Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19
-
Upload
juverdeanu-aurelia-melania -
Category
Documents
-
view
229 -
download
0
Transcript of Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19
Europa si america latina in prima jumatate a sec. XIX
Prof. Juverdeanu Aurelia
America Latina • Coloniile spaniole din America
erau administrate de metropolă doar ca nişte domenii de exploatare în beneficiul ei, neavând dreptul să dezvolte o industrie şi un comerţ autohtone. Totodată, populaţia creolă (urmaşă a coloniştilor spanioli) era tratată discriminatoriu, fiindu-i refuzat accesul la funcţiile publice.
• Mişcarea de eliberare naţională a început in 1808, când, în Spania, Napoleon l-a impus rege pe fratele său Joseph. Coloniile însă au refuzat să-l recunoască drept suveran şi şi-au organizat propriile armate şi adunări naţionale.
America Latina
• Acţiunea începută contra
francezilor s-a transformat
într-un război de
independenţă împotriva
Spaniei dupa caderea lui
Napoleon.
• Conducătorul cel mai
important al revoltei a fost
Simon Bolivar, din
Venezuela.
• Luptele au durat până in
1824, când, în Peru, a fost
înfrântă ultima armată
spaniolă.
Brazilia
• Singura colonie portugheză, Brazilia, s-a revoltat în 1821. Anul următor, don Pedro, fiul regelui Portugaliei, a fost încoronat ca împărat constituţional, Brazilia rămânând singura monarhie din America de Sud.
In cazul Peninsulei italice, Congresul de la Viena a impus atât regimuri absolutiste, cât şi menţinerea separării italienilor în mai multe state. Imperiul habsburgic îşi reinstaurase dominaţia asupra peninsulei prin stăpânirea nordului acesteia.
Statele italiene • Acţiunile revoluţionarilor
italieni au urmărit înlăturarea absolutismului şi emanciparea de sub dominaţia străină.
• Patrioţii italieni, grupaţi în societatea secretă a carbonarilor, au declanşat astfel de acţiuni în Regatul celor Două Sicilii (1820) şi în Piemont (1821).
• Monarhii din Sfânta Alianţă s-au întrunit în congrese, care, la cererea lui Metternich , au aprobat intervenţia armatei austriece în statele italiene. Ca urmare a acestei intervenţii, revoluţiile au fost înfrânte.
Spania • In Spania, regele Ferdinand al Vll-lea de Bourbon a
încercat să reinstaureze absolutismul. A suprimat Constituţia liberală din 1812, a reactivat Tribunalul Inchizitiei şi cenzura şi i-a eliminat pe adversarii politici.
• Regimul s-a confruntat cu grave probleme financiare.
• Revolta coloniilor americane, a lipsit Spania de o însemnată sursă de venituri. Neplata soldelor a sporiit nemulţumirea armatei. Trupele aflate la Cadix, pentru a fi trimise in America Latină, s-au revoltat sub conducerea ofiţerului liberal Rafael Riego. Revoluţionarii au cerut renunţarea la absolutism şi convocarea cortesurilor.
• Regele a fost nevoit să cedeze: s-a reintrodus Constituţia din 1812, au fost convocate cortesurile, s-au abolit privilegiile şi a fost desfiinţată Inchiziţia.
• In acelaşi timp însă, regele a cerut ajutorul Sfintei Alianţe.
• La Congresul de la Verona, din 1822, Sfânta Alianţă a hotărât intervenţia militară în Spania. Această sarcina a fost încredinţată armatei franceze.
• Drept urmare, în 1823, .mişcarea cortesurilor" a fost înfrântă, numeroşi liberali, printre care şi Rafael Riego, au fost executaţi.
Ferdinand Vll
(1814-1833)
Revolutiile din 1830
Franta: Restauratia 1815-1830 • Restauraţia Bourbonilor nu a
însemnat revenirea la Vechiul Regim, deoarece Charta din 1814 înscria principiile libertăţii persoanei şi conştiinţei, iar Camera Deputaţilor exercita un anume control asupra cheltuielilor şi-i putea critica pe miniştri. In schimb, regele putea emite ordonanţe prin care modifica legile; cenzura şi poliţia limitau libertatea de exprimare, iar partidele politice erau interzise.
• Ludovic al XVIII-lea (1814-1824) a încercat să menţină echilibrul societăţii franceze, prin moderarea pretenţiilor nobilimii şi realizarea unui compromis cu burghezia liberală reprezentată în Camera Deputaţilor.
Franta: Restauratia 1815-1830
• In schimb, Carol al X-lea (1824-1830) a dorit să instaureze un regim în întregime absolutist:
• Cenzura presei;
• Demiterea deputatilor opozitiei liberale;
• Marirea censului pentru alegerile din 1830 in scopul formarii unui Parlament conservator.
Revolutia franceza din 1830
• Acest fapt a provocat revoluţia din iulie 1830, în urma căreia Bourbonii au fost înlăturaţi, fiind proclamat rege Ludovic Filip de Orleans
• Regimul politic din vremea acestuia a fost numit Monarhia din Iulie.
Revolutia franceza din 1830
• Noua Chartă, din 1830, a reintrodus principiul suveranităţii naţionale, conform căruia regele nu mai domnea în virtutea dreptului divin, ci în calitate de reprezentant al naţiunii. Camera Deputaţilor avea atribuţii sporite, putând impune schimbarea miniştrilor.
• De asemenea, au fost garantate drepturile şi libertăţile individuale. Dar votul continua să fie censitar (chiar dacă pe baza unui cens mai scăzut), iar organizaţiile politice interzise.
• Aşadar, Monarhia din Iulie s-a definit ca un regim liberal clasic.
“Regele Cetatean” 1830-1848
Revolutia belgiana
• Unirea Belgiei cu
Olanda la Congresul
de la Viena nu era
acceptata de belgieni.
• Olanda-germanofoni-
protestanti-navigatori
si comercianti;
• Belgia- francofoni-
catolici – fermieri si
industrie textila;
Independenta Belgiei
• Revolutia belgiana a iesit repede victorioasa datorita
evenimentelor din Franta si din Polonia care au blocat
interventia “Sfintei Aliante”.
• Belgia a devenit o monarhie constitutionala liberala.
Revolutia de la 1821 din Tara Romaneasca
• La începutul secolului al XlX-lea, în Principatele Romane împotriva fanarioţilor s-a format „partida naţională*, alcătuită din boieri români.
• Cu acordul unor mari boieri din „partida naţională", în ianuarie 1821, la Padeş, Tudor Vladimirescu a declanşat acţiunea militară de înlăturare a fanarioţilor.
• Programul revoluţiei, intitulat Cererile norodului românesc, cuprindea o serie de revendicări care vizau modernizarea societăţii româneşti: domn pământean, adunare reprezentativă, armată naţională.
• Pentru a evita o intervenţie otomană Tudor Vladimirescu s-a ferit să ceară independenţa Ţării Româneşti, solicitând numai respectarea autonomiei. Situaţia s-a complicat o dată cu intrarea în ţară, dinspre Moldova, a trupelor eteriste. Eteria era o organizaţie grecească secretă, constituită la Odessa, sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti, fiul unui domnitor fanariot. Scopul Eteriei era sprijinirea luptei de eliberare a Greciei, fn drum spre Grecia, Alexandru Ipsilanti s-a oprit în Ţara Românească, unde a căutat să provoace un război ruso-otoman.
• Intervenţia Porţii s-a produs în mai 1821. In aceste condiţii, Tudor a fost luat prizonier de Alexandru Ipsilanti, acuzat de trădare şi executat. Moartea lui Tudor Vladimirescu a însemnat sfârşitul revoluţiei pe care o condusese.
Lupta de eliberare a grecilor s-a declanşat în 1821, cu ocazia rebeliunii lui ALI Paşa din lanina împotriva sultanului Mahmud al ll-lea, când ALI Paşa a cerut sprijinul populaţiei greceşti.
Grecia
Grecia
• Acţiunea grecilor s-a transformat apoi într-un război de eliberare de sub stăpânirea otomană. In 1822, reuniţi în Congresul de la Epidaur, insurgenţii au proclamat independenţa Greciei.
Grecia
• în 1827, când
otomanii păreau
învingători, au
intervenit Rusia,
Anglia şi Franţa, care
au cerut Imperiului
otoman să încheie
armistiţiu şi să
recunoască
autonomia Greciei.
Grecia pe ruinele de
la Missolonghi
Independenta Greciei
• Acest război s-a
încheiat prin Tratatul
de pace de la
Adrianopol (1829),
prin care Poarta
recunoştea
autonomia Greciei.
• Prin Tratatul de la
Londra din 1830,
Grecia devenea
independenta. Lord Byron – Martir
la Missolonghi
Rusia
• In Rusia, ţarul Alexandru I a oscilat între absolutism şi un oarecare liberalism.
• Nicolae I (1825-1855) a revenit însă la o politică exclusiv absolutista.
• In condiţiile în care, în vremea lui Nicolae I, opoziţia nobilimii liberale nu dispunea de căi legale de manifestare, ea a luat forme conspirative.
Rusia • Astfel, în decembrie 1825 (de unde şi numele de
„mişcarea decembriştilor"), nobilii liberali, ofiteri in armata tarista, au pus la cale detronarea ţarului şi instaurarea monarhiei constituţionale. Acţiunea însă a eşuat, iar cei implicaţi au fost deportaţi în Siberia.
Revolta Poloneza
• De asemenea, tarul Nicolae I a reprimat războiul de independenţă al polonezilor, din 1830-1831, în urma căruia a suprimat şi autonomia Poloniei.
Europa in 1830