Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

23
Europa si america latina in prima jumatate a sec. XIX Prof. Juverdeanu Aurelia

Transcript of Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Page 1: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Europa si america latina in prima jumatate a sec. XIX

Prof. Juverdeanu Aurelia

Page 2: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

America Latina • Coloniile spaniole din America

erau administrate de metropolă doar ca nişte domenii de exploatare în beneficiul ei, neavând dreptul să dezvolte o industrie şi un comerţ autohtone. Totodată, populaţia creolă (urmaşă a coloniştilor spanioli) era tratată discriminatoriu, fiindu-i refuzat accesul la funcţiile publice.

• Mişcarea de eliberare naţională a început in 1808, când, în Spania, Napoleon l-a impus rege pe fratele său Joseph. Coloniile însă au refuzat să-l recunoască drept suveran şi şi-au organizat propriile armate şi adunări naţionale.

Page 3: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

America Latina

• Acţiunea începută contra

francezilor s-a transformat

într-un război de

independenţă împotriva

Spaniei dupa caderea lui

Napoleon.

• Conducătorul cel mai

important al revoltei a fost

Simon Bolivar, din

Venezuela.

• Luptele au durat până in

1824, când, în Peru, a fost

înfrântă ultima armată

spaniolă.

Page 4: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Brazilia

• Singura colonie portugheză, Brazilia, s-a revoltat în 1821. Anul următor, don Pedro, fiul regelui Portugaliei, a fost încoronat ca împărat constituţional, Brazilia rămânând singura monarhie din America de Sud.

Page 5: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

In cazul Peninsulei italice, Congresul de la Viena a impus atât regimuri absolutiste, cât şi menţinerea separării italienilor în mai multe state. Imperiul habsburgic îşi reinstaurase dominaţia asupra peninsulei prin stăpânirea nordului acesteia.

Page 6: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Statele italiene • Acţiunile revoluţionarilor

italieni au urmărit înlăturarea absolutismului şi emanciparea de sub dominaţia străină.

• Patrioţii italieni, grupaţi în societatea secretă a carbonarilor, au declanşat astfel de acţiuni în Regatul celor Două Sicilii (1820) şi în Piemont (1821).

• Monarhii din Sfânta Alianţă s-au întrunit în congrese, care, la cererea lui Metternich , au aprobat intervenţia armatei austriece în statele italiene. Ca urmare a acestei intervenţii, revoluţiile au fost înfrânte.

Page 7: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Spania • In Spania, regele Ferdinand al Vll-lea de Bourbon a

încercat să reinstaureze absolutismul. A suprimat Constituţia liberală din 1812, a reactivat Tribunalul Inchizitiei şi cenzura şi i-a eliminat pe adversarii politici.

• Regimul s-a confruntat cu grave probleme financiare.

• Revolta coloniilor americane, a lipsit Spania de o însemnată sursă de venituri. Neplata soldelor a sporiit nemulţumirea armatei. Trupele aflate la Cadix, pentru a fi trimise in America Latină, s-au revoltat sub conducerea ofiţerului liberal Rafael Riego. Revoluţionarii au cerut renunţarea la absolutism şi convocarea cortesurilor.

• Regele a fost nevoit să cedeze: s-a reintrodus Constituţia din 1812, au fost convocate cortesurile, s-au abolit privilegiile şi a fost desfiinţată Inchiziţia.

• In acelaşi timp însă, regele a cerut ajutorul Sfintei Alianţe.

• La Congresul de la Verona, din 1822, Sfânta Alianţă a hotărât intervenţia militară în Spania. Această sarcina a fost încredinţată armatei franceze.

• Drept urmare, în 1823, .mişcarea cortesurilor" a fost înfrântă, numeroşi liberali, printre care şi Rafael Riego, au fost executaţi.

Ferdinand Vll

(1814-1833)

Page 8: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolutiile din 1830

Page 9: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Franta: Restauratia 1815-1830 • Restauraţia Bourbonilor nu a

însemnat revenirea la Vechiul Regim, deoarece Charta din 1814 înscria principiile libertăţii persoanei şi conştiinţei, iar Camera Deputaţilor exercita un anume control asupra cheltuielilor şi-i putea critica pe miniştri. In schimb, regele putea emite ordonanţe prin care modifica legile; cenzura şi poliţia limitau libertatea de exprimare, iar partidele politice erau interzise.

• Ludovic al XVIII-lea (1814-1824) a încercat să menţină echilibrul societăţii franceze, prin moderarea pretenţiilor nobilimii şi realizarea unui compromis cu burghezia liberală reprezentată în Camera Deputaţilor.

Page 10: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Franta: Restauratia 1815-1830

• In schimb, Carol al X-lea (1824-1830) a dorit să instaureze un regim în întregime absolutist:

• Cenzura presei;

• Demiterea deputatilor opozitiei liberale;

• Marirea censului pentru alegerile din 1830 in scopul formarii unui Parlament conservator.

Page 11: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolutia franceza din 1830

• Acest fapt a provocat revoluţia din iulie 1830, în urma căreia Bourbonii au fost înlăturaţi, fiind proclamat rege Ludovic Filip de Orleans

• Regimul politic din vremea acestuia a fost numit Monarhia din Iulie.

Page 12: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolutia franceza din 1830

• Noua Chartă, din 1830, a reintrodus principiul suveranităţii naţionale, conform căruia regele nu mai domnea în virtutea dreptului divin, ci în calitate de reprezentant al naţiunii. Camera Deputaţilor avea atribuţii sporite, putând impune schimbarea miniştrilor.

• De asemenea, au fost garantate drepturile şi libertăţile individuale. Dar votul continua să fie censitar (chiar dacă pe baza unui cens mai scăzut), iar organizaţiile politice interzise.

• Aşadar, Monarhia din Iulie s-a definit ca un regim liberal clasic.

“Regele Cetatean” 1830-1848

Page 13: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolutia belgiana

• Unirea Belgiei cu

Olanda la Congresul

de la Viena nu era

acceptata de belgieni.

• Olanda-germanofoni-

protestanti-navigatori

si comercianti;

• Belgia- francofoni-

catolici – fermieri si

industrie textila;

Page 14: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Independenta Belgiei

• Revolutia belgiana a iesit repede victorioasa datorita

evenimentelor din Franta si din Polonia care au blocat

interventia “Sfintei Aliante”.

• Belgia a devenit o monarhie constitutionala liberala.

Page 15: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolutia de la 1821 din Tara Romaneasca

• La începutul secolului al XlX-lea, în Principatele Romane împotriva fanarioţilor s-a format „partida naţională*, alcătuită din boieri români.

• Cu acordul unor mari boieri din „partida naţională", în ianuarie 1821, la Padeş, Tudor Vladimirescu a declanşat acţiunea militară de înlăturare a fanarioţilor.

• Programul revoluţiei, intitulat Cererile norodului românesc, cuprindea o serie de revendicări care vizau modernizarea societăţii româneşti: domn pământean, adunare reprezentativă, armată naţională.

• Pentru a evita o intervenţie otomană Tudor Vladimirescu s-a ferit să ceară independenţa Ţării Româneşti, solicitând numai respectarea autonomiei. Situaţia s-a complicat o dată cu intrarea în ţară, dinspre Moldova, a trupelor eteriste. Eteria era o organizaţie grecească secretă, constituită la Odessa, sub conducerea lui Alexandru Ipsilanti, fiul unui domnitor fanariot. Scopul Eteriei era sprijinirea luptei de eliberare a Greciei, fn drum spre Grecia, Alexandru Ipsilanti s-a oprit în Ţara Românească, unde a căutat să provoace un război ruso-otoman.

• Intervenţia Porţii s-a produs în mai 1821. In aceste condiţii, Tudor a fost luat prizonier de Alexandru Ipsilanti, acuzat de trădare şi executat. Moartea lui Tudor Vladimirescu a însemnat sfârşitul revoluţiei pe care o condusese.

Page 16: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Lupta de eliberare a grecilor s-a declanşat în 1821, cu ocazia rebeliunii lui ALI Paşa din lanina împotriva sultanului Mahmud al ll-lea, când ALI Paşa a cerut sprijinul populaţiei greceşti.

Grecia

Page 17: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Grecia

• Acţiunea grecilor s-a transformat apoi într-un război de eliberare de sub stăpânirea otomană. In 1822, reuniţi în Congresul de la Epidaur, insurgenţii au proclamat independenţa Greciei.

Page 18: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Grecia

• în 1827, când

otomanii păreau

învingători, au

intervenit Rusia,

Anglia şi Franţa, care

au cerut Imperiului

otoman să încheie

armistiţiu şi să

recunoască

autonomia Greciei.

Grecia pe ruinele de

la Missolonghi

Page 19: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Independenta Greciei

• Acest război s-a

încheiat prin Tratatul

de pace de la

Adrianopol (1829),

prin care Poarta

recunoştea

autonomia Greciei.

• Prin Tratatul de la

Londra din 1830,

Grecia devenea

independenta. Lord Byron – Martir

la Missolonghi

Page 20: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Rusia

• In Rusia, ţarul Alexandru I a oscilat între absolutism şi un oarecare liberalism.

• Nicolae I (1825-1855) a revenit însă la o politică exclusiv absolutista.

• In condiţiile în care, în vremea lui Nicolae I, opoziţia nobilimii liberale nu dispunea de căi legale de manifestare, ea a luat forme conspirative.

Page 21: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Rusia • Astfel, în decembrie 1825 (de unde şi numele de

„mişcarea decembriştilor"), nobilii liberali, ofiteri in armata tarista, au pus la cale detronarea ţarului şi instaurarea monarhiei constituţionale. Acţiunea însă a eşuat, iar cei implicaţi au fost deportaţi în Siberia.

Page 22: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Revolta Poloneza

• De asemenea, tarul Nicolae I a reprimat războiul de independenţă al polonezilor, din 1830-1831, în urma căruia a suprimat şi autonomia Poloniei.

Page 23: Europa Si America Latina in Prima Jumatate a Sec. 19

Europa in 1830