la bază standarde deschise (așa cum sunt acestea definite în Cadrul European de Interoperabilitate).

Interfețele TIC ale sistemelor inteligente de contorizare sunt noi și prezintă provocări ce nu au fost abordate anterior. Un studiu realizat de către Grupul European pentru Rețele Inteligente 1 privind Standardele și Interoperabilitate în 2015 a evidențiat faptul că diferite Statele Membre nu au întreprins măsurile suplimentare necesare pentru a atinge interoperabilitatea integrală și a dezvăluit potențiale domenii de risc din punctul de vedere al interoperabilității. Acest lucru se datorează faptului că standardele curente privind sistemele inteligente de contorizare nu au fost disponibile atunci când a fost planificată implementarea, iar specificațiile suplimentare (cazuri de utilizare, definiții date, standarde asociate) nu sunt definite în majoritatea implementărilor în Statele Membre.

Efecte (rezultate din nedefinirea interoperabilității)

Ambiguitatea privind interoperabilitatea la nivelul procesului de contorizare inteligentă, de la un capăt la altul (end-to-end), poate avea un impact pe termen lung negativ asupra succesului programului din România. Acest aspect poate conduce la lipsa economiilor de scară și inovației serviciilor dedicate clienților, deoarece sistemele de contorizare inteligentă acționează ca un facilitator de servicii suplimentare.

Raportul ANRE referitor la studiile pilot privind contoarele inteligente indică diferențe semnificative (250%) între unitățile de costuri de investiții per contor inteligent prezentate de către OSD-uri în cadrul diferitelor proiecte. Lipsa țintelor de interoperabilitate poate conduce la alte discrepanțe în ceea ce privește prețurile de piață ale TIC conectate la dispozitivele de contorizare inteligentă, creând astfel distorsiuni în piață, îngreunând competiția în piața de sisteme de contorizare inteligentă și întârziind inovația în domeniul TIC.

În contextul român, standardele înalte și aplicațiile riguroase pot conduce la costuri inaccesibile, în timp ce nivelurile de interoperabilitate pot genera costuri ridicate în viitorul îndepărtat atunci când vine vorba de tranziția către rețele inteligente.

Opțiuni potențiale

Opțiunile trebuie să fie definite pe baza definirii problemei. În sensul prezentului document, opțiunile sunt preluate din discuțiile preliminare cu ANRE

1) Opțiune(i) de reglementare

În cazul în care standardele sunt definite prin intermediul unei reglementări, opțiunile pot definite atunci când sunt stabilite punctele de interoperabilitate. Standardele actuale stabilite de către Organismul Național de Standardizare din România (ASRO) ar putea fi un punct de plecare. Menținerea flexibilității de a actualizate cu noi funcționalități de la distanță va reduce la minim întreruperea pentru OSD-uri. Pe de altă parte, concentrarea informațiilor și controlului în contoarele inteligente va obliga OSD-urile să realizeze vizite mai regulate pentru inginerii de teren care au nevoie de acces direct la punctul de contorizare.

91

Figura 28. Arhitectura obișnuită a sistemelor de contorizare inteligentă

Sursa: Fan, Z., Kulkarni, P., Gormus, S., Efthymiou, C., Kalogridis, G., Sooriyabandara, M. & Chin, W. H. (2013). Smart grid communications: Overview of research challenges, solutions, and standardization activities

Din punct de vedere practic, reglementarea interoperabilității va implica un set de sub-opțiuni ce constau în sisteme cu interoperabilitate ridicată/scăzută.24 În momentul de față există o serie de opțiuni pentru comunicații în afara locuinței, și anume între portal și rețeaua de distribuție de energie, utilități, operatori și alte părți autorizate. Un standard mai înalt de interoperabilitate reglementat poate îmbunătăți capacitatea sistemului de a funcționa bine împreună cu alte sisteme. Conform Grupului European pentru Rețele Inteligente 1 privind Standardele și Interoperabilitatea, pașii pentru definirea sub-opțiunilor pot fi reprezentanți de către (i) o analiză funcțională și crearea/selectarea cazurilor de utilizare; (ii) selectarea standardelor și specificațiilor tehnice; (iii) realizarea profilului pe baza standardelor/specificațiilor; și (iv) testarea interoperabilității. ERGEG remarcă faptul că

24 Multiple tehnologii de comunicații și standarde pot co-exista pentru a deservi diferite funcționalități. De exemplu, comunicațiile fără fir pe distanțe scurte precum Bluetooth sau UWB pot fi utilizate pentru interfața dintre contor și dispozitivele clientului final, ZigBee și Wi-Fi pot fi utilizate pentru interfețele contoarelor inteligente în locuință și în rețeaua locală, iar comunicațiile celulare fără fir (de ex. GPRS, UMTS sau tehnologiile 4G precum LTE) ar putea fi utilizate ca interfață între contoare și sistemul central. În acest sens, interoperabilitatea este esențială pentru dispozitivele de contorizare inteligentă, și arhitecturile de comunicații ce sprijină rețelele inteligente. Recentul mandat UE M/441 privind contoarele inteligente a subliniat acest aspect.

92

standardele de interoperabilitate mai înalte prin intermediul reglementării pot încetini implementarea contoarelor inteligente25.

2) Auto-reglementare:

Alternativa la reglementarea standardelor poate fi auto-reglementarea. Auto-reglementarea poate stabili standardele de interoperabilitate ce pot facilita continuitatea investițiilor actuale într-un peisaj viitor de contorizare inteligentă. Stabilirea interoperabilității într-un punct ce minimizează costul și complexitatea conformării cu cadrul final, poate deveni criteriul principal. În cadrul auto-reglementării, există posibilitatea ca fiecare OSD să dorească să vadă cunoștințele și capitalul investite în studiile pilot transferate în planurile naționale de implementare. Totuși, în încercarea de a face un compromis prin auto-reglementare, OSD-urile vor fi nevoite să se unească pentru a recunoaște faptul că definițiile standardelor de interoperabilitate nu ar trebuie să se adreseze doar protecției costurilor pe termen scurt. Acestea trebuie să protejeze de-asemenea industria împotriva costurilor pe termen mai lung aferente modernizării rețelei de contoare inteligente pentru a integra capabilitatea rețelei inteligente.

3) Non-acțiune

În cadrul opțiunii „non-acțiune”, contoarele inteligente vor fi implementate în România conform celor trei funcționalități minime comune de interoperabilitate pentru sistemele de contorizare inteligentă recomandate de către CE (Recomandare 2012/148/UE) și definite în principal pentru contorizarea energiei electrice. Acestea respectă în general standardele curente și viitoare și vizează responsabilizarea clientului final. Totuși, Grupul pentru Rețele Inteligente încurajează utilizarea unor specificații suplimentare sau conexe ce descriu modul în care standardele sau specificațiile tehnice sunt aplicate pentru a sprijini cerințele infrastructurii naționale.

Compararea opțiunilor

Analiza cost-beneficiu

Realizarea unei analize cost-beneficiu societale a opțiunilor este un proces dificil din trei motive. În primul rând, opțiunea de auto-reglementare necesită ipoteze solide cu privire la standardele ce vor fi agreate de către OSD-uri și nivelul de implementare a sistemelor de contorizare inteligentă. În al doilea rând, pentru opțiunile de reglementare standard, costurile pot fi extrem de nesigure, în special în raport cu profilurile de aplicare netestate. În al treilea rând, beneficiile diferitelor profiluri vor fi dificil de cuantificat și monetizat, în afara cazului în care anumite beneficii cheie (de ex., un nivel mai mare de flexibilitate) sunt operaționalizate, iar ipotezele robuste sunt formulate în jurul modului în care aceste beneficii se vor materializa în viitor (de ex., valoarea modificării sarcini maxime într-o rețea inteligentă.

Analiza multicriterială

O analiză multicriterială poate fi utilizată împreună cu o analiză cost-beneficiu, ca modalitate de a lua în considerare diferite criterii. În mod orientativ, criteriile referitoare la interoperabilitate ar putea fi reprezentate de către flexibilitate, inovație, competiție și rentabilitate.

25 http://www.smartgrids-cre.fr/media/documents/regulation/100326_ERGEG_Public_consultation.pdf

http://www.smartgrids-cre.fr/media/documents/regulation/100326_ERGEG_Public_consultation.pdf

93

))

Competența face diferența!/Competence makes a difference!

Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund

Evaluarea impactului contoarele privind inteligente™i-metodologii-utilizate-în-e... · Annex E....

Documents

Transcript of Evaluarea impactului contoarele privind inteligente™i-metodologii-utilizate-în-e... · Annex E....