EUROPA DE SUD

Europa Mediteraneană cuprinde cele trei mari peninsule sudice ale Europei (Peninsula Italică, Peninsula Iberică șiPeninsula Balcanică), o serie de insule și porțiunile din Marea Mediterană strâns legate de continent (golfuri, mări semideschise).

Caracteristici

Coasta de Azur

Limitele

Limitele regiunii mediteraneene au un caracter convențional (adică sunt stabilite printr-o înțelegere) și sunt cuprinse între limita nordică a măslinului și limita nordică a palmierilor.

Clima

Clima reprezintă elementul geografic determinat.Ea se caracterizează prin veri călduroase și secetoase.Această combinație rară reprezintă originalitatea majoră a regiunii mediteraneene.Un fenomen deosebit este reîncălzirea atmosferei datorita Marii Mediterane (care este o mare închisă și caldă).

Vegetația

Vegetația este adaptată la uscăciunea estivală, predominând plantele adaptate la secată (laur, arbști, leandru, măslin), asociațile de tip garriga și maquis; în afara zonelor montane înalte, pădurile sunt mai reduse ca întindere, datorită exploatării îndelungate.

Hidrografia

O caracteristică interesantă a Mării Mediterane (ca și a Mării Negre, de altfel) este absența mareelor ceea ce a favorizat dezvoltarea porturilor pe linia țărmului.

Peştera Postojna din Slovenia

Oraşul Napoli şi Vulcanul Vezuviu

Relieful

Predominant este cel montan și aparține, în cea mai mare parte, sistemului alpin format în urma orogenezei alpine. De asemenea țărmurile sunt foarte crestate. Se observă o mare mobilitate a scoarței terestre, datorită deplasării plăcilor tectonice din această regiune.

Agricultura

Se cultivă plante specifice acestei zone cum ar fi: viță-de-vie, citrice, măslini și alți pomi fructiferi.Seceta este combătută cu ajutorul irigațiilor.

Turismul

Turismul litoral este foarte dezvoltat, atrăgând anual peste 150 milioane de turiști (peste un sfert din turiștii înregistrați pe glob).

Europa de Sud include următoarele țări:

Portugalia - Lisabona;Spania - Madrid;Malta - Valletta;Italia - Roma;Turcia - Ankara;Grecia - Atena;Cipru - Nicosia;Albania - Tirana;Bulgaria - Sofia;Serbia - Belgrad;Muntenegru - Podgorița;Slovenia - Ljubljana (Liubliana);Croația - Zagreb;Macedonia - Skopje (Scopie);Bosnia și Herțegovina - Sarajevo (Saraievo)

Vegetația naturală este formată din totalitatea plantelor care se întâlnesc pe un anumit teritoriu. Vegetația este influențată de climă (temperatură, precipitații, vânturi), relief, rețeaua hidrografică și activitățile omului. Elementul determinant îl constituie clima. De aceea, zonele de vegetație urmează destul de exact zonele de climă. Vegetația naturală este cea care a existat până recent și a fost puțin transformată de om. Multe dintre zonele cu vegetație naturală au fost transformate în terenuri agricole.

Zone de vegetație– Tundra, situată în nord (Islanda, nordul Scandinaviei și al Câmpiei Europei de Est), se dezvoltă în condiții de climă rece. Se întâlnesc îndeosebi mușchi, licheni și vegetație ierboasă, iar la limita sudică apar și arbuști (mesteacăn pitic, salcie pitică).– Taigaua (Pădurile de conifere) ocupă nordul Europei și este formată, îndeosebi, din molid, brad și pin, specii cu frunze tot timpul verzi.– Pădurile de amestec cuprind conifere și foioase; ele ocupă o fâșie continuă la sudul pădurilor de conifere.– Pădurile de foioase ocupă suprafețe întinse în centrul și vestul continentului; ele sunt formate din arbori cu frunze căzătoare (stejar, fag, ulm, tei, arțar, frasin).– Stepa cuprinde suprafețe întinse în nordul Mării Negre și zona Mării Caspice. Vegetația ierboasă (pir, negară, colilie, păiuș) este adaptată la uscăciune. Spre zona de pădure apar și arbori; această parte se numește silvostepă.– Vegetația de semideșert se întâlnește în zona Mării Caspice, în condiții de uscăciune prelungită, și cuprinde ierburi aspre, tufișuri, arbori fără frunze.– Vegetația mediteraneană este specifică bazinului Mării Mediterane și cuprinde arbori și arbuști ce nu-și pierd frunzele (stejar verde, stejar de plută, laur, mirt, cimbru), vegetație de tufișuri și arbuști (denumită maquis și garriga), plantații de măslini.

Fauna cuprinde totalitatea animalelor care trăiesc pe un anumit teritoriu. Fauna este determinată de vegetație (unde animalele găsesc adăpost și hrană) și de condițiile de climă. Înainte de perioada glaciară, când clima era mai caldă, pe teritoriul Europei trăiau antilope, lei, tigri, elefanți și alte specii de animale. În timpul perioadei glaciare, Europa era populată de reni, urși albi, mamuți, zimbri, cerbi ș.a. După încheierea perioadei glaciare s-a modificat și fauna.

Specii de animale – în sud (în zona mediteraneană): reptile, broasca țestoasă, șerpi, muflonul, șacalul, diferite păsări.

SolurileSolul este partea afânată de la suprafața scoarței terestre, formată din minerale, apă, aer, microorganisme, în care se dezvoltă rădăcinile plantelor. Substanțele organice din sol constituie humusul. Formarea și tipul de sol depind de vegetație, faună, climă, rocă, relief, precum și de timp.

Tipuri de soluri– în tundră, soluri subțiri, rezultate din dezagregarea rocilor, care se dezvoltă pe un strat permanent înghețat (spodosoluri sau soluri podzolice).– în taiga, sunt soluri podzolice și, pe mari întinderi, turbării.– în zona pădurilor de foioase există soluri brune, cenușii și soluri argiloase bogate în humus.– în stepă și silvostepă se dezvoltă un sol cu o fertilitate deosebită, numit cernoziom.– în zona mediteraneană există soluri roșcate-castanii și terra rosa (pe substrat calcaros).– în regiunea semideșertică există soluri nisipoase și soluri roșcate.

Marile si oceanele Europei de Sud

Marea Mediterana se desparte in mari mai mici

-Marea Adriatica ( estul Pen. Italice )

-Marea Ionica (S-E Pen.Italice )

-Marea Tireniana ( V Pen.Italice )

-Marea Egee ( E Pen.Balcanice , V Turciei )

-Oceanul Atlantic (V Pen.Iberice )

Rauri si fluvii

Lacuri

Mino;Duero;Ebro;Tejo;Jucar;Guadiana;Guadalquivir;Segura;Arno;Tibru;Vardar;Marita;Morava;

Sava.

Fluvii Fluviul Dunarea

Stramtori si capuri

Capuri : C.Roca;C.Tarifa;C.

Stramtori: Stramtoarea.Cibraltar;Stramtoarea.Messina;Stramtoarea.Otranlo si Dardanele