Evaluarea Geriatrica Standardizata

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”

Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru Instruire în noile tehnologii medicale şi perfecţionare pentru medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate medicii şi asistenţii medicali din ambulatorii de specialitate

şi spitale în Brainşi spitale în Brain--AgingAging


1.1.4 EVALUAREA GERIATRICA STANDARDIZATA (EGS) - Ghid practic de utilizare –Argumente, eficienta, cuantiifcarea datelor evaluarii, formarea limbajului medical european si international


Este un proces multidimensional realizat pentru a asista: abilitatea functionala, sanatatea psihica, sanatatea cognitiva, sanatatea mentala

a persoanelor in varsta.

Cuprinde scale de evaluare specifice grupelor de varsta, de peste 50 de ani, care faciliteaza intr-un timp eficient obtinerea de informatii pentru stabilirea unuiDIAGNOSTIC CORECT DE VARSTA, in contextul polipatologiei pacientului

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE


S-a constatat ca numeroase persoane varstnice sufera de:- probleme medicale, - probleme mentale,- probleme sociale complexe.

EGS vizeaza o instruire asupra concluziilor modificarilor medicale si psihosociale ale persoanelor in varsta.

EGS incepe cu identificarea deteriorarii clinice si a factorilor de risc ai acestei deteriorari. Deteriorarea clinica se refera la:

- agravarea unei boli- inrautatirea statuss-ului functional

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - DEFINITIE


Profesionistii din sanatate dezvolta strategii de:

- prevenire,

- tratare,

- reeducare

pentru

- ameliorarea capacitatilor functionale ale pacientului,

- pastrarea capacitatilor functionale ale pacientului,

- cresterea sperantei de viata.

Evaluarea Geriatrica Standardizata (EGS) - Generalitati


Timp de realizare - 1,30 h

Consultatia primara de Geriatrie-Gerontologie

PRELUAREA PACIENTULUI PENTRU INTERNARE PRIMARA

ANAMNEZA SI ISTORIC - stabilite impreuna cu pacientul si familia acestuia

EVALUAREA PACIENTULUI

EGS – Continut


Realizarea unui istoric corect, elaborat, cu ajutorul pacientului si

apartinatorului este cheia unui diagnostic corect si a prioritizarii reale

a diagnosticului final, in cadrul polipatologiei pacientului.

EGS – Important


Evaluarea cognitiva primara a pacientului varstnic este obligatorie!

Durata testului: 10 minute

Interpretare: de cãtre examinator (în acest sens, este necesarã o pregãtire de specialitate)

Indicatii principale: evaluarea functiei cognitive.

Testul MMSE este probabil cel mai folosit instrument pe plan mondial pentru evaluarea functiei cognitive. S-a scris mult despre MMSE si au fost perfectionate variante ale sale: MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE).

Testul este util în diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, în asociere cu un test de fluentã verbalã; în acelasi timp, au fost stabilite si limitele sale ca test de screening.

Mini Mental State Evaluation


Evalueaza abilitatile cognitive si orientarea temporo-spatiala

deficitare in posibile boli de memorie.

Testul orologiului, in combinatie cu un scor de 26/30 al MMSE s-a

dovedit ca realizeaza o clasificare corecta de 85% pentru demente

(Thalmann si colaboratori, 1996).

Testul Orologiului


•ofera informatii asupra gradului de dependenta/independenta al pacientului, in viata de familie si fata de apartinatori.

ADLs activitati de autoingrijire pe care o persoana le efectueaza in fiecare zi (hranire, imbracare, spalare, folosirea toaletei, deplasarea pat-scaun)

-persoanele care nu reusesc sa realizeze aceste activitati au nevoie sa primeasca ingrijire 12-24 h/zi.

IADLs activitati care permit unei persoane sa traiasca independent intr-o casa sau un apartament (pregatirea mancarii, munca in casa, utilizarea spontana a telefonului, auto-administrarea medicamentelor, manipularea banilor).

Deficitele in ADLs si IADLs indica o nevoie de informatie aditionala despre situatia socio-economica a pacientului.

Scale de evaluare ale abilitatii functionale


aduce informatii extrem de importante asupra potentialului depresiv al

pacientului evaluat si mai ales asupra gradului depresiei si naturii ei

Scala Depresiei Geriatrice Yessavage


1. Tinetti static (evaluarea echilibrului static);

2. Tinetti Dinamic (evaluarea dinamicii in timpul mersului).

Cele doua scoruri cuantifica posibilele tulburari de tip kinetic care pot apare la pacientul varstnic si faciliteaza diagnosticul diferential in bolile neurodegenerative.

Evaluarea echilibrului static si dinamic: Proba Tinetti


• scala folosita in cuantificarea greutatii persoanelor in varsta,

comparativ cu decada de varsta din care fac parte si inaltime;

• ofera informatii importante asupra riscului pierderii sau cresterii in

greutate, in cadrul polipatologiei de varsta.

MOMENTELE ADEVARULUI

Evolutia greutatii persoanelor in varsta


ofera date importante despre:

- statuss-ul nutritional al pacientului,

- calitatea alimentatiei in relatie cu mobilitatea, cu potentialul

depresiv si cu indicii antropometrici.

Evaluarea Nutritionala a Pacientuluii varstnic: MNA


• apreciaza in cazul pacientilor cu patologie severa, terminala

diagnosticul si atitudinea corecta in privinta ingrijirilor la domiciliu

sau in mediul de institutionalizare.

Riscul de escara Norton


Evaluarea stadiului clinic al bolii de memorie – Durata: 20 minute

Evaluarea specifica Dementei de Tip Alzheimer (ADAScog) - Durata: 45

minute

Evaluarea Tulburarilor comportamentale: Evaluarea Neuropsihiatrica

(NPI) – Durata: 20 minute

TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA


Evaluarea stadiului clinic al bolii de memorie -20 minute

Evaluarea specifica Dementei de Tip Alzheimer (ADAScog) -45 min.

- evaluare standardizata a functiilor cognitive si non-cognitive, folosita pentru

masurarea modificarilor cognitive in terapia simptomatica de lunga durata.

TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA (1)


Evaluarea Tulburarilor comportamentale: Evaluarea Neuropsihiatrica (NPI) -20 minute

12 tipuri comportamentale: idei maniacale, halucinatii, agitatie, depresie, anxietate,

euforie, apatie, dezinhibitie, iritabilitate, comportament motor aberant, tulburari ritm

somn - veghe, tulburari ale apetitului alimentar

Realizat de medic cu apartinatorul sau ingrijitorul pacientului, in prezenta pacientului

Util in diagnosticul diferential

TESTE DE PSIHOMETRIE PENTRU EVALUAREA COGNITIVA ELABORATA (2)


Evaluarea potentialului de ingrijire al pacientului la domiciliu sau orientareacatre institutionalizare – Durata: 1 ora

Evaluarea medicatiei pacientului – Durata: 10 minute

Evaluarea statuss-ului social, socio-economic al pacientului si a familiei acestuia – Durata: 15 min.

Evaluarea ingrijitorului specializat sau al familiei pacientului (ZARIT) – Durata: 30 minute

Alte evaluari


Consult psihologic: profil psihologic – Durata: 60 minute

Consult interdisciplinar primar pentru diagnosticul clinic al unei demente – Durata: 1 ora si 45 min

Consultatii camera de garda – Durata: 30 de minute

Consilierea familiei asupra intelegerii diagnosticului de boala de memorie, monitorizarii bolii pe

termen lung, reevaluarii tratamentului si consecintele acestora in planul calitatii vietii pacientului

si familiei. – Durata: 45 minute

Alte consulturi


Un pacient care se adreseaza intr-o prima consultatie pentru tulburari de

memorie trebuie sa fie insotit de persoana cu care locuieste impreuna.

IMPORTANT


Medicul trebuie sa urmareasca foarte atent fiecare gest al pacientului,

indiferent daca este vorba de limbaj, dictie, mimica, miscare.

Ex: la plecarea pacientului, medicul trebuie sa urmareasca atitudinea lui, inca de la

ridicarea de pe scaun (daca aceasta necesita ajutor), pana cand acesta iese pe usa

centrului de consultatii, evaluand caracteristica mersului, a mobilitatii membrelor, a

memorizarii directiei dinspre care a venit.

IMPORTANT


ANALIZE DE LABORATOR

Teste functionale tiroidiene

Ionograma serica

Glucoza serica

Creatinina / Indice de creatinina

Teste de disproteinemie

Testul HIV

Urocultura

Dozare nivel seric Vit. B12 si acid folic

Sideremie

Albuminemie

Proteinograma serica

Hemoleucograma cu frotiu

VSH

HDL/LDL

Trigliceride

Markeri Hepatita Virala tip A, B, C

Apolipoproteina A

ASLO

PSA

Probe imunologice

Coprocultura

Coproparazitologic

Antibiograma

Examen LCR


TESTE SUPLIMENTARE CU INDICATII PRECISE, UTILE IN DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Test serologic pentru Lues si HIV, daca stilul de viata sau istoricul pacientului indica acest risc

Electroencefalograma pentru excluderea epilepsiei

Dozarea folatilor intraeritrocitari (evaluarea deficientei de folati)


Tomografie computerizata cerebrala in prezenta unui deficit cognitiv

la Evaluarea Geriatrica Standardizata

EVALUAREA IMAGISTICA


Pacientii si familiile acestora trebuie sa fie de acord cu formularea

diagnosticului, cu prescrierea de medicamente si cu propunerea de inlcudere a

pacientului intr-un program de cercetare.

Continuarea unui program de ingrijiri eficace este un aspect particular important

in ingrijirea pe termen lung a varstnicului.

IMPORTANT


Tulburari de memorie, mentionate de pacient, familie, medic

Activitati normale ale vietii cotidiene

Functie cognitive globala normala

Deficit obiectiv al memoriei sau deficit al functiei altei zone cognitive

Scor clinic al dementei (Berg, 1988) de 0,5

Absenta dementei (conform criteriilor DSM-IV)

Rate de conversie la DA: 12-13% pe an

Subiecti normali: 1% pe an

(Petersen si colab., 1999)

DEFICITUL COGNITIV LEJER – SCHEMA DE PRINCIPIU


1. Afectarea memoriei preferabil evidentiata de alte persoane

2. Tulburari de memorie masurabile prin teste standardizate

3. Gandire si judecata normale

4. Activitatea zilnica –ADL normala

5. Pacient non-dement – criteriile DSM IV pt. dementa

CRITERII PETERSEN MCI


• Recunoasterea si acceptarea rolului personalului specializat in ingrijirea Dementei

• Diagnostic precoce

• Diagnostic corect al Dementei si tipului ei

• Diagnostic diferential

• Tratamentul afectiunilor insotitoare (Depresie)

• Evaluare completa medicala si psihologica

• Stabilirea unei comunicari cu pacientul si personalul ingrijitor al acestuia

• Educarea pacientului si personalului ingrijitor al acestuia cu privire la diagnosticul

stabilit, prognosticul bolii si abordarea acesteia

• Evaluarea nevoilor pacientului si instruirea ingrijitorului

• Furnizarea de informatii despre serviciile de ajutor social de care beneficiaza

pacientul

CRITERII DE MANAGEMENT AL PACIENTILOR DIAGNOSTICATI CU B. ALZHEIMER


PREVALENTA DEMENTEI LA PACIENTII CARE FRECVENTEAZA UN CENTRU DE MEDICINA DE FAMILIE - RAPORTAT LA CONSULTATIA UNUI DOCTOR

Pacienti cu dementa

Varsta (ani) Subiect - total Numar Procent

70-74 106 7 6,6

75-79 89 9 10,1

80-84 97 19 19,6

85-89 37 11 29,7

peste 90 21 11 52,4

TOTAL 350 57 16,3


RESPONSABILITATILE MEDICILOR DE FAMILIE SI A MEDICILOR SPECIALISTI IN ABORDAREA PACIENTILOR CU B.A.

STADIILE TIMPURII

Discutarea diagnosticului

Tratarea afectiunior concomitent prezente (in special depresie)

Eliminarea medicamentelor neesentiale ce pot interfera cu functia cognitive

Stimularea compartimentului volitional si incurajare

Monitorizarea capacitatii de a conduce masina si a sigurantei in folosirea aparatelor casnice

Orientarea pacientilor catre centrele specializate de boli de memorie pentru informare

Luarea in discutie a trimiterii membrilor familiei pacientului la sedinte de consiliere

Discutii despre folosirea medicamentelor simptomatice disponibile pentru BA

Discutarea terapiilor experimentale din clinicile de cercetare pentru BA


RESPONSABILITATILE MEDICILOR DE FAMILIE SI A MEDICILOR SPECIALISTI IN ABORDAREA PACIENTILOR CU B.A.

STADII TARDIVE

- Ajutarea ingrijitorilor sa gaseasca si sa optimizeze functiile pastrate ale pacientului

- Monitorizarea si tratamentul simptomelor neuropsihiatrice

- Sprijinire prin serviciile locale de sanatate

- Monitorizarea sanatatii si bunastarii persoanelor care ingrijesc pacientul

- Trecerea treptata la sistemul de nursing-ul la domiciliu


BENEFICIILE DIAGNOSTICULUI PRECOCE

Poate identifica afectiunile aparute simultan si care pot raspunde la tratament (Depresie, Hipotiroidism).

Permite pacientului si ingrijitorilor acestuia sa-si faca planuri de viitor si sa ia parte la deciziile de management al bolii. Pacientul isi poate face planuri din timp si poate aranja problemele financiare sau notariale din timp.

Permite mobilizarea serviciilor sociale din timp.

Comunicarea diagnosticului rudelor pacientului le permite acestora sa-si explice comportamentul aberant al pacientului si ii ajuta sa faca fata situatiei.

Obtinerea de beneficii maxime intervenind precoce cu inhibitori de acetil-colinesteraza


STABILIREA UNUI DIAGNOSTIC CORECT

Diagnosticul de dementa este dificil de afirmat in absenta oricarui test diagnostic definitor.

Disfunctia memoriei este trasatura caracteristica dementei dar uneori nu se datoreaza numai afectarii propriu-zise a memoriei (starea anxios-depresiva, de exemplu adauga o dificultate in plus in stabilirea diagnosticului, in special datorita faptului ca dementa si depresia pot coexista).

Diagnosticul de depresie este dificil de pus la pacientii varstnici, in special cand acestia sunt diagnosticati cu dementa.

Antidepresivele in acest ultim caz au efecte pozitive


CONDITIILE DE TRIMITEREA PACIENTULUI LA MEDICUL SPECIALIST

Persistenta incertitudinii diagnosticului dupa o evaluare initiala si urmarire a pacientului

Solicitarea din partea familiei si a pacientului a unei alte opininii

Prezenta unei depresii semnificative care nu raspunde la tratament

Posibila expunere la metale grele

Solicitarea unui ajutor in ingrijirea si sustinerea pacientului si pentru persoana care il ingrijeste

Necesitatea implicarii altor cadre medicale in evaluarea si abordarea pacientului

Studii de cercetare vizand diagnosticul sau tratamentul.


SCALE DE DIAGNOSTIC


Testul MMSE(M. F. Folstein 1975, GRECO - Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)


Testul MMSE - (M. F. Folstein 1975, GRECO-Grupul de Cercetari si de Evaluari Cognitive)

Durata testului: 10 minute.Interpretare: de catre examinator (in acest sens este necesara o pregatire de specialitate).Indicatii principale: evaluarea functiei cognitive.Testul MMSE este probabil cel mai folosit instrument pe plan mondial pentru evaluarea functiei cognitive. S-a scris mult despre MMSE si au fost perfectionate variante ale sale, ca de exemplu MMSE standardizat (SMMSE) si MMSE modificat (MMMSE sau 3MSE). Testul s-a dovedit util în diagnosticul precoce al bolii Alzheimer, in asociere cu un test de fluenta verbala; in acelasi timp, au fost stabilite si limitele sale ca test de screening. Asezati pacientul într-o pozitie comoda si stabiliti o buna comunicare. Puneti întrebarile in ordinea prezentata. Acordati câte un punct pentru fiecare raspuns corect. Scorul maxim posibil este de 30.,,Am sa va pun cateva intrebari pentru a aprecia cum functioneazã memoria dumneavoastra. Unele sunt foarte simple, altele mai putin. Incercati sa raspundeti cat de bine puteti."• OrientareIn ce zi suntem?

Daca raspunsul este incorect sau incomplet rugati pacientul sa raspunda la intrebarile de mai jos, in ordinea specificata:1) In ce an suntem ? 2) In ce anotimp ? 3) In ce luna ? 4) In ce data ? 5) In ce zi a saptamanii suntem ?



,,Acum vreau sa va pun cateva intrebari despre locul in care ne aflam:"

6) Care este numele spitalului in care va aflati (sau adresa medicului) ?

7) În ce oras ne aflam ?

8) Care este numele judetului in care este acest oras ?

9) In ce regiune suntem ?

10) La ce etaj ne aflam ?

• Memorie imediataIntrebati pacientul daca va permite sa-i testati memoria. Apoi rostiti tare si clar numele a trei obiecte, fara vreo legatura intre ele, cu

pauze de cate o secunda intre ele. Rugati pacientul sa le repete pe toate trei. Notati cu 1 punct fiecare cuvant corect repetat; scorul

se calculeaza in functie de prima incercare de a le repeta (0-3), dar daca nu reuseste de prima data, reluati testarea pana cand

pacientul repeta toate trei cuvintele (incercati de maxim 5 ori). Daca pacientul nu le poate invata pe toate, memoria imediata nu

poate fi evaluata corespunzator. ,,Am sa va spun trei cuvinte. As dori sa mi le repetati si sa incercati sa le retineti deoarece va voi

cere in curand sa mi le spuneti din nou:"

11) Tigara

12) Floare

13) Usa



• Atentie si calcul mentalRugati pacientul sa scada din 7 în 7 pornind de la 100 si sa se opreasca dupa 5 scaderi. Notati cu 1 punct fiecare scadere corecta; daca greseste intrebati ,,sunteti sigur?", iar daca raspunsul este corect acordati punctul:14) 100 - 7 15) 93 - 7 16) 86 - 7 17) 79 - 7 18) 72 - 7 • Memorie pe termen scurt,,Va amintiti cele trei cuvinte pe care le-ati repetat putin mai devreme?" Notati cu 1 punct fiecare cuvant repetat:19) Tigara 20) Floare21) Usa • LimbajNotati cu un punct fiecare raspuns corect:Denumire:22) Aratati pacientului un creion. Ce reprezinta acest obiect ? 23) Aratati pacientului un ceas. Ce reprezinta acest obiect ? 24) Aratati pacientului dispozitivul de prindere al ceasului (curea sau bratara). Ce reprezinta acest obiect?



Intelegera unei comenzi: rugati pacientul executarea unei comenzi triple. Notati cu un punct executarea corecta a fiecarei comenzi în parte.25) Luati aceasta foaie de hartie in mana dreapta, 26) Indoiti-o in doua cu ambele maini 27)Dati-mi hartia cu mana dreaptaCitire: aratati pacientului o foaie de hartie pe care scrieti cu litere mari ,,Inchideti ochii". Pacientului i se va adresa rugamintea de a citi si de a executa ceea ce este scris pe foaie. Notati cu un punct executarea corecta a ordinului.28) Faceti ceea ce scrie pe aceeastã foaie. Scriere: rugati pacientul sa scrie o propozitie. Nu-i dictati propozitia, pacientul trebuie sa o scrie spontan. Notati cu 1 punct o propozitie care contine un predicat si un subiect, corecta din punct de vedere semantic, indiferent de gramatica sau ortografie.29) Scrieti-mi o propozitie, ceea ce vreti, dar sa fie o propozitie intreaga. Copiere: aratati pacientului o foaie de hartie pe care sunt desenate doua pentagoane care se intersecteaza, fiecare avand laturile de aproximativ 2,5 cm si întrebati-l: ,,Puteti reproduce acest desen?" Notati cu 1 punct daca toate cele 10 unghiuri sunt reprezentate si cele douã figuri se intersecteaza corect. Tremuraturile si rotatia figurilor vor fi ignorate.30) Copiati acest desen pe aceasta foaie

Scor total ____/30

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”MOMENTELE ADEVARULUI

Testul Orologiului(H. Brodaty, 1997)



Durata testului: 2 minuteInterpretare: standardizata a desenului, de catre un specialist.Indicatii principale: test de screening pentru evaluarea severitatii dementei.Testul orologiului refelecta functiile cortexului frontal si temporo-parietal si este un instrument diagnostic util si facil de realizat. Examinatorul va cere pacientului sa deseneze cadranul unui ceas (cu toate orele) si apoi sa indice o ora precisa (de exemplu, ,,trei fara un sfert”), desenand limba mare si limba mica a ceasului.Criterii de evaluare a desenelor (pe o scala de la 1 la 10, in care cu 10 sunt notate cele mai bune desene – vezi figura alaturata):10 – 6. Cadranul ceasului (cu toate orele) este desenat in general corect:

10. limbile ceasului sunt in pozitie corecta9. erori minime in pozitionarea limbilor

8. erori mai mari in plasarea limbilor corespunzatoare orei si minutelor.7. pozitionarea limbilor este total eronata, fara legatura cu ora ce trebuia indicata.

6. folosirea inadecvata a limbilor ceasului (de exemplu, marcarea orei folosind modul digital sau incercuirea orelor, in ciuda instructiunilor repetate).

5 – 1. Cadranul ceasului (cu toate orele) nu este desenat corect:5. Aglomerarea numerelor ce indica orele intr-o parte a cadranului sau scrierea lor in sens invers acelor de ceasornic. Limbile pot fi figurate in

desen.4. Distorsionarea ordinii corecte a orelor figurate pe cadran. Integritatea cadranului a disparut (de exemplu, numere lipsa sau plasate in afara

conturului cadranului). 3. Cadranul si numerele figurate nu mai au nici o legatura intre ele. Limbile ceasului lipsesc.

2. Desenul denota ca unele instructiuni au fost receptionate de catre pacient insa ceasul este doar vag reprezentat.

1. Absenta oricarei incercari de a desena, sau desen complet neinterpretabil.

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013-,,Investeşte în oameni!”MOMENTELE ADEVARULUI

Igienă corporală Scorul activitatilor vietii cotidiene – varianta prescurtata

ADL - Activities of Daily Living(Katz S, Ford AB, Moskowitz RW, Jackson BA, Jaffe MW, 1963)



IgienaAutonomie 1Ajutor parţial 0,5Dependenţă 0ÎmbrăcareAutonomie pentru alegerea hainelor şi pentru îmbrăcat 1Autonomie pentru alegerea hainelor şi pentru îmbrăcare, dar are nevoie de ajutor pentru a se încălţa 0,5 Dependenţă 0Mers la toaletăAutonomie pentru mersul la toaletă, dezbrăcat şi îmbrăcat 1Trebuie să fie însoţit sau are nevoie de ajutor la îmbrăcat şi dezbrăcat 0,5Nu poate merge la toaletă singur 0LocomoţieAutonomie 1Are nevoie de ajutor 0,5Stă la pat 0ContinenţăContinenţă 1Incontinenţă ocazională 0,5Incontinent 0Servirea meselorMănâncă singur 1Are nevoie de ajutor pentru a tăia carnea, curăţa fructele 0,5Dependenţă 0 Scor total: …… /6.


Scorul IADL al activitãtilor curente – varianta prescurtata

Instrumental Activities of Daily Living(Lawton MP, Brody EM, 1969)


Durata testului: 5 minute.

Interpretare: de catre examinator (in acest sens, este necesara o pregatire de specialitate).

Indicatii principale: aprecierea capacitatii de indeplinire a activitatilor curente ale vietii cotidiene la

persoanele varstnice cu dizabilitati cronice.

Indexul IADL sau ADL instrumental este o scala ce cuprinde 8 itemi, diverse activitãti curente

„instrumentale” specifice traiului zilnic. Pentru fiecare actiune, pacientul este punctat in functie de

performanta in realizarea cerintei.

• capacitatea de folsire a telefonului• face cumparaturi• prepararea alimentelor• menajul• spalatul rufelor• utilizarea mijloacelor de transport• responsabilitate in urmarea tratamentului• capacitatea de a folosi bani Scror IADL:........./8


Evaluarea echilibrului static si dinamic in timpul mersului:

Proba Tinetti


Evaluarea echilibrului static Incercuiti varianta corespunzatoare de echilibru pe fiecare item si apoi faceti totalul punctelor incercuite Scor normal = 13

1 Echilibru in pozitie asezata 1 2 3

2 Ridicarea de pe scaun 1 2 3

3 Echilibru imediat dupa ce s-a ridicat 1 2 3

4 Echilibru in picioare 1 2 3

5 Echilibru in picioare cu ochii inchisi 1 2 3

6 Echilibru dupa o rotatie completa de 3600 1 2 3

7 Rezistenta la apasarea sternala 1 2 3

8 Echilibru dupa rotirea capului 1 2 3

9 Echilibru in pozitie unipodala 1 2 3

10 Echilibru cu intinderea zonei cervicale a coloanei 1 2 3

11 Echilibru cu intinderea zonei cervicale a coloanei si ridicarea membrelor superioare

1 2 3

12 Echilibru in pozitie aplecata in fata 1 2 3

13 Echilibru asezandu-se 1 2 3

Normal Adaptat Anormal


Evaluarea echilibrului dinamic in timpul mersului

Incercuiti varianta corespunzatoare de echilibru pe fiecare item si apoi faceti totalul punctelor incercuite

Scor normal = 8

1. Echilibru la inceputul mersului 1 2

2. Inaltimea pasului 1 2

3. Lungimea pasului 1 2

4. Simetria pasului 1 2

5. Continuitatea mersului 1 2

6. Devierea de la traiectorie 1 2

7. Stabilitatea corpului 1 2

8. Intoarcerea in timpul mersului 1 2

Normal Anormal


Evaluarea starii nutritionale - Mini Nutritional Assessment (MNA)(Guigoz Y, Vellas B and Garry PJ, 1994)


53

Indici antropometriciIndici ai mesei corporale (IMC = Greutate / (Inaltime)2 in kg/m2

Circumferinta brachiala (CM in cm)

Circumferinta gambei (CM in cm)

Pierderea recenta in greutate (<3 luni)Evaluare gobalaPacientul traieste independent la domiciliu?

Ia mai mult de 3 medicamente?

Boli acute sau stress psihic in ultimele 3 luni?Motricitate0 = din pat la fotoliu 1 = autonomie la interior 2 = iese din domiciliuProbleme neuropsihologice0 = dementa sau depresie severa 1 = dementa sau depresie moderata 2 = nu are probleme psihologiceEscara sau plagi cutanate


54

Indici dieteticiCate mese adevarate serveste pacientul pe zi?(dejun, pranz, cina cu mai mult de 2 feluri de mancare)0 = 1 masa 1 = 2 mese 2 = 3 mese

Consuma?Cel putin o data pe zi produse lactate

Da - NuCel putin o data pe saptamana oua sau legume

Da - NuIn fiecare zi peste, carne de vita sau de pasare

Da - Nu0,0 = daca 0 sau 1 0,6 = daca 2 1,0 = daca 3

Consuma de cel putin 2 ori pe zi fructe sau legume?Prezinta o scadere a apetitului? A mancat mai putin in ultimele luni din cauza scaderii poftei de mancare, problemelor digestive, dificultatilor de masticatie sau deglutitie?0 = anorexie 1 = anorexie moderata 2 = nu are anorexie


55

Cate pahare de lichide consuma zilnic? (apa, sucuri, cafea, ceai, vin, bere...)0,0 = mai putin de 3 pahare 0,6 = intre 3 si 5 pahare 1,0 = mai mult de 5 pahare

Mod de a se hrani0 = necesita asistenta 1 = se hraneste singur,dar cu dificultate 2 = se hraneste singur fara dificultate

Evaluare subiectivaPacientul se considera bine hranit ? (probleme nutritionale)0 = malnutritie severa 1 = nu stie sau malnutritie moderata2 = fara probleme de nutritie

Pacientul considera starea sanatatii sale mai buna sau mai proasta decat a majoritatii persoanelor de aceeasi varsta?0,0 = mai proasta 0,5 = nu stie 1,0 = la fel 2,0 = mai buna

TOTAL Scor____/30 17 puncte = stare nutritionala proasta; 17 - 23,5 puncte = risc de malnutritie


NPI (Neuropsychiatric Inventory) - Restrans (NPI-R)Neurology 44: 2308-14; Philipe Robert, Centre de Ressources et de la Recherche, HU, Nice (cercetare realizata gratie sustinerii din partea Lundbeck SAS)


57

Simptome NA * Absent Gravitate

Retinere

Idei delirante X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Halucinatii X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Agitatie/Agresivitate X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Depresie/Disforie X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Anxietate X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Dispozitie exaltata X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Apatie/Indiferenta X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Dezinhibare X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Iritabilitate/Instabilitate X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Comportament motor aberant X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Tulburare de somn X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

Tulburari de apetit X 0 1 2 3 0 1 2 3 4 5

TAL / 36 /65

Durata testului: 10 minute.


Utilizarea resurselor in demenţă (RUD)A Wimo, B Winblad (BAIJ, Vol.3, Nr. 1, pg 49-59/2003)


Instrumentul de utilizare a resurselor în demenţă (RUD) s-a instituit pentru trialurile clinice pentru a evidenţia folosirea resurselor la pacienţii demenţi, care într-o etapă ulterioară pot reflecta costurile. RUD a fost folosit în câteva studii şi s-a dovedit a fi un instrument important şi cuprinzător. Totuşi, în trialurile mari, RUD poate fi prea extins raportat la obiectivele practice, de aceea a fost necesara elaborarea RUD Lite. 1. CHESTIONARUL DE INCLUDERE

1.1 Îngrijitor

1. 1. 1 Descrierea îngrijitorului

1. 1. 2 Timpul îngrijitorului

1.2 Pacient

1. 2. 1 Codiţii de locuit

1. 2. 2 Utilizarea resurselor de îngrijire în sănătate

2. CHESTIONAR DE URMĂRIRE

2.1 Îngrijitor

2. 1. 1 Timpul îngrijitorului

2.2 Pacient

2. 2. 1 Condiţii de locuit

2. 2. 2 Utilizarea resurselor de îngrijire în sănătate


60

ÎNGRIJITORUL

1.1. Descrierea îgrjitorului1. Data naşterii:2. Vârstă: 3. Sex:

4. Relatia cu pacientul (personalul nu este admis)Soţ/soţie Copil Nepot Prieten Altele

5. Stare civilă: Căsătorit Necăsătorit Divorţat/ Separat Văduv

6. Numărul de copii care locuiesc cu dvs.?

7. Locuieşte cu pacientul?


61

1.1.2 Timpul îngrijitorului:

1. a) În cursul unei zile obişnuite din ultima lună (când aţi asigurat ajutor pacientului), câte ore pe

zi aţi petrecut în total ajutându-l pe pacient să meargă la toaletă, sa mănaânce, să se îmbrace,

să se aranjeze, să se plimbe şi să facă baie (aşa numitele ADL = activităţi cotidiene)?

b) În cursul ultimei luni, câte zile aţi petrecut asigurînd aceste servicii pentru pacient?

2. a) Într-o zi obişnuită din cursul ultimei luni (când aţi asigurat sprijin pacientului), cât timp pe zi

ati petrecut ajutandu-l pe pacient prin indeplinirea unor sarcini precum: cumparaturi,

prepararea alimentelor, menaj, spalat, transport, administrarea medicatiei si rezolvarea unor

probleme de ordin financiar (asa numitele instrumental ADL-activităţi zilnice cotidiene)?

b) In cursul ultimei luni, cate zile ati petrecut asigurand aceste servicii pentru pacient?

3. a) Intr-o zi obisnuita din cursul ultimei luni cate ore pe zi ati petrecut supraveghand (adica

prevenind evenimente periculoase) pacientul?

b)In cursul ultimei luni, cate zile ati petrecut asigurand aceste servicii pentru pacient?


62

Statutul de lucru al ingrijitorului:

Actualmente lucrati pentru un salariu?

Da Dacă da, treceţi la secţiunea următoare

Nu Daca nu, raspundeti la intrebarea

De ce ati intrerupt/redus lucrul?

Nu a lucrat niciodata

A ajuns la varsta pensionarii

Pensionare timpurie (dar nu de boala)

Intrerupere temporara

Probleme de sanatate

Sa ingrijeasca de pacient

Altele


63

Pacientul

1.2.1 Conditii de locuit ale pacientului

1a). Va rugam specificati conditiile curente de locuit ale pacientului

1. Propria casa

2. Forme intermediare de locuit (nespecifice dementei)

3. Rezidenta specifica pentru dementa

4. Institutie de long sejur

5. Altele

1b). Daca pacientul locuieste in propria casa, cu cine locuieste impreuna?

1. Singur

2. Cu sotul/sotia

3. Altele

4. Nu se aplica


64

1.2.2 Utilizarea resurselor de ingrijire a sanatatii pacientului

1.In cursul ultimei luni, a fost pacientul internat in spital (pentru mai mult de 24 ore)?Daca da, raspundeti direct la intrebarea 2Daca nu, raspundeti direct la intrebarea 5

2.In cursul ultimei luni, de cate ori a fost pacientul spitalizat?

3. Pentru fiecare spitalizare(in cursul ultimei luni), va rugam specificati diagnosticul si motivul spitalizarii.

Numar spitalizariDiagnostic principal si motivul spitalizariiNr. Foaie de observatie (daca este posibil)

4. Va rugam specificati numarul total de nopti petrecute in fiecare tip de salon (pentru toate spitalizarile din cursul ultimei luni): Geriatrie, Psihiatrie, Medicina interna, Chirurgie, etc.


65

5. Pentru fiecare din serviciile specificate mai jos, va rugam specificati frecventa cu care serviciul a fost realizat in cursul ultimei luni si numarul mediu de ore per vizita.

Serviciu / Numar de vizite in cursul ultimei luni / Numar de ore per vizita

Asistenta calificata

Ajutor calificat la domiciliu/ regulat

Livrare de mese la domiciliu

Centre de zi

Transport (public-platit)

Altele __________

Evaluarea Geriatrica Standardizata

Documents

Transcript of Evaluarea Geriatrica Standardizata