1 . T E C T O N I C A : Din punct de vedere tectonic şi structural Europa poate fi împărţită în câteva unităţi tectono – structurale Paleoeuropa – Europa precambriană şi caledonică;Mezoeuropa – Europa mijlocie – Europa hercinică; Neoeuropa - Europa Sudică – Europa Alpină.PALEOEUROPAcuprinde unităţi tectonice care aparţin structurilor precambriene (arhaice şi proterozoice) şi unităţi tectonice ceaparţin cutărilor caledonice (Paleozoic inferior – cambrian, orovician, silurian, devonian).structurile precambriene : - Scutul Baltic (Fenoscandia)- Scutul Ucrainean- Sarmaţia (Platforma Rusă)Scutul Baltic – cuprinde: Suedia, Finlanda, Peninsula Kola, Karelia;regiunea a apărut în intervale succesive, fiecare cu o anumită caracteristică.Aceste intervale sunt marcate de cutări (Caloianu et al., 1982, p. 11):- norvegosaamide (nordul Finlandei, Pen. Kola);- svecofenide (½ nordică a Suediei, ½ sudică a Finlandei);- marealbide (zona de la Marea Albă)- gotide (sudul Norvegiei, sudul Suediei)- karelide (estul Finlandei)Scutul Ucrainean – cuprinde Podişul Volhino – Podolic (Ucraina). Noţiuni:Scut– unitate structurală constituită din roci vechi cutate, în precambrian careapar la zi)Sarmaţia (Platforma Rusă) se suprapune Câmpiei Ruse, cuprinsă între Scutul Baltic, cutările hercinice (varisce)ale M. Ural şi unitatea alpină din sud.fundamentul - alcătuit dintr-o serie de bombări (anteclize) şi depresiuni (sineclize);anteclize: Bielorusă (Belarus), Voronejului (Podişul Central Rus), Volga – Ural (Podişul Volgăi şi Munţii Ural);sineclize: Moscovei, Pripet (Belarus), Doneţ (Ucraina), Pericaspică, Peciorei.tot în cadrul Platformei Ruse mai este cuprinsă şi Peninsula Iutlanda (Danemarca);Platforma Rusă o întâlnim în fundamentul: Câmpiei Est-Europene, Câmpiei Poloniei (partea central - estică).Platforma Eria – cuprinde Insulele Hebride şi NV Scoţiei.Unitatea de platformă– este o unitate structurală ce constituie o arie rigidă cu două componente structurale: soclul,reprezentând baza unui sistem muntos vechi ce a fost erodat până la peneplenă, încât este alcătuit din roci magmatice şimetamorfice şi suprastructura sedimentară subţire, rezultată din transgresiuni repetate; relieful este de câmpie sau podişuri joase, uşor vălurite.structuri caledonice (cutări caledonice) : aparţin cutărilor caledonice ce au avut loc în paleozoic inferior (cambrian, orovician, silurian, devonian).Scoţia, Munţii Pennini (Anglia), Irlanda (Câmpia Irlandei, Munţii Wicklow, Munţii Donegal), AlpiiScandinaviei, Ţara Galilor (fără partea de sud) fundament caledonic– nordul Bazinului Londrei, sudul Danemarcei, nord – vestul Germaniei (regiunea decâmpie), fundamentul Olandei, Belgiei în cea mai mare parte.MEZOEUROPAEuropa hercinică – cutări din Paleozoic superior (carbonifer - permian);structuri hercinice (VARISCE) : sudul Ţării Galilor, Portugalia, Spania (Meseta Spaniolă, Munţii Iberici,Culmile Galiciei, Munţii Cantabrici, Câmpia Aragonului), Franţa (Masivul Central Francez, MasivulArmorican, Bazinul Parisului, Munţii Vosgi, Podişul Ardeni, Podişul Lorenei), Germania (M. Pădurea Neagră,Masivul Şistos Rhenan, Podişul Turingiei, Jura Suabă, Jura Franconiană, Munţii Pădurea Turingiei), Cehia(Patrulaterul Boemiei – Munţii Metaliferi, Munţii Sudeţi, Colinele Ceho – Morave, Munţii Pădurea Cehiei, M.Šumava, Depresiunea Elbei), Polonia (Podişul Lublin ( sit. la E de Vistula) – Malopolsk – (sit. la V de Vistula),Bulgaria (Munţii Pirin, Rila), Turcia (Masivul Istrangea, Podişul Anatoliei), Rusia (Colinele Timan), Irlanda (M.Kerry, M. Antrim), Grecia (Masivul Olimp, Peninsula Calcidică - Macedonia şi Tracia Grecească);Ucraina (Podişul Doneţ – avantfosă hercinică) O condiţie importantă - prezenţa mareelor.La flux cursul inferior al râurilor se transformă în golfuri înguste, încadrate de versanţi cu pante mari.

La reflux se transformă în „pâraie” cu apă puţină, în faţa ţărmului apărând plaje, iar pe râuri lunci mlăştinoase, prin care meandrează albiile pâraielor.Localizare: Galicia (Spania), Ţara Galilor, Franţa - Pen. Bretagne;în Franţa de SE şi Insula Corsica – golfuleţe de tip riass tăiate în calcare – calanques =cotlon mic de mare.Calanque – mic golf, un intrând adânc în uscat; o vale îngustă, cu maluri abrupte, tăiată de obicei în calcare;Mai este cunoscut drept – ‘’ fjord mediteranean’’,impropriu spus.Fjord – vale creată de un gheţar; Aber – vale non glaciară creată de un râu de coastă inundat spre vărsare datorită creşterii nivelului măriiMasivul Calanque – cu ţărm accidentat, peisaj sălbatic;Se întinde între Marsilia (vest) şi Cassis (est) pe o lungime de 40 KmCalanques – masivul Esterel.Tăiate în porfire şi granite;Mult mai accesibile decât cele din apropierea Marsiliei.Calanque de Piana – golfuleţe situate pe coasta vestică a Insulei CorsicaSe remarcă prezenţa tafonilor (scobituri în masa rocilor de tipul granitelor şi gresiilor silicioase ce apar ca urmare acoroziunii determinate de alternarea sezoanelor calde şi secetoase cu cele umede.Predomină procesul de alterare ce duce la apariţia acestor forme în versanţii abrupţi, pe frunţile de faleză.Forme tipice pentru regiunile mediteraneene.ţărmul cu fiorduri:este specific regiunilor litorale înalte, care au fost afectate de gheţarii pleistoceni. În urma ridicării niveluluioceanului, sectorul inferior al văilor glaciare a fost invadat de apele acestuia.Ţărmul este înalt, crestat, iar golfurile se găsesc în lungul celor mai importante văi glaciare.Versaţii golfurilor au pante mari.Adâncimea fiordurilor este uneori foarte mare, depăşind în medie 200-300 m, ajungând chiar până la 1000 mFiordurile pot înainta în mare până la 1200 m adâncime;în afara fjord-ului propriu-zis litoralul este format dintr-o întinsă platformă continentală – strandflat, pe care segăsesc insule formând aşa numitul Skjærgården (Grădina cu pietre), abruptul continental este numit egga(Norvegia).Se întâlnesc înNorvegia, Islanda,Irlanda. ŞiSco ţia(se numesc firthssau fiorduri perechi şi sunt axate pe liniide fractură).Sogne - fjord – cel mai mare fjord din Norvegia.Diferenţa de nivel maximă este de 1.308 m, între nivelul mării şi altitudinea maximă atinsă, iar altitudinea medie afalezelor   , de-o parte şi alta a întregului fiord se apropie de 1.000 de metri. Lăţimea medie a braţului principal al Sogne -fjord este de aproximativ 5 km, dar braţele secundare sunt mult mai înguste. Sogne - fjord este o creaţie a proceselor deeroziunii glaciarăexercitată deghe ţariicuaternari care, cu mii de ani înurmă au acoperit Alpii Scandinaviei. În

timpul erelor de încălzire aclimei, gheţarii au început să coboare spre mare, pevălile râurilor deja existente sau creându-şi singuri văi de scurgere pe care le-au adâncit. La gura de varsare în mare,acest fiord este relativ puţin adânc datorită existenţei unui prag format dinmoreneledepuse de gheţarii.Strandflat - termen norvegian asociat şelfului continental uşor denivelat al Mării Norvegiei, dezvoltat la baza unui ţărmînalt; trăsături similare au şi şelfurile din jurul unor insule ca Islanda, Svalbard; aceste suprafeţe au fost modelate degheţarii de calotă, în pleistocen, şi de procese periglaciare, în fazele de retragere a gheţarilor; în prezent sunt acoperitede mare.Ţărmul de tip dalmatic sau ţărmul cu structură longitudinală se întâlneşte pe litoralul estic al Mării Adriatice.A rezultat prin invadarea de către apele mării a unei regiuni formate din şiruri paralele de culmi (axate peanticlinale) ce alternează cu văi şi depresiuni (dezvoltate pesinclinale).Ca urmare, culmile au devenit insule, iar în lungul văilor şi depresiunilor s-au dezvoltat golfuri şi canale.Prezenţa calcarelor, cu o reţea hidrografică slab organizată şi cu debit solid redus, favorizează păstrareacaracterelor iniţiale ale ţărmurilor, spre deosebire de coasta albaneză (formată din fliş), la care sedimentele aucolmat canalele, dezvoltându-se astfel o câmpie litorală.ţărmul vulcanic este legat de erupţiile vulcanice, de insulele cu aceeaşi origine. Se disting două situaţii: Ţărmul cu deltă - se formează la gura marilor fluvii, unde aluviunile nu sunt îndepărtate de valuri, maree şicurenţi, ci se depun, formând un relief de acumulare reprezentat printr-un ansamblu de grinduri, canale şidepresiuni umplute cu apă.Delte lobate (tipDunăre) sunt cele mai frecvente, remarcându-se printr-o înaintare rapidă pe 2-3 braţe principale, datorită abundenţei de aluviuni. Importanţa şi locul braţelor se modifică în timp. Se întâlnesc laRhein,Rhône. Delte triunghiulare (tipTibru) sunt cele mai simple, fiind formate prin aluvionarea efectuată de un singur braţ,care varsă cea mai mare cantitate de apă şi aluviuni în mare; celelalte braţe au rol secundar. Acest tip constituieo fază de început, când raportul dintre forţa râului şi cea a mării înclina spre primul.Ex. delte: Ural, Volga, Peciora, Vistula, Ebru, Pad, Guadalquivir.Ţărmul cu limane, lagune şi deltă este specific ţărmului de NV al Mării NegreŢărmul cu watt este reprezentat prin mlaştini şi bancuri de aluviuni (de regulă mâluri şi nisipuri), invadate devegetaţie hidrofilă. Se formează la mările cu platforme extinse şi de mică adâncime, unde fluxul şi refluxul semanifestă cu intensitate, iar râurile aduc materiale în cantităţi mari. În urma barării canalelor şi consolidăriicordoanelor, suprafeţele ce erau periodic inundate devin emerse (exondate) putând fi luate în cultură. Este cazulMării Nordului între gurile de vărsare ale Rinului şi Elbei, din Olanda, Danemarca până în NV Germaniei.Se remarcă prezenţa bancurilor de nisip, cordoanelor litorale, insulelor; În timpul refluxului uscatul se extinde prin exondarea parţială a suprafeţelor dintre insuleŢărmul Mării NorduluiInsulele Frisice – din punct de vedere

genetic sunt dune de nisip înecate, separarte de continent în urma mişcărilor recente de scufundare a uscatului.Între insule şi litoralul continentului se află o zonă acoperită de ape în timpul fluxului şi uscată în timpul refluxuluinumită watt de unde şi denumirea ţărmului de aici.Litoralul este acoperit de dune şi este protejat dediguri în spatele cărora se află o zonă situată sub nivelul mării plană şifertilă numită marschen sau poldere. 3 . P A R C U R I   N A T I O N A L E : Parcul Natural El Torcal de AntequeraSituat în Andaluzia (provincia Malaga – Spania).Suprafaţă 20 kmp.Este parcul cu unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din Europa;Calcarele (oolitice şi brecii) sunt de vârstă jurasică;Prezintă fracturi, fisuri (diaclaze) pe direcţii NV-SE, NE-SV – ce au contribuit la erodarea blocurilor de calcar. Principalii agenţi modelatori sunt: vântul, îngheţul şi dezgheţul (gelifracţia), apa.Fracturarea rocilor s-a produs sub acţiunea gerului, apei acumulate în roci, asociată cu disoluţia în mod diferit atipurilor de roci (calcare) sub efectul acid al dioxidului de carbon atmosferic conţinut în apa de ploaie, toateacestea au modelat o serie de forme bizare în stânci.Stratele de roci se caracterizează prin orizontalitate, lucru rar întâlnit în munţii calcaroşi din Andaluzia.Această orizontalitate este accentuată prin eroziune – diferitele tipuri de roci calcaroase alternează – iar  porozitatea şi capacitatea de absorţie a apei diferă.Gelifracţia (dezagregarea) a sculpat forme singulare;Disoluţia în suprafaţă a rocilor calcaroase a dus la formarea lapiezurilor, uvalelor, dolinelor etc.Flora: crini, sp. de orhidee, bujor de munte;Zăpada, alături de apa de ploaie dizolvă rocile calcaroase şi generează un peisaj carstic. Procesul de dizolvare estecontrolat de principalele sisteme de falie care afectează masivul.Compoziţia diferită a stratelor de calcar – condiţie distinctă în ceea ce priveşte acţiunea agenţilor erozivi – unelestrate au rezistenţă mai mare la eroziune, altele mai mică.În timp diferenţele se accentuează generând forme bizare: turnuri, arce, platouri, chei, pălării, lacuri etc.Parcul Naţional Coto Doñana- patrimoniu UNESCOEste una dintre cele mai importante zone umede din Europa;Reprezintă un sit major pentru păsările migratoare;Cunoscută pentru varietatea de păsări: rezidenţi permanenţi, vizitatori de iarnă din Europa Nordică şi Centrală,vizitatori de vară din Africa (specii de gâşte şi colonii colorate de păsări Flamingo);Una dintre cele mai importante colonii din lume devulturi imperiali(specie periclitată); Linx-ul iberic;Cuprinde diferite tipuri de ecosisteme: marismas (mlaştini - delta interioară), mattoral, corrales şi plaje cu dunemobile de coastă.Prezenţa tufişurilor mediteraneene (lavandă, cimbru, rozmarin) - mattoral;Stejar de plută denumit ‘’las pajareras’’ – excelent loc pentru cuibărit;Iarna – are loc inundarea ‘’las marismas’’ – în urma ploilor de toamnă – ce readuc la viaţă mlaştinile. Estesezonul ideal pentru vizite.Vara – uscată, temperaturi de peste 40 grade Celsius, mlaştinile seacă, se remarcă prezenţa nămolului, bancurilor de nisip şi a insulelor (importante pentru reproducerea păsărilor).PN. Coto Donana este situat la gura de vărsare a râului Guadalquivir (SV Spaniei) în Andaluzia – provincia HuelvaPrezenţa numeroaselor zone umede justifică crearea parculuiPeisaj saharian – nisipurile albe încreţite de vântul dinspre Atlantic se întind întrecorrales, depresiuni asemănătoareunor oaze, în care cresc pini mediteraneeni.Imobilizarea dunelor de nisip prin plantaţii de pini(Pinus pinea)Corrales – depresiuni plantate cu Pinus pinea pentru stabilizarea dunelor de nisip;Mattoral – ecosistemul tufişurilor – rozmarin, levănţică, cimbru;Vera - ecosistem – ‘’frontiera dintre nisip şi lut (argilă din mlaştină);

Piramidele de argilă de la Ritten/RenonMONUMENT AL NATURIIPiramidele de pământ de la Ritten sunt situate în provincia Tirolul de Sud pe versanţii muntelui Ritten, valearâului Isarco, în apropiere de BOLZANO;Sunt grevate în materiale morenaice care au rămas pe versanţi (resturi de rocă – de la bolovani uriaşi la pietricele mărunte) la finalul ultimei epocii glaciare, asupra cărora a acţionat ulterior eroziunea exercitată deagenţii modelatori externi (zăpadă, ploaie).Piramidele au aspect de coloane crestate, sunt late la bază şi se îngustează spre vârf. Unele sunt scurte, îndesate,altele sunt zvelte şi pot depăşi 40 m.Indiferent de înălţime, multe dintre ele au deasupra o pălărie de piatră (roci dure – porfire, granite, gnaise).Pilaştrii au culori diferite – de la roşu, ocru până la violet. Nu sunt statice ci într-o continuă evoluţie, odată ce un pilastru şi-a pierdut pălăria, se dezintegrează foarte rapid.În vreme ce clima distruge coloanele, ploile sculptează altele (ravene).Local piramidele coafate sunt cunoscute sub denumirea de LAHNTUME.Evoluţia unui pilastruPietrele prinse în materialul morenaic rămas aici după topirea gheţarilor explică modul de formare al piramidelor coafate de la Ritten.Apa de ploaie creează ravene, orice piatră mai mare pe care o întâlneşte joacă rol de umbrelă, protejând materialulsedimentar de dedesubt în faţa forţei distructive a ploii.În vreme ce restul sedimentarului este luat de apă, piatra şi pământul de sub ea rămân în picioare.În cele din urmă piatra cade şi pilastrul se sfărâmă imediat ca efect al ploii..... dar procesul de formare a noi pilaştri continuă.... până la epuizarea materialului.... Pălărie de ploaie – un pilastru încrustat cu pietre, ţine în echilibru o stâncă ce o apără de ploaie şi-i împiedicădistrugerea.

Geysir şi Strokkur Geysir (sau Marele Geysir) - situat în partea central-sudică a Islandei, în valea Haukadalur, la 500 km înapropierea vulcanului Hecla.Este cel mai vechi gheizer cunoscut şi unul dintre cele mai impresionante exemple ale fenomenului. Origineacuvântului „gheizer” provine din numele acestui „geysir”, care în limba islandeză provine de la verbul „gjósa”ce înseamnă „a erupe”.Gheizerele sunt izvoare intermitente de origine vulcanică, care emit în atmosferă la intervale regulate de timp jeturi de apă fierbinte şi/sau vapori, datorită încălzirii rapide a apelor din golurile subterane.În perioadele de calm,Geysir se prezintă sub forma unui lac verde, cu un diametru de 18 m şi adâncimea de 1,2m. În perioadele izbucnirilor, jetul de apă fierbinte este aruncat la înălţimi ce depăşesc 48 m.Magma încălzeşte apa subterană cu care vine în contact, iar datorită presiunii ridicate efecuate de greutateacoloanei de apă se atinge punctul de fierbere numai la temperaturi de peste 100° C, apa se transformă în vapori(fierbe) şi erupe formând o coloană înaltă de apă fierbinte.Straturile noi reci de apă freatică vor necesita din nou un anumit timp pentru a se încălzi iar procesul se repetă.Alături de Geysir sunt două bazine mai mici numite BLESI.Cele două Blesi conţin aceeaşi apă pentru că acestea comunică între ele;Diferenţa de temperatură a celor două Blesi determină şi o diferenţă de culoare a acestora;Unul are apa de culoare albastru opal/turcoaz, celălalt are apa de un albastru mai transparent;Apa din cele două bazine conţine dioxid de siliciu în suspensie care dă culoarea albastră mai mult sau mai puţinintensă funcţie de temperatura apei (ca şi Blue Lagon – SV Islandei);Cu cât temperatuta apei este mai mare siliciul devine solubil în apă, deci apa devine un albastru transparent;Cu cât temperatura apei este mai mică siliciul nu se mai dizolvă (rămâne în suspensie) şi dă apei o culoare bleuopal/turcoaz.

CONCLUZIE: diferenţa de culaore a celor două bazine este dată de diferenţa de temperatură a apelor lor;Strokkur – este un gheizer foarte activ, produce o erupţie la 5-10 minute, proiectează apa la o înălţime de peste 20m;Este situat în zona vulcanică de lângă râul HVITA.4 .CIVILIZATIA MEGALITICA:Construcţiile megalitice datează din epoca neolitică şi începutul epocii bronzului, fiind în general asociate cu populaţiile europene care au trăit învestul şi sud-vestul continentuluiale căror artefacte sunt cunoscute subnumele de Beaker (Cultura Beaker).Semnificaţii:astronomice (solstiţiile);religioase;funerare (morminte);Cele mai reprezentative forme:-   m e n h i r i   ( B r e t a n i a   –  teritoriul din Ins. Britanice cucerit de romani);-   d o l m e n i   ( B r e t a n i a ,   O l a n d a /hunnebed , Anglia/cromlech, Portugalia/anda);c e r cu r i   de  p i e t r e (Marea Br i t an i e ) ; -   p i e t r e   r u n i c e   ( S c a n d i n a v i a ) ; - construcţii asociate – tumuliMenhiri – megaliţi – mărturii ale civilizaţiei celtice, constituiau locuri de cult; ‘’misterioase pietre plantate în picioare (verticale)’’; pot fi dispuse în cercuri ‘’cromlech’’ - cercuri de pietre;a. Menhiri: b. Dolmeni:Locqmariaqer (cel mai mare menhir); - Paulnabrone (Irlanda);Carnac (cel mai mare ansamblu); - morminte, camere funerare;Dolmen – dale de piatră de diverse dimensiuni şi grosimi dispuse peste pietre verticalecare servesc drept picioare (morminte);c. Tumuli:- movile funerare, în general adăpostesc rămăşiţele unor nobili, regi, căpetenii ş.a.d. Cercuri de pietre (Marea Britanie):- Stonehenge (Câmpia Salisbury), Castlerigg (Cumberland)- neoliticul târziu şi epoca timpurie a bronzului (3000-1500 î.Hr.)- relevă conexiunile dintre credinţa religioasă a popoarelor respective, riturile funerare, cunoştinţele matematice,astronomice şi geologice.Cromlech – monument megalitic realizat dintr-o suită de menhire dispuse în cercuri, de vârstă preistoricăMonumentul de la Stonehenge a fost construit acum 3500-4000 de ani (Neolitic – Epoca bronzului). A fost probabiltemplu şi calendar solar. Blocuri imense de gresie; înscris pe lista patrimoniului UNESCO;5.EUROPA-POPULARE ANTICHITATE:Creta – primul „focar” de civilizaţie europeană;Oraşele cretane au pus bazele civilizaţiei şi culturii europene. Ele au fost oraşe nefortificate, nu aveau un planurbanistic, deşi străzile erau pavate şi existau apeducte (ex. Cnossos).Civilizaţia greacă (Pen. Balcanică – 1200 – 300 î.Hr.);filozofie;literatură;artă;matematică;astronomieCultura minoică (Palatul lui Minos din Cnossos);Alexandru cel Mare duce civilizaţia greacă până în India ...Oraşele greceşti- Secolul al-VIII-lea, î.Hr., perioadă de prosperitate, de utilizare a alfabetului, practicarea agriculturii şi comerţul;- Oraşele reprezintă mici state independente cu: acropole, zid de apărare, oraşul propriu-zis, spaţiul agricol;- Au orăşeni şi sclavi;- organizarea politică diferă de la un oraş la altul; Sparta (guvern aristocratic), Atena (guvern democratic);Colonizarea- sec. al-VIII-lea î.Hr. grecii sunt fondatorii coloniilor (noi oraşe) de la Marea Mediterană şi Marea Neagră;-se importă caractere din metropolele prezente (comerţ, monede) în ansamblu se ’’importă’’ civilizaţia greacă;Războaie – împotriva Imperiului Persan (învins la Marathon);Oraşele reprezintă mici state independente cu: acropole, zid de apărare,oraşul propriu-zis, spaţiul agricol;al doilea război tot împotriva Imp. Persan (condus de Darius) înfrânt în defileul de la Termopyle, iar flota estedistrusă în golful Salamina;-între oraşele greceşti Sparta şi Athena (Războiul Peloponezului) a durat 26 de ani încheindu-se prin distrugereaflotei Atenei (405 î.e.n);-urmează o perioadă de nesiguranţă, nelinişte de care profită regele Filip al Macedoniei cucerind Grecia şisubordonând-o.- Alexandru Macedon, fiul lui Filip al II-lea a dus o importantă campanie de cucerire ajungând pană în India. A vrutsă creeze un imperiu universal, să unească grecii şi barbarii. A dus civilizaţia greacă până în Asia.

Oraşul Athena- este dominat de Acropole – colină sacră ce adăposteşte temple şi sanctuare dedicate zeităţilor protectoare;- oraşul este împrejmuit şi apărat cu ziduri, aşezat în terase. Există mici cartiere, străzi înguste, o întinsă piaţă – Agora.-viaţă culturală activă: Teatrul lui Dyonisos, Teatrul  lui Epidaur.Pireu- un oraş nou, activ, şantier naval, buticuri pentru activităţi artizanale. Oraşele-state (polis-urile)Sparta-a fost cel mai puternic oraş-stat până la ascensiunea Atenei;- aşezat în Câmpia Laconiei, într-unloc strategic, înconjurat din trei părţi de munţi;- controla rutele militare şi comerciale care traversau Munţii Taigetos şi era situat la 27 mile de portul său Gytheion,fiind greu de cucerit.Civilizaţia romană (din secolul III î.Hr. – secolul V d.Hr.) → stăpânii EuropeiRoma – devine cel mai puternic centru în Mediterana Occidentală;căi de comunicaţie (ex. Via Appia);apeducte;urbanism (clădiri, pieţe, băi publice, arene);administraţie;drept;ia naştere religia creştină;Imperiu: de la Rhin până la Eufrat;Mediterana se transformă într-o Mare Internum (mare nostrum);Între graniţe trăiau circa 50 – 70 mil. loc. (1/5 din populaţia globului);Latinii – cei din jurul Romei au devenit treptat, până spre sfârşitul lumii antice, seminţia dominantă a Europei;Latinii + Etruscii (vecinii dinspre nord) au dezvoltat agricultura şi oraşele fondate de greci;Roma este situată în Câmpia Latium. Ea a dominat lumea mediteraneană apuseană, anexând aproape toateregiunile elenistice;Oraşul de pe şapte coline, Cetatea Eternă – situată la marginea Tibrului, nu departe de mare, pe vechi căi delegătură;-sec VIII î.Hr. (753 – epoca lui Romulus) – locuitorii satelor se asociază formând oraşul;- î n   s ec I I I î .Hr . Roma dev ine o  ma re  pu t e r e ; -în sec II î.Hr. Roma crează un imperiu pentru toată Mediterana. Teritoriile devin provincii administrate de unmagistrat roman;- graţie cuceririlor, Roma domină un imens imperiu care se întinde pe trei continente (Europa, Asia, Africa).Lumea RomanăEra unitată prin:- oraşe puternice (singurele care conservă civilizaţia);-limbile greacă (vorbită în Orient);  latina (vorbită în Occident);-s p a ţ i u   e c o n o m i c   c e n t r a t p e   R o m a ; -comerţ pe mare şi pe drumurile construite de romani;- foa r t e a c t i v po r tu l Rome i (L ido d i  Os t i a ) ; -l ocu i t o r i i impe r iu lu i –   c e t ă ţ en i   r oman i ; - monumente grandioase (Colosseum, Pantheon, Termele Romane etc.).Colosseum-ul - simbol al oraşului etern, construit în anul 79 d. Hr. de către împăratul Vespasian;luptele dintre gladiatori; aceste lupte erau şi o modalitate de a scăpa de sclavi, de creştini, criminali,agitatori politici, prizonieri de război; animalele folosite erau: lei, elefanţi, girafe, hiene, hipopotami, caisălbatici, zebre;păturile sociale: podiumul aflat la primul nivel era rezervat doar pentru împărat, senatori, magistraţi şivestale, la următorul nivel se afla burghezia, iar exact în vârf, pe scaune de lemn se afla plebea.amfiteatrul avea o capacitate de 75 000 de spectatori. Pantheon-ul cea mai bine conservată dintre clădirile Romei, templu circular perfect proporţionat, singura sursă delumină este o gaură mare în mijlocul cupolei -oculus-ul – cea ce înseamnă că acest edificiu a fost deschiselementelor naturii pentru aproape 2000 de ani.- templu construit de Hadrian în secolul II d.Hr., dedicat

tuturor zeilor;-cupolă cu diametrul de 43 m şi este una din cele mai mari construcţii romane;Renumitele băi romanepe lângă cele trei bazine (fierbinte, călduţ şi rece)ofereau săli de gimnastică, biblioteci şi săli de lectură pentru perfecţionareaminţii şi trupului.Forumul Roman– centrul civic al vechii Rome; această zonă, cândva o mlaştină folosită drept cimitir de primiilocuitori ai colinelor dimprejur, a fost asanată în secolul al VI – lea î. Hr. de către un rege etrusc. În urma săpăturilor arheologice care au început în secolul al XIX – lea, Forumul a fost dezgropat, astăzi el dezvăluie o mulţime detemple în ruină, clădiri publice, cupole şi magazine şi multe alte clădiri greu de identificat.Evul MediuDeclinul Imp. Roman de Apus;Urbanizarea Europei (în special N şi V);În sec. al VIII-lea – oraşul ‘’burg’’ – acesta se afla într-un loc favorabil circulaţiei, unde negustorii şimeşteşugarii îşi puteau asigura piaţa de desfacere;Oraşele aveau tendinţa de a ocupa poziţiile cele mai bune, intersecţiile drumurilor comerciale de pe uscat sau apă, sau înlungul acestora (Leipzig, Augsburg etc.);Apariţia Ligii Hanseatice – rol important în dezvoltarea oraşelor europene;Liga Hanseatică – alianţă a unor oraşe comerciale (Lübec, Hamburg, Wisby, Riga, Novgorod, Bergen, Bruges,Londra etc.) care au stabilit şi au menţinut un monopol comercial în M. Baltică şi Marea Nordului (sec. XIII-XVII – Evul Mediu Târziu – încep. perioadei Moderne);Iniţial – ‘’asociaţie a negustorilor germani din străinătate ce controla comerţul de la M. Baltică şi M. Nordului’’;Deţinea un cod de legi strict la care trebuiau să se supună toţi membrii; Nu se percepeau taxe pentru nicio marfă importată din oraşele membre care plăteau cu aceeaşi monedă şi aveauaceleaşi unităţi de măsură; Navele ‘’koggen’’ transportau – blănuri, ceară, miere, chihlimbar, vin ,metale, textile, bere;

• 6 .  FRANTA: mas ivu l Armor ican

• Si tua t în reg iunea Normandie i ş i Bre tan i e i ;

• Un i ta te herc in i că a l c . d in ş i s tur i c r i s ta l ine , roc i s ed imentare ;• A lcă tu i t d in 3 compar t imente pr inc ipa l e : Bre ton , Normand ş i

Gât ine (Vendee ) ; • a l t i tud in i de cca . 450 m în Munţ i i d ’Arée ş i No i re ;• c e l e ma i joase reg iun i au înă l ţ imi de 100 – 200 m; • l i t ora lu l e dominat de pod i şur i : C l eon , Trégorro i s , Cornoua i l l e ,

Vanne ta i s , e t c .• Ţărm cu r ia s ş i anse ;• Vege ta ţ i e : pădur i de s t e jar , vege ta ţ i e de l ande ( zona l i t ora lă ) ;

Mas ivu l c en tra l f rancez • Al t i tud in i med i i : aprox . 700 m;• Uni ta te herc in i că ;• î ncadra t de reg iun i de câmpie ş i depres iun i ;• Este a s imetr i c : ver santu l e s t i c ( abrupt ) i ar c e l ve s t i c (domol ) .• s oc lu l vech i înc l ină mul t spre ve s t , f i ind acoper i t de o pă tură

s ed imentară mezozo i că ş i neozo i că ;• î n e s t , s e t e rmină pr in tr -un abrupt de fa l i e , spre va l ea Rhonu lu i ;• î n c en tru , depres iun i l e t e c ton i ce d in lungu l vă i l or sunt f l anca te

de că tre pod i şur i îna l t e , une l e vu l can ice ;munt i i vosg i

• S i tua ţ i în t re Baz inu l Par i z ian ş i Câmpia A l sac i e i .• A l t i tud in i l e max ime se în tâ lnesc în par tea sud ică ş i depăşe sc

1400m.• Se t ermină pr in tr -un abrup t de fa l i e sp re Câmpia A l sac i e i ş i

p r in t r -un ve r san t domol sp re Baz inu l Par i z i an .• vă i l e de pe ver santu l ve s t i c au fo s t mode la te de ghe ţar i , ver sant

pre lung; ver santu l e s t i c - abrupt .

• da tor i tă fap tu lu i că vâr fur i l e sunt ro tunj i t e , sunt supranumi ţ i „munţ i i ba lon ” .

• c e l ma i îna l t vâr f e s t e Grand Ba l lon (1423m) .• A lcă tu i ţ i în pr inc ipa l d in roc i c r i s ta l ine ş i gre s i i .• M. Vosg i - hors t c r i s ta l in ;

Munt i i a lp i

• s e de s fă şoară sub forma unu i arc , convex spre ve s t ;• s -au format în t impul orogeneze i a lp ine ;• Zonă cr i s ta l ină în cen tru ş i zone s ed imentare pe f l ancur i ;• Sunt s t răbătu ţ i de vă i putern i c adânc i t e , precum Va lea Rhonu lu i ;• a l t i tud inea max imă depăşeş t e 4000 m – Mont B lanc (4807m);

munt i i p i r ine i• s i t u a ţ i l a f r o n t i e r a c u S p a n i a ;

• a l t i t u d i n i c e d e p ă ş e s c 3 0 0 0 m ;• p r e z i n t ă u n a b r u p t m a i p r o n u n ţ a t s p r e

B a z i n u l A c v i t a n i e i ş i u n u l m a i d o m o l c ă t r e E b r o ;

• s u n t a l c ă t u i ţ i d i n b l o c u r i c r i s t a l i n e , a c o p e r i t e c ă t r e N ş i S d e o p ă t u r ă s e d i m e n t a r ă c u t a t ă ;

• s u n t f r a g m e n t a ţ i d e v ă i p u t e r n i c a d â n c i t e ş i î n ş e u ă r i , c a r e p e r m i t c o m u n i c a r e a c u S p a n i a ş i A n d o r r a .

B a z i n u l p a r i z i a n

• D e l i m i t a t d e M a s i v u l C e n t r a l î n s u d , M a s i v u l A r d e n i î n n o r d - e s t , M a s i v u l A r m o r i c a n î n v e s t ş i M u n ţ i i V o s g i î n e s t ;

• C u v e t ă u m p l u t ă c u d e p o z i t e s e d i m e n t a r e m e z o z o i c e ş i n e o z o i c e d i n c e î n c e m a i r e c e n t e s p r e c e n t r u ;

• P r e z i n t ă u n r e l i e f d e c u e s t e d i n L o r e n a p â n ă î n C h a m p a g n e , c u d e z v o l t a r e

s p a ţ i a l ă , î n ă l ţ i m i ş i g r a d d e f r a g m e n t a r e d i f e r i t e d e l a v e s t l a e s t .

• S e d e z v o l t ă r e l i e f d e p l a t o u r i , u n e l e f o r m a t e p e c r e t ă ş i c a l c a r e , a l t e l e p e a r g i l e ş i m a r n e ( P i c a r d i e , V a l o i s , e t c . ) ş i c h i a r p e n i s i p u r i ( S o l o g n e ) ;

C o n c e n t r a r i u r b a n e• D u p ă p o z i ţ i a g e o g r a f i c ă , c e n t r e l e u r b a n e

i m p o r t a n t ep o t f i :

D e c o n v e r g e n ţ ă ( a c ă i l o r d e c o m u n i c a ţ i e )

D e c o n v e r g e n ţ ă ş i c o n t a c t ( c o n t a c t u l d i n t r e u n i t ă ţ i g e o g r a f i c e d i f e r i t e )

S i t u a t e î n b a z i n e c a r b o n i f e r e S i t u a t e l a e s t u a r e l e r â u r i l o r

• C e a m a i m a r e c o n c e n t r a r e u r b a n ă e s t e c e a a c a p i t a l e i P a r i s , c a r e î n s u m e a z ă 1 1 . 1 7 4 . 7 4 0 l o c . A l t e c o n c e n t r ă r i s e m n i f i c a t i v e s u n t L y o n , M a r s e i l l e , L i l l e - R o u b a i x - T o u r c o i n g ş i N a n t e s .

P a r i s

• C a p i t a l a F r a n ţ e i• S t r ă b ă t u t d e r â u l S e n a• A l t i t u d i n e a m a x i m ă e s t e d e 1 3 0 m -

D e a l u l M o n t m a r t r e ;• L a 1 8 0 1 a v e a o p o p u l a ţ i e d e 5 4 3 . 0 0 0 d e

l o c u i t o r i . • Î n p r e z e n t , z o n a m e t r o p o l i t a n ă a r e

p e s t e 1 2 . 0 0 0 . 0 0 0 d e l o c u i t o r i .

M a r s i l i a• S i t u a t î n r e g i u n e a P r o v e n c e• C e l m a i m a r e p o r t c o m e r c i a l a l F r a n ţ e i• A r e o p o p u l a ţ i e d e a p r o x . 8 2 0 . 9 0 0 d e

l o c u i t o r i . A g l o m e r a r e a u r b a n ă M a r s e i l l e – A i x - e n - P r o v e n c e d e p ă ş e ş t e 1 . 5 0 0 . 0 0 0 d e l o c u i t o r i .

• D e n s i t a t e a e s t e d e p e s t e 3 0 0 0 l o c . / k m 2 . L y o n

• E s t e r e ş e d i n ţ a d e p a r t a m e n t u l u i R h o n e ş i e s t e s t r ă b ă t u t d e r â u l o m o n i m .

• I n f r a s t r u c t u r a u r b a n ă e s t e u n a d i n c e l e m a i d e z v o l t a t e d i n E u r o p a .

• A r i a m e t r o p o l i t a n ă n u m ă r ă c c a . 1 . 8 0 0 . 0 0 0 d e l o c u i t o r i ;

• D e n s i t a t e a m e d i e d e p ă ş e ş t e 9 7 0 0 l o c . / k m 2 .

• C â t e v a n u m e p o a r t ă r e n u m e l e o r a ş u l u i î n t o a t ă l u m e a : A n t o i n e d e S t . E x u p e r y , a u t o r u l " M i c u l u i P r i n ţ " , F r a ţ i i L u m i e r e – i n v e n t a t o r i i c i n e m a t o g r a f u l u i , U r b e a m e d i e v a l ă “ V i e u x - L y o n " ş i b i j u t e r i i l e s a l e a r h i t e c t u r a l e .

••• I N D U S T R I E • - z o n e i n d u s t r i a l e m i x t e   : D u n k e r q u e

– C a l a i s ( D u n k - s i d e r u r g i e i n t e g r a t ă ) ;• - z o n e i n d u s t r i a l e s p r e a d a p t a r e :

L i l l e ( s i d e r u r g i e p o r t u a r ă ) ;• - z o n e i n d u s t r i a l e î n d i f i c u l t a t e :

L e n s – V a l e n c i e n n e s ;• - D e z i n d u s t r i a l i z a r e ( s i d e r u r g i e ,

ş a n t i e r e n a v a l e , t e x t i l e , a u t o v e h i c u l e ) ;• - R e c o n v e r s i e – s p r e a c t i v i t ă ţ i

T e r ţ i a r e ( c o m e r ţ ) • - s i d e r u r g i e – s p r e – m a s e

p l a s t i c e ( P e t - u r i ) , i m p l a n t a r e a f a b r i c i i C o c a – C o l a ( D u n k e r q u e ) ;

• A C T I V I T Ă Ţ I P O R T U A R E • - 3 m a r i p o r t u r i – D u n q u e r q u e ,

P a s d e C a l a i s , B o u l o g n e ;• - C a l a i s – p r i m u l

p o r t d e p a s a g e r i a l F r a n ţ e i ;• - c a n a l e : - D u n k – L i l l e ;• - D u n k – P a s d e C a l a i s ;• - i m p o r t : - c ă r b u n e , p e t r o l ,

m i n e r e u r i , m ă r f u r i d i v e r s e ;• - e x p o r t : - p r o d u s e s i d e r u r g i c e ,

a l e p e t r o c h i m i e i .R E G I U N E A S U D I C Ă - F R A N Ţ A M E D I T E R A N E A N Ă

• - f o a r t e d e z v o l t a t ă - a g r i c u l t u r ă ( p o m i c u l t u r ă , v i t i c u l t u r ă ) ;

• - a c t i v i t ă ţ i p o r t u a r e ;

• - a c t i v i t ă ţ i i n d u s t r i a l e ;

• - t u r i s t i c e / b a l n e a r e ;• - o r a ş e c u > 1 m i l . l o c . c u

a c t i v i t a t e c o m p l e x ă ; • R e g i u n e a M o n t p e l l i e r c u o r a ş e l e : • M o n t p e l l i e r - c e n t r u i n d u s t r i a l ,

u n i v e r s i t a r , p o l d e a t r a c ţ i e • P e r p i g n a n• N î m e s• B e z i é r s• A r l e s • c u i n d u s t r i e c o m p l e x ă , d a r ş i

a g r i c u l t u r ă . • R e g i u n e a P r o v e n c e - A l p e s - C ô t e

d ΄ A z u r - c u o r a ş e l e : • M a r s e i l l e c u c e n t r e l e F o s , L a B e r e ,

L a v e r a ; • T o u l o n – p o r t m i l i t a r ; • N i c e - p r i c i p a l u l c e n t r u a l C o a s t e i d e

A z u r ; • G r a s s e• C a n n e s• A n t i b e s• T e h n o p o l i ( i n d u s t r i e , t e h n o l o g i e ,

î n v ă ţ ă m â n t , c e r c e t a r e , t u r i s m ) ;F R A N Ţ A S U D - V E S T I C Ă

• - R e s u r s e e n e r g e t i c e :• - p e t r o l• - g a z e n a t u r a l e• - I . C . M . - a v i o a n e B o d e a u x ,

T o u l o u s e ;• - I n d u s t r i e p e t r o c h i m i c ă ;• - A c t i v i t ă ţ i p o r t u a r e ;• O r a ş e : • B o r d e a u x > 6 9 0 . 0 0 0 l o c u i t o r i• T o u l o u s e > 6 5 0 . 0 0 0 l o c u i t o r i• A c e s t e d o u ă c e n t r e ( B o d e a u x ,

T o u l o u s e ) , p r i n f u n c ţ i i l e l o r c o m p l e x e , d e z v o l t ă u n m a r e h i n t e r l a n d d e i n f l u e n ţ ă .

F R A N Ţ A D E E S T• A L S A C I A • 1 m i l l o c . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 %

p o p . F r a n ţ e i• 6 0 % s e c t o r t e r ţ i a r

• S t r a s b o u r g – c a p i t a l ă r e g i o n a l ă , ‘ ’ v i l l e d e s r o u t e s ’ ’ , r o l d e i n t e r s e c ţ i e ;

• - 4 0 0 0 0 0 l o c ( a g l o m e r a ţ i a )

• - c a p i t a l a A l s a c i e i – P a r l a m e n t u l e u r o p e a n

• - C o n s i l i u l E u r o p e i

• - C o m i s i a D r e p t u r i l o r O m u l u i

• - C a m e r a C u l t u r a l ă E u r o p e a n ă a A r t e l o r

• - a l I I - l e a c e n t r u f i n a n c i a r - b a n c a r d i n F r a n ţ a

• - a l I I - l e a p o r t f l u v i a l a l F r a n ţ e i ( d u p ă P a r i s ) – M u z e u l A l s a c i e i

• - M u z e u l d e A r t e D e c o r a t i v e

• - i n d . m e t a l u r g i c ă• - i n d . a l i m e n t a r ă ,

h i g h - t e c h : S o n y , A k a y , T o s h i b a ;• - G u t e n b e r g –

u m a n i s m ( i m p r i m e r i e , t i p o g r a f i e , B i b l i a )• - C o l m a r – 6 4 0 0 0 l o c• - c e n t r u c e l t i c• - m u z e e• - i n d u s t r i e m e c a n i c ă , t e x t i l ă • - M u l h o u s e – 1 0 0 0 0 0 l o c ( 2 0 0 0 0 0 c u

a g l o m e r a ţ i a )• – M u z e u l C ă i l o r f e r a t e –

p r i m u l î n E u r o p a• - i n d u s t r i e c h i m i c ă• - I C M – a u t o v e h i c u l e• - i n d . t e x t i l ă• - i n d . e l e c t r i c ă• - î n a p r o p i e r e s u n t

z ă c ă m i n t e d e p o t a s i u

7 .  OLANDAUNITATILE DE RELIEFEste dominat de o unitate de câmpie joasă, creată în a douajumătate a Terţiarului prin depunerea de sedimente.Spre Nord se află o regiune desedimentaţie postglaciară (mari depozite de turbă formate în depresiunile create degheţarii cuaternari,straturi de argilă, pietriş, morene,blocuri eratice care formează o regiune colinară de la Niymengen până la Veluwe).Olanda se suprapune pe un sector al Câmpiei Nord-

Europene;Litoralul olandez este nisipos, cu insule (în zona Wadden) - Insulele Frisice de Vest, diguri nisipoase (10 m) subcare se găsesc depozite cuaternare, golfuri supuse intens modelarii;-Insulele Frisice de Vest - dune înecate, separate de continent în urma mişcărilor recente de scufundare a uscatului şiultima transgresiune;-Câmpii interioare - aluviale (deltaice) şi nisipoase, coline glaciare (morene), canale, braţe largi(Vecht),depoziteleossoide;-Relief glaciar, fluviatil, maritim;-Subunităţi: Câmpia ZeelandCâmpia HollandCâmpia FrieslandPlatourile Drenthe, Brabant şi Gelderland.Vestul Olandei - o regiune acoperită de apele mării şi transformată treptat de către om în uscat (în poldere) prinsepararea de mare printr-un cordon litoral.Regiunile: Zeeland, Holland (ŢARA Scufundată) şi Friesland fac parte din Polderlandul olandez;Profilul asupra reliefului de la ţărm către interiorul uscatului surprinde o serie de elemte care pun în evidenţăcaracterele acestui spaţiu:-Ins. Frisice – amenajate pt a opri furia valurilor cu un cordon litoral (cordon de dune) care se ridică la 20 mdeasupra nivelului mării- Marea Wadden – o porţiune formată în urma refluxului situată între ţărmul Mării Nordului şi uscatul dinapropiere; Mareele care pătrund în Marea Wadden aduc o mare cantitate de particule fine care se depun; porţiunile de uscat sunt fixate la început cu Salicornia, care prin rădăcinile sale fixează solul;- Ins. Halligen – de cca. 110 m, reprezintă o zonă intermediară între Wadden şi digul de vară Acesta protejează polderele de vară; mai spre est se ridică digul de iarnă care protejează polderele mai vechi;-Tot aces aliniament este dezvoltat pe depozite cuaternare (blocuri, argile, nisipuri) dar şi mai noi. Frecvent înstructura polderelor apar turbării.Beemster - cel mai vechi polder din OlandaSuprafaţa polderului Beemster a fost recuperată de sub ape între anii 1607 şi 1612, ceea ce face din Beemster cea mai veche porţiune de pământ recuperată de sub ape.Un total de 42 de mori de vânt au reuşit la aceea dată să scoată excesul de umezeală din solul care iniţial se aflăla 3,5 metri sub apele mării.Suprafaţa recuperată a fost transformată într-o zonă propice agriculturii cu soluri fertile şi a fost parcelată subforma unui pattern rectangular (parcele lungi, rectangulare).Acesta nu este cu nimic mai deosebit faţă de polderele actuale ca aspect, însa are o puternică încărcătură istoricădeoarece simbolizează “lupta” neîncetată a populaţiei împotriva apelor şi demonstrează că olandezii aveau încăde pe atunci tehnologia necesară unei astfel de amenajări a terenului.

Este foarte bine conservat şi a intrat sub egida UNESCO din 1999.Reţeaua de mori de vânt de la Kinderdijk 

Morile de vânt au fost dintotdeauana un simbol reprezentativ pentru Olanda, însă se spune că la Kinderdijk îţi poţi da seama cel mai bine de ce anume înseamnă peisajul tipic olandez, deoarece aici regăseşti cele 19 mori devânt, canale de apă, diguri, văcuţe păscând şi chiar oameni încălţaţi în tradiţionalii saboţi de lemn(dutch clogs).Cele 19 mori au fost construite în 1740 cu scopul de a scoate apa din pământ într-un rezervor până în momentulîn care nivelul râului ar fi permis deversarea acesteia înapoi în râu.

Din 1927 au fost puse în funcţiune staţiile de pompare cu motor diesel iar morile de vânt nu au mai fost folosite.În timpul lunilor de vara acestea sunt acţionate din nou pentru turişti, există de asemena şi un muzeu într-una dinele cu poze şi descrieri referitoare la modul de viaţa al familiilor de “morari”.Kinderdijk a fost declarat în 1997 ca monument al Patrimoniului Mondial

UNESCO.CONURBATIA RANDSTAD-HOLLAND:Conurbaţia Randstad-Holland se suprapune regiunii Zuid-Holland (cca. 6 mil.loc.; 33% din pop. ţării), cuprinde mariaglomerări urbane: Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht, Leiden, Dordrecht, Haarlem etc., aici densitatea pop. trecede 1000 loc./kmp;REGIUNI INDUSTRIALE:Regiunea Nordică se remarcă prin producţia de gaze naturale (exploatarea pe uscat şi din platformacontinentală), pe baza cărora se dezvoltă industria chimică, a aluminiului. Prezentă este şi industria energetică(termoenergie).

Agricultura (creşterea animalelor) ocupă un loc important în structura economiei regiunii.Principalul centru: Groningen.Regiunea Vestică. Conurbaţia Randstad – Holland;Au fost separate trei regiuni industriale:1. Amsterdam (pe râul Amstel) – Ijmuiden – Haarlem:industrie constructoare de nave, avioane, autovehicule,industrie petrochimică, chimică, industrie siderurgică, electronică.2. Rotterdam – Dordrecht – Haga:industrie petrochimică, chimică, energetică, construcţii de nave.3. Utrecht:electronică, metalurgie.Regiunea Estică, cu principala grupare industrială Arnhem – Nijmegen(industria textilă, metalurgică,electronică, exploatarea gazelor naturale).Regiunea Sudică se distinge prin dezvoltarea industriei siderurgice, chimice, petrochimice, constructoare demaşini, industriei textile. Terenurile sunt cultivate cu secară, ovăz, cartofi, plante furajere etc.Regiuni industriale importante:1. Tilburg – Breda; 2. Eindhoven; 3. Maastricht – Heerlen.AGRICULTURA:•Din totalul suprafeţei ţării, 27% este pământ cultivat, alte 32% sunt utilizate ca păşuni, iar 9% sunt păduri.•Agricultura modernă, intensivă, productivă, ocupă 4% din forţa de munca şi produce 4% din produsul intern brut. Cea mai dezvoltată ramură este creşterea vitelor prin păşunat, dar în multe locuri şi cultivarea florilor (floricultură) ocupă un loc important.•  Se   cu l t i vă :   c a r t o fu l ,   s f e c l a   de   zahă r   ş i   c e r ea l e l e . •  Pe  po lde re  c r e sc  pe s t e   4 ,5  m i l i oane  de  vac i   de   l ap t e . Olanda se află pe locul 5 în Europa la producţia de unt, pe locul 4 la producţia de caşcaval iar pe locul 1 în producţia de bulbi de flori.•  Pe  mu l t e   po lde re   s e   cu l t i vă   l a l e l e ,   z amb i l e   ş i   c r i n i , mai ales în zonele Leiden şi Haarlem, de unde anual se exportă milioane de bulbi de flori.Un produs important de export îl constitue zarzavaturile cultivate în sere.Primul loc in sectorul agricol este ocupat de creşterea vitelor cu un aport de 67,5% din valoarea productiei globale aagriculturi olandeze fata de 18% partea horticulturii.Creştera vitelor este concentrată îndeosebi în provincile din nord şi din vest.

 Reputaţia Olandei ca mare producătoare de produse lactate este foarte veche, untul de Delft sau cel de Leida bucurându-se de o larga preferinţă pe piaţa internatională; circa 40% din producţia de lapte este industralizată în vedereaexportului.Amsterdam este capitala oficială a Olandei însă instituţiile fundamentale ale statului, Curtea supremă de justiţie,guvernul şi parlamentul îşi au sediul în Haga.Termenul de Amsterdam provine din alaturarea cuvântului "dam" - baraj şi a cuvântul "amstel", adica râul ce străbateoraşul. Pe plan local este numit şi Mokum, ce înseamn oraş în limba idis. Centrul oraşului are formă de potcoava şi esteîmprejmuit de patru canale: Singel, Herengracht, Keizrsgracht şi Prinsengracht (Canalul Prinţesei).Amsterdam – un fost sat de pescari – Piaţa Dam – centrul oraşului – aici a fost construit barajul pentru blocarea cursuluirâului Amstel.STIL ARHITECTURAL TIPIC-FRONTOANE: Aceste faţade cu frontoane (unele în trepte) datează din anii 1600.Utilizarea acestor frontoane a devenit populară în Evul Mediu – această epocă a fost numită Renaşterea Olandeză.Utilizarea frontoanelor a reprezentat o metodă de ascundere a acoperişurilor reale.Frontoane triunghiulare, dreptunghiulare, gotic din lemn,gotic in trepte,gotic cu pinacluri, renascentist,gatROTTERDAM:Rotterdam este un oraş port, în provincia Olanda de Sud.Oraşul se află pe Nieuwe Maas,

 Noul Meuse, un braţ al râului Maas (Meuse).Oraş cultural european;Cel mai mare porteuropean;Casele cubice sunt specifice Rotterdamului şi Helmondului, au fost proiectate de arhitectul Piet Blom în 1984. ÎnRotterdam sunt amplasate pe strada Overblaak şi lângă staţia de metrou Gara Blaak.Există 38 cuburi mici şi două aşa-numitele "super-cuburi", toate ataşate unele de altele.Casele conţin trei etaje:-parter – intrarea;-etaj I cu living şi bucătarie deschisă;-etaj II cu două dormitoare şi o baie;-etaj III - folosit uneori ca o mică grădină.Pereţii şi ferestrele au un unghi de 54.7 grade.Suprafaţa totală a apartamentului este de aproximativ 100 m², dar aproximativ un sfert din spaţiu este inutilizabil dincauza peretilor PORTUL ROTT ERDAM:Rotterdam este unul dintre cele mai mari si mai aglomerate porturidin lume, întinzându-se pe 37 km de-a lungul malului râului NieuweMaas (Noul Meuse);În portul Rotterdam, încărcătura este pusă şi în mici ambarcaţiuni şi transpor-tată pe mare către alte ţări (Spania, FranţaMarea Britanie, Peninsula Scandinavă).

PROIECTUL DELTA:În urma inundaţiilor din 1953 au murit aproximativ 2000 de persoane, tragedie care a adus în discuţie sigurantacelor aproximativ 4 mil. de persoane care traiesc pe coasta Olandei, “sub nivelul marii”.Discuţiile au dus la întocmirea Planului Delta, cel mai mare plan de amenajare împotriva inundaţiilor din lume,care a debutat în anul 1957 şi s-a încheiat în 1997.

 De fapt, prin acest plan s-a vrut închiderea celor 3 estuare ale râurilor Rhin, Mass (Meuse) si Sheldt respectiv aregiunilor Grevelingen, Haringvliet si Oostershelde, astfel asigurându-se controlul împotriva inundaţiilor în zonăşi creearea de noi poldere.Imediat dupa conştientizarea necesităţii acestui plan a apărut o noua problemă şi anume ecosistemul delteiolandeze. Construind tradiţionalele baraje acestea ar fi dus la dispariţia tuturor speciilor de apă sărată din zonădeoarece apele estuarului s-ar fi “îndulcit” în lipsa schimbului activ dintre apa fluviilor şi apa mării.De aceea a trebuit sa fie luat în calcul şi factorul ecologic şi chiar şi cel economic în elaborarea planului Deltaavând în vedere că în zonele respective mulţi localnici trăiau din pescuitul stridiilor, crabilor, creveţilor.În aceeste condiţii s-a ajuns la forma finală a lucrărilor Delta pe care le putem observa în prezent şi care au dusla protejarea coastei Olandei fără a periclita ecosistemul din zonă sau sursa de venit a localnicilor.Proiectul Delta constă într-o îmbinare complexă între baraje, diguri, ecluze, stăvilare, porţi, bariere antifurtună şicanale care au scurtat coasta Olandei cu 700 km făcând în acelaşi timp şi legătura rutieră dintre Sudul Olandei şiProvincia Zeeland (deoarece deasupra barajelor s-au construit drumuri pentru a îmbunătăţii relaţia dintre celedoua porturi: Rotterdam şi Antwerp din Belgia).La finalizarea acestuia au fost scoase de sub apă un total de 15.000 ha. de pământ şi a fost creat şi un lac cu apadulce. Au fost păstrate 2 căi navigabile spre Antwerp şi Rotterdam.Cele 13 lucrari majore care alcatuiesc proiectul Delta sunt, în ordine cronologicăProiectul şi-a propus protejarea coastei în aşa manieră încât o inundaţie de amploarea celei din 1953 să aibă probabilitatea de a se repeta odată la 3000 de ani şi nu s-a rezumat doar la inchiderea estuarelor celor 3 râuri cis-a extins şi de-a lungul acestora, pâna la graniţa cu Germania.Datorită schimbărilor climatice recente aceste construcţii hidraulice trebuie în permanenţă îmbunătăţite, lărgitesau ridicate. Estimările privind creşterea nivelului oceanului planetar au fost subestimate aşa că în prezent uneletrame de diguri au ajuns să fie deja “depăşite”.Există proiecte în desfăşurare de reîntărire, îmbunătăţire a componentelor planului Delta.În 1993 şi 1995 au avut loc alte indundaţii importante care au tras un semnal de alarmă asupra faptului cadespădurirea, urbanizarea şi canalizarea râurilor au drept consecinţa inundaţiile.

Specialiştii şi-au dat seama că într-o ţară cu 1/3 din suprafaţă sub 0 m, inundaţiile vor face parte din viitorulOlandei fără îndoială, aşa cum fac parte din sistemul natural al râurilor, şi o protecţie 100% împotriva acestoraeste, practic, imposibila.De aceea, recent au început să se axeze şi pe pe creearea unui sistem de informare a populaţiei asupraeventualelor dezastre de acest fel şi a unuia de măsuri provizorii împotriva inundaţiilor neprevăzute.LauwersmeerLauwersmeer este un lac antropic în nordul Olandei, la frontiera dintre provinciile Groningen şi Friesland. Lacul s-aformat în 1969, cand digul dintre golful “Marea Lauwers“ şi Marea Wadden a fost închis. Zonele centrale şi de estale lacului au devenit Lauwersmeer National Park, un parc naţional (2003).Lacul Lauwers a fost format de către inundaţiile din 1280, şi numit după râul Lauwers, care curge de-a lungul frontierei dintre provinciile Groningen şi Friesland . După acest dezastru s-au făcut multe planuri dar n-au fostniciodată puse în aplicare. Cu toate acestea, părţi din aceasta au fost transformate în poldere. Dupa dezastrulinundatiilor din 1953 şi 1954 în 1958 s-a ordonat prin noua lege o consolidare a digurilor în nordul Olandei.Digul lung de 13 km are o ecluză şi un canal de blocare. Un nou port numit Lauwersoog a fost construit de-a lunguldigului. Finalul închiderii şi separarea de Marea Wadden a avut loc în 1969, de atunci fiind numit Lauwersmeer.Planul ZuiderseePlanul Zuiderzee reprezintă un proiect masiv de inginerie hidraulică întreprinse de către Olanda în secolul XX.protecţie faţa de inundaţiile produse de mare; recuperarea terenurilor şi transformarea lor în polderept. a fi utilizate pt agricultura şi construcţia de oraşe.În1827 digurile de protecţie faţă de apele Mării Nordului au fost sparte, iar apa a invadat uscatul. S-a creat unnou golf numit Marea ZuiderseeÎntre 1927-1932 a fost construit un dig lung de 30,5 km numit Afsluit(dijk), în urma căruia Zuidersee a devenit un lac numit Ijsselmeer , iar apa iniţial sărată, a devenit dulce.Au început lucrările de desecare pt. că terenurile erau protejate de diguri. O mare parte a fostei mări Zuidersee adevenit uscat la începutul anilor ’80, iar în 1986 exista cea de-a 12 provincie olandeză Flevoland alcătuită dindouă poldere Flevoland şi Polderul de NE.

 Böhmerwald .MUNTII PADUREA NEAGRAMunţii Padurea Neagra (germană Schwarzwald) este o zonă montană împădurită în Baden-Württemberg, sud-vestul Germaniei.este delimitată de valea Rhinului la vest şi sud.cel mai înalt varf este Feldberg cu o înaltime de 1493 m.este o importantă zonă turistică cu mai multe staţiuni montane, printre care Baden-Baden.în timpul ultimei glaciaţiuni (Würm) au fost acoperiţi de gheţari, în urma cărora au rămas câteva lacuri glaciare;izvoarele Dunării;masivul a fost unit cu Vosgii (Franţa) fiind în prezent separaţi de o structură de tip graben - Grabenul Rhinului(300 km lungime);sunt formaţi din şisturi cristaline îmbrăcate la poalele estice de o cuvertură sedimentară mezozoică şi neozoică – relief structural;PODISUL FRANCONIEIÎnglobează Colinele Neckar (300 m), Podişul Odenwald (626 m), masivul vulcanic Rhon (950 m), regiuneaHardt, iar pe cuvertură triasică - Jura Suabă şi Jura Franconiană;Jura Suabă şi Jura Franconiană – fundament hercinic şi cuvertură mezozoică;MUNTII JURA SUABA

Jura Suabă (în germanaSchwäbische Alb) este un lanţ muntos de înălţimi destul de reduse, cel mai înalt vârf fiind Vf. Lemberg (1015 m).Au o dispunere de la sud-vest la nord-est cu o lungime de 220 km; profilul este asemănător unui platou înalt cu o înclinare uşoară spre sud-est;din punct de vedere geologic s-au format în jurasic – sunt formaţi în principal din calcare.în unele locuri activitatea vulcanică anterioara şi-a lăsat urmele;în vest – depresiunea Zollerngraben - activă tectonic ce mai provoacă rar cutremure uşoare.MUNTII JURA FRANCONIANAMunţii Jura Franconiană (în germana Fränkische Alb,Fränkischer Jura,Frankenalb) sunt localizaţi întreDunăre (la sud) şi Main (în nord) atingând înălţimi de circa 600 m.Din punct de vedere geologic sunt o continuare a Munţilor Jura Suabă, formându-se în aceeaşi perioadă (jurasic)de la numele acestor munţi venind numele de jurasic.Aceste lanţuri muntoase sunt despărţite de craterul Nördlinger Ries.ALPII BAVAREZIAlpii Bavarezi (în germana Bayerische Alpen) este un termen care se referă la totalitatea munţilor din grupulAlpilor aflaţi pe teritoriul Bavariei. Sunt limitaţi la nord de Prealpi (Bayerischen Voralpen între Inn în est şiLoisach în vest);munţii fac parte din grupul nordic al Alpilor numiţi şi Alpii Calcaroşi (Nordlichen Kalkalpen).sunt divizaţi în mai multe masive: Allgau, Wetterstein, Ammergauer, Karwendel, Chiemgauer,Berchtesgadener;Prealpii Bavariei cu două subdiviziuni: Estergebirge şi Walchenseeberge.Zugspitze (2.962 m) este varful cel mai înalt din Alpii Bavarezi, acoperit de doi gheţari, este situat în parteaapuseană a Munţilor Wetterstein.relief glaciar: lacuri glaciare, văi tipice în formă de „U” etc.POPULATIA:82.400.996 locuitori (2007);nu este repartizată uniform, fiind mai numeroasă în sectoarele de vale ale râurilor şi a estuarelor.dezvolatarea rapidă a industriei a avut ca rezultat migrarea poulaţiei rurale la oraşe, astfel încât azi, aproximativ85% din totalul populaţiei ţării trăieşte la oraş.cetăţenii germani reprezinta 91% din populaţie;dintre etniile care formează celelalte 9 procente amintim: turcii (2,1%), sârbii, italienii, polonezii, grecii, danezii(toate cu un nr. de locuitori între 200.000 şi 500.000, excepţie danezii - circa 50.000);cel mai mare grup etnic din Germania este cel al turcilor (2,5 mil.), este de asemenea şi cea mai mare diasporăturcă din lume. Generaţiile tinere s-au integrat complet în societatea germană, însă există o mare partea acomunităţii turce care nu a învăţat limba germană şi trăieşte în comunităţi închisePopulatia este majoritar urbana şi se poate vorbi de o concentrare în mai multe zone metropolitane:1.Zona metropolitană Rhin – Ruhr. Reuneşte cca. 10 mil. loc. Cel mai mare oraş este Köln.2.Zona Frankfurt Rhin - Main cu o populaţie de aproape 6 mil. loc. Frankfurt este centrul economico-financiar atâtal Germaniei cât şi al UE, fiind probabil unul dintre cele mai cunoscute oraşe germane. Are o arhitecturămodernă în mare parte, panorama fiind dominată de zgârie-nori.3.Regiunea Metropolitană München – cu aproape 5 mil. loc. München este oraşul cu cel mai înalt standard deviaţa din Germania, şi o locaţie culturală importantă a ţării.4.Regiunea Metropolitană Berlin/Brandenburg are circa 4,3 mil. loc. Berlinul este capitala Germaniei şi cel maimare oraş. Are o reputaţie în ceea ce priveşte stilul de viaţă cosmopolit, spunându-se că este oraşul care nudoarme niciodată..5.Regiunea metropolitană Hamburg are o populaţie de circa 4,7 mil. loc. Hamburg este al doilea oraş ca mărimeal ţării şi al doilea port european ca mărime (după Rotterdam).6. Leipzig-Halle- Dresda (Triunghiul Saxon) are o pop. puţin peste 3,5 mil. loc. Leipzig mai este numit “oraşul eroilor”deoarece de acolo a început revoluţia din 1989 care a dus la căderea zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei.Astăzi renovat, este unul dintre oraşele cele mai expresive în ceea ce priveşte arta arhitecturală nouă (Art Nouveaux);7. Regiunea Metropolitană Stuttgart – are o pop. de 3,5 mil. loc. Oraşul are o reputaţie în ceea ce priveşte educatia,cercetarea şi

inovaţiile.8. Regiunea Metropolitană Bremen/ Oldenburg are o pop. de 2,4 mil. loc., cel mai important oraş fiind BremenRESURSE:Cărbune – bazine carbonifere:Huilă, cărbune brun: Ruhr, Saar, Aachen;Cărbune brun, lignit: Leipzig-Halle, Lausitz Inf.Petrol – Câmpia Germaniei de N: Ems, Weser, Elba; se importă;Gaze naturale: Ins. Frisice, Marea Nordului;Fe: Munţii Metaliferi, Pădurea Turingiei, Bazinul Siegerland situat în apropierea Rhurului;Rafinăriile sunt localizate în primul rând în oraşele porturi: Hamburg (Harburg), Bremen, Emden, Rostock, apoila capătul unor terminale aşa cum este centrul Schwedt pentru petrolul importat din Rusia.ACTIVITATI INDUSTRIALE:Industria construcţiilor de maşini :Optica: Dresda, Freiburg, Erfurtelectronica şi electrotehnica: Berlin, Leipzig, Dresda, Stuttgart, Nürnberg, München, Köln.industria automobilelor: Volkswagen (Wolsburg), Opel (Hannovra, Emden), Ford (Köln), Mercedes (Stuttgart),apoi München, Zwickau, Eisenach.construcţia navelor: Rostock, Wismar, Stralsund, Bremen, Hamburg.

maşini agricole, locomotive şi vagoane (Zwichau, Nordhausen, Berlin, Görlitz).Industria chimică : acid sulfuric, acid clorhidric, produse sodice, mase plastice, cauciuc sintetic, îngrăşămintechimice, produse farmaceutice, coloranţi.Principalele centre ale industriei chimice sunt: Hamburg, Leuna (îngrăşăminte azotoase, benzină), Schkopau pentru cauciuc sintetic; Hannovra, Frankfurt am Main, Wolfen produse farmaceutice; coloranţi (Ludwigshafaen,Berlin, Leverkusen, Frankfurt pe Main); fibre artificiale la Leipzig, Guben.Industria textilă ,:o ramură tradiţională, prelucrează bumbac şi lână importate, fibre sintetice, in , cânepă. Centre ale industrieitextile: concentrarea rhenană (Wuppertal), cea portuar-maritimă-Hamburg, apoi Bremen, Leipzig-Zittau.Industria alimentară :fabricile de industrializarea peştelui în oraşele porturi (Hamburg, Bremen, Rostock, Stralsund); cele de zahăr înzonele de cultură a sfeclei (Niedersachsen, Magdeburg)