Specificul evaluarii cognitive la varstniciDr.Adelina Bojan, cercet.st.grd.II Laboratorul de Cercetari Gerontologie Sociala Institutul National de Gerontologie si Geriatrie Ana Aslan

Prezentarea problemelor specifice pe care le pune studiul psihologic al imbatranirii n general: general: 1.Prima problema legata de studiul psihologic al imbatranirii este cea a perspectivei in care este abordata aceasta: aceasta: a.Psihologia imbatanirii, ramura a psihologiei dezvoltarii face parte Psihologia imbatanirii, a. din ceea ce americanii numesc "life-span developmental psychology, adica lifepsychology psihologia evolutiei individului de la nastere pana la moarte. moarte. Aceasta ramura a psihologiei are menirea de a desprinde mecanismele si legitaile generale ale procesului de mbtranire psihice, contribuind prin legita psihice, aceasta, la elaborarea unor modele explicative ale evoluiei psihice a aceasta, explicative evolu individului uman. uman. b.Gerontopsihologia are ca obiectiv studiul specificitatilor b.Gerontopsihologia psihologice ale varstnicilor. varstnicilor.

1

Aceast difereniere are si unele implicaii metodologice importante: Gerontopsihologia privind fenomenele psihice dintr-o perspectiv diferential, este ndreptit s opereze cu probe cantitative, psihometrice. Psihologia imbatranirii vizand legitile generale ale evoluiei,trebuie s compare funcionarea psihic la varsta a treia cu cea specifica altor perioade de varst, de aceea apeleza la probe calitative, "clinice" (experimentale), care nu au drept scop diferenierea fin ntre subieci, ci mai degraba conceperea unor modele explicative.

2.Una din cele mai dificile probleme metodologice, n acest domeniu, este aceea a opozitiei dintre cercetrile transversale si cele longitudinale. - studiile transversale se bazeaza pe subiecti din generatii diferite, cu bagaje culturale puternic diferentiate . Schaie rezerva acestei categorii denumirea de "diferene de varst". - studiile longituainale se bazeaz pe subieci din aceeasi generaie avand relativ aceeasi experien socio-culturala; rezultatele obtinute pe baza acestor studii vizeaza, in acceptiunea lui Schaie, asa numitele "modificari de varst".

2

Fiecare din cele dou abordri are inconvenientele sale: sale: a) studiile transversale pun n eviden deteriorri mult eviden mai accentuate, mai ales n domeniul inteligenei, accentuate, inteligen ei, comparativ cu cele longitudinale (Anastasi,Glanzer si (Anastasi, Gloser,Schaie si Strother,Bayley etc.). Gloser,Schaie Strother, efectul de generaie este mai puternic dect cel de vrst. genera dec v rst. Rezulta alterarea imaginii despre abilitatile intelectuale ale varstnicului. varstnicului. In acest sens, literatura de specialitate atrage de mult atentia asupra faptului ca nu numai indivizii mbatranesc, ci si culturile. Putem astfel spune ca mbatranesc, culturile. performantele scazute pe care le observm la varstnici, ar varstnici, putea fi datorate in mare parte apartenenei la un nivel apartenen socio-cultural scazut si nu naintrii in vrst. sociorst.

b) abordarea longitudinala desi ofer o imagine fidela a modificarilor intelectuale datorate efectiv naintrii n varsta, poate s nfrumuseeze aceast imagine datorit urmtoarelor doua fenomene: - mortalitatea experimental constand n decesul sau retragerea unei parti din subieci de la o testare la alta. Ea reprezint un factor de selectie artificial a lotului. Literatura de specialitate evidentiaza faptul c exist o probabilitate mai mare pentru subiecii cu un statut intelectual superior de a rmne n lotul testabil pn la sfarsitul cercetrii longitudinale. S-a propus chiar o metoda de apreciere a mortalitlii pornind de la performantele intelectuale ale varstnicului (Jarvick, Cohen,Riegel et al.)

Studii longitudinale care si-au propus analiza caracteristicilor celor care s-au prezentat la testare dupa 10 ani, comparativ cu cu cei care au refuzat sa se mai prezinte, arata ca acestia din urm aveau o inteligena mai scazuta - nvaarea si familiarizarea cu proba de-a lungul testarilor si retestrilor poate de asemenea sa determine o falsa mbuntire a rezultatelor.

3

- Nu trebuie neglijat nici faptul c o cercetare longitudinal, pentru a putea pune n evidenta modificari semnificative trebuie s se ntinda pe o durata considerabil de timp, perioada in care metedologia de investigare se schimba, uneori cercettorii care au nceput studiul nu mai pot s realizeze si retestarile finale etc. Avnd n vedere toate aceste inconveniente, s-a propus o metod combinat, transversal longitudinal (Anastasi,Baltes,Lorge,Schaie)n care grupuri de vrste diferite, selectate transversal, s fie retestate la un interval de maximum 5-10 ani, efectele abordarii transversale putand fi astfel comparate si compensate cu cele ale abordrii longitudinale.

3.Dincolo de diferenele ntre datele cercetrilor transversale si diferen cele ale cercetrilor longitudinale se pune problema interpretrii datelor: datelor: De cele mai multe ori cercetatorii fac din varst o variabila independent, dandu-i parc un coninut propriu,si uitand c independent, danducon vrsta nu este, n acest caz, decat forma ce cuprinde o aglomerare este, caz, specific de factori diferii, care pot constitui fiecare n parte diferi variabile independente, n explicarea modificrilor psihice avute n independente, vedere. vedere. Comentand acest fapt, Baltes este de parere ca, in cadrul fapt, cercetarilor de psihologie a dezvoltarii, varsta ar trebui sa nu mai dezvoltarii, fie considerata, ca o variabila independenta, ci ca una considerata, independenta, dependenta, care face parte intrinseca din procesul de dezvoltare. dependenta, dezvoltare. Aproximativ in aceeasi ordine de idei Kuhlnn (1973) vorbeste despre o "teorie dinamic a mbtranirii" in care adaptarea nu ar mbtranirii" mai fi veriabila dependenta avand varsta drept variabla independenta, ci ar deveni variabila independent, avand rolul de independenta, independent, a explica modificarile survenite odata cu naintarea In varsta. varsta. Toate aceste teorii au menirea sa ne aminteasca faptul c varsta n sine nu explic nimic, ea putand servi doar drept criteriu de nimic, selectare si interpretare a dateler experimentale. De aceea experimentale. exprimri de genul modificri datorate varstei" sunt de fapt varstei" lipsite de sens. sens.

4

4.O alta problem o reprezinta raportul ntre modificarile psihologice de involuie si cele corespunzatoare la nivelul sistemului nervos. In mod frecvent, mbatranirea psihica este pusa pe seama unei mbatraniri nervoase subiacente, aceasta din urma devenind cauza directa a primei. Corelatia este insa destul de imprecisa. Patogeneza nu poate fi atribuita in totalitate unei prea generice alterari nervoase organice. a) astfel,n prezent este imposibil s se mai conceapa raportul dintre psihic si sistemul nervos ca o proiectare a "facultilor" sau proceselor psihice, mai mult sau mai puin individualizate, ntrun spaiu cerebral divizat dup criterii anatomice.

b) cercetarile asupra sistemului nervos au pus n eviden un intreg sistem de compensari si restructurari functionale care ar constitui o imagine mai adecvata a mbatrnirii dect tabloul traditional al involutiei prin acumulare de "pierderi" succesive. lezarea unei zone cerebrale nu are drept consecina doar disparitia activittii legate de aceasta zona, ci o restructurare a intregii activitati a sistemului nervos. De asemenea, este justificat sa credem ca aceste compensari si restructurari se realizeaza diferit de la tip la tip si chiar de la individ la individ, ele implicand sisteme nervoase cu o istorie specifica, deci cu moduri particulare de organizare functionala (Seron. 1977).

5

c) trebuie amintit n acest context asa numita "teorie a discontinuitatii" a lui Birren care a aratat ca postularea unor efecte psihice directe si imediate ale modificarilor neurofiziologice n procesul de imbatranire este nejustificata, fiziologicul actionand determinant doar daca sunt depasii anumiti parametri critici (discontinuitate ntre seria modificrilor fiziologice si seria modificrilor psihologice). d) Aceste precizri indic faptul ca modificarile psihice de involutie si pstreaz o relative independenta fata de modificarile existente la nivelul sistemului nervos, neputand fi anexate ca variabil dependenta "globala unei la fel de nediferentiate variabile independente pe care ar constitui-o neurefiziologicul.

5.Studiul psihologic al imbatanirii prezint si anumite dificultti specifice, referitoare la specifice, msurarea unor performane: performan Aptitudinea msurat poate sa interfereze cu o serie de alte caracteristici funcionale, ceea ce func ionale, face foarte dificila interpretarea rezultatelor. rezultatelor. Un exemplu semnificativ n acest sens l constituie efectul limitrii timpului asupra performanelor performan vrstnicilor. A devenit evident n ultima vreme c rstnicilor. subiecii n vrst snt afectai ntr-o mult mai mare subiec afecta ntrmsur de factorul timp. Acordarea unui timp liber timp. de rezolvare a sarcinii fiind de natur sa mbunataeasca simitor performanele acestora. mbunata sim performan acestora. S-a constatat astfel ca varstnicii obin rezultate ob comparativ mai bune atunci cnd si regleaza singuri timpul de prezentare a elementeler de nvaat, sau cnd acesta este mai lung. (Canestrari, nva at, lung. (Canestrari, Arenberg, Eisdorfer et al) .

6

Explicatia acestui fenomen poate fi cutat n doua direcii direc complemenare: complemen are: a) scderea efectiva a vitezei de transmitere si prelu-crare a preluinformaiei nervoase informa b) cresterea efectului stressant al limitrii timpului. Faptul ca timpului. n condiiile unor timpi impusi, varstnicii obin impusi, ob condi performane_mult mai slabe dect ar fi fost de asteptat. performan dec asteptat. Eisderfer numeste acest fenomen "inhibarea rspunsului": rspunsului": Conditiile de timp impus au un efect stresant mai puternic la varstnici decat la tineri. Acesta este exprimat la nivel biologic, biologic, tineri. prin cresterea relativ mai mare, peste optim, a starii de optim, excitare a sistemului vegetative (msurata prin cantitatea de acizi grasi liberi n plasm), ceea ce ar determina inhibarea plasm), raspunsului. Suprimarea excitarii vegetative printr-un drog, raspunsului printrdrog, determina cresterea performantelor varstnicilor in sarcinile de invatare in ritm rapid. Principala implicatie metodologica ce rezulta din toate aceste date este ca pentru investigarea performantelor psihice a varstnicilor este bine, pe cat posibil, sa se evite limitarea posibil, timpului de rezolvare, eventual prin acordarea separate a unei rezolvare, note pentru calitatea performantei, si una pentru viteza de performantei, rezolvarea sarcinii. sarcinii.

6. O alta problema, cu numeroase implicatii metodologice problema, asupra investigarii imbatranirii psihologice, constituie psihologice, angajarea in sarcina, aceasta modificandu-se sub numeroase sarcina, modificanduaspecte o data cu avansarea in varsta. varsta. Varstnicii sunt mai putin dornici sa participle la testele psihologice, mai anxiosi si mai circumspecti in darea psihologice, raspunsurilor, manifestand intr-o masura mult mai mare decat raspunsurilor, intrtinerii tendinta de a evita situatii de confruntare sau care pot afecta intr-un mod sau altul imaginea lor de sine. intrSituaia stresant pe care o reprezint testarea pentru varstnici Situa se manifesta mai ales prin anxietatea pe care o provoaca acestora confruntarea cu un examen de verificare a capacitilor intelectuale. S-a emis astfel ipoteza c cel puin o capacit intelectuale. pu parte a regresiei intelectuale puse in evidena de testarile eviden asupra varstnicilor s-ar datora unei motivatii negative fata de testare (efectul inhibitor al anxietatii asupra performantelor este bine cunoscut la toate grupele de varsta). varsta). Refuzul testarii este perfect plauzibil intr-o cultura in care se intrpune un accent atat de mare asupra inteligentei incat un deficit in acest domeniu echivaleaza cu o declasare. declasare Cert este ca varstnicii manifesta o retinere mult mai mare in raport cu angajarea lor in sarcina, aceasta fiind cu atat mai sarcina, mare cu cat riscul de a gresi este mai previzibil. riscul previzibil. Teama fata de alegerea raspunsului corect si urmarile ei negative asupra performantelor sunt datorate intr-o mai mare intrmasura nivelului de instruire decat varstei in sine.(Gergen si sine.(Gergen Back) Back)

7

7. In sfarsit o ultim dificultate, urmand bunul simt comun, s-ar parea c este dat de deteriorarea senzorial evident ce apare o data cu vrsta.

8