EUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul European” fileEUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul...

EUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul European”

Eurobarometru special

„Ombudsmanul European”

Realizat de TNS Opinion & Social la solicitarea Parlamentului European şi a Ombudsmanului

European

TNS Opinion & Social Avenue Hermann Debroux, 40

1160 Bruxelles Belgia


2

Cuprins

INTRODUCERE....................................................................................................3

SINTEZĂ.............................................................................................................6

1. PERCEPŢIA ASUPRA OMBUDSMANULUI ŞI A DREPTURILOR CETĂŢENILOR....7

1.1 Cât de informaţi se simt oamenii cu privire la carta ue a drepturilor

fundamentale.......................................................................................................7

1.2 Interesul publicului faţă de informaţii privind rolul ombudsmanului .........11

2. ROLUL ŞI PERFORMANŢA ADMINISTRAŢIEI ue ............................................14

3. DOMENII PRIORITARE .................................................................................20

3.1 Responsabilităţile ombudsmanului.............................................................20

3.2 Drepturile cetăţenilor ue ...........................................................................24

CONCLUZIE ......................................................................................................28 ANEXE SPECIFICAŢII TEHNICE CHESTIONAR TABELE


3

INTRODUCERE Ombudsmanul European1 investighează plângeri cu privire la administrarea defectuoasă în instituţiile şi organismele Uniunii Europene (UE). Instituţiile includ, printre altele, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. Agenţia Europeană pentru Medicamente şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă sunt exemple de organisme ale Uniunii pe lângă care Ombudsmanul poate ancheta. Doar Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă şi Tribunalul Funcţiei Publice în exercitarea funcţiilor lor nu intră în competenţa Ombudsmanului. Plângerile adresate Ombudsmanului includ cazuri de lipsă a transparenţei, nereguli administrative, inechitate, discriminare şi abuz de putere, dar se referă adesea la presupuse încălcări ale drepturilor cetăţenilor, aşa cum sunt consacrate în dreptul UE prin Carta drepturilor fundamentale2. Un obiectiv esenţial al Cartei şi al Tratatului de la Lisabona, care conferă Cartei caracter juridic obligatoriu pentru instituţiile UE şi statele membre atunci când aplică dreptul UE, este să îmbunătăţească relaţiile dintre cetăţeni şi UE. Un scop important al acestui sondaj este aşadar să evalueze cât de strâns legaţi de UE se simt cetăţenii obişnuiţi şi să aprecieze cât de bine informaţi sunt aceştia cu privire la drepturile lor consacrate prin Carta UE. Acest aspect prezintă relevanţă pentru Ombudsman nu numai pentru că cetăţenii trebuie, fireşte, să îşi cunoască drepturile pentru a putea identifica situaţiile în care acestea le-au fost încălcate, ci şi deoarece acest gen de informaţii consolidează capacitatea Ombudsmanului de a lucra proactiv cu alte instituţii ale UE în dorinţa de a plasa cetăţenii europeni în centrul activităţilor lor. De asemenea, chestionarea europenilor cu privire la performanţa administraţiei UE ar trebui să contribuie la identificarea domeniilor în care sunt necesare îmbunătăţiri şi, astfel, la evitarea unor viitoare plângeri din partea cetăţenilor europeni. În paralel cu sensibilizarea cetăţenilor cu privire la drepturile lor, Ombudsmanul urmăreşte în acelaşi timp să îi facă pe cetăţeni mai conştienţi de faptul că Ombudsmanul este o resursă disponibilă căreia îi pot adresa plângeri, pe lângă avocaţii poporului de la nivel naţional sau regional care există în statele membre. De aceea, acest sondaj va evalua, de asemenea, cât de bine înţeleg cetăţenii rolul Ombudsmanului şi îşi propune să afle asupra căror aspecte consideră aceştia că Ombudsmanul ar trebui să se concentreze pentru a le proteja drepturile.

1 Informaţii suplimentare despre Ombudsman pot fi găsite la adresa http://www.ombudsman.europa.eu 2Informaţii suplimentare despre Carta drepturilor fundamentale pot fi găsite la adresa http://europa.eu/legislation_summaries/human_rights/fundamental_rights_within_european_union/l33501_en.htm


4

În cursul acestui sondaj Eurobarometru, au fost chestionaţi 26 836 de cetăţeni europeni cu privire la Ombudsmanul UE şi la drepturile cetăţenilor. Studiul a fost realizat de reţeaua TNS Opinion & Social, între 9 februarie şi 8 martie 2011, şi a cuprins toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene3. Metodologia folosită este cea specifică sondajelor realizate pentru Direcţia Generală Comunicare a Parlamentului European (Unitatea Cercetare şi analiza politicilor)4. O notă tehnică referitoare la metodologia aferentă interviurilor realizate de institutele din cadrul reţelei TNS Opinion & Social este anexată la prezentul raport. Nota respectivă indică metodele de intervievare şi intervalele de încredere5. Studiul va prezenta o analiză detaliată a măsurii în care Ombudsmanul şi drepturile cetăţenilor UE sunt înţelese atât la nivelul UE, cât şi în fiecare stat membru. De asemenea, acesta va urmări aprecierea respondenţilor cu privire la nivelul de performanţă a UE în mai multe domenii-cheie şi va culege percepţii referitoare la domeniile pe care Ombudsmanul ar trebui să se concentreze în viitor. În plus, studiul furnizează o analiză demografică pentru a explica mai bine de ce unele segmente ale societăţii europene văd chestiunea drepturilor cetăţenilor în mod diferit faţă de altele. Defalcările statistice se fac în funcţie de următorii factori: sex, segmentul de vârstă, impactul nivelului de educaţie şi al venitului gospodăriei, precum şi o serie de alţi factori socioeconomici.

**********

Site-ul web al Eurobarometrului poate fi consultat la următoarea adresă: http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm

Profităm de această ocazie pentru a mulţumi tuturor respondenţilor de pe întreg cuprinsul Uniunii Europene, care ne-au acordat o parte din timpul lor pentru a participa

la acest sondaj. Fără participarea lor activă, acest sondaj pur şi simplu nu ar fi fost posibil.

3 Informaţii suplimentare despre metodologia folosită pot fi găsite în nota tehnică ce descrie metodele de intervievare, precum şi intervalele de încredere. 4 http://ec.europa.eu/public_opinion/index_en.htm 5 Tabelele cu rezultate sunt incluse în anexă. Trebuie avut în vedere faptul că totalul procentelor din tabelele acestui raport pot să depăşească 100% atunci când respondentul are posibilitatea de a da mai multe răspunsuri la aceeaşi întrebare.


5

În acest raport, ţările sunt menţionate prin abrevierea lor oficială, după cum urmează:

ABREVIERI UE27 Uniunea Europeană – 27 de state membre NS Nu ştiu BE Belgia BG Bulgaria CZ Republica Cehă DK Danemarca DE Germania EE Estonia EL Grecia ES Spania FR Franţa IE Irlanda IT Italia CY Cipru LT Lituania LV Letonia LU Luxemburg HU Ungaria MT Malta NL Ţările de Jos AT Austria PL Polonia PT Portugalia RO România SI Slovenia SK Slovacia FI Finlanda SE Suedia UK Regatul Unit


6

SINTEZĂ

Doar 14% dintre cetăţenii UE se consideră a fi informaţi, fie bine, fie destul de bine, despre Carta UE a drepturilor fundamentale.

72% dintre persoane declară că nu se simt informate despre Cartă.

Jumătate dintre respondenţii din UE ar dori să ştie mai multe lucruri despre activităţile Ombudsmanului, în timp ce cealaltă jumătate este puţin interesată să cunoască mai multe despre rolul Ombudsmanului.

Aproximativ unul din patru respondenţi afirmă că nu ştie despre UE îndeajuns de multe lucruri pentru a emite o judecată asupra performanţei sale sub aspectul eficacităţii, al serviabilităţii (service-mindedness) sau al transparenţei.

Nivelul de interes faţă de Ombudsman variază considerabil între statele membre, de la 74% în Cipru la 21% în Slovacia.

Chiar dacă se înregistrează în general un grad redus de satisfacţie în ceea ce priveşte toate cele trei dimensiuni, UE este percepută ca având o performanţă mai slabă în privinţa transparenţei, comparativ cu eficacitatea sau serviabilitatea.

O majoritate a respondenţilor (52%) consideră că funcţia cea mai importantă a Ombudsmanului este de a se asigura că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să le exercite.

Dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE este considerat a fi cel mai important drept al cetăţeanului, 48% dintre respondenţi plasându-l pe prima poziţie.

Aproape unul din trei respondenţi consideră că dreptul la o bună administrare este unul dintre cele mai importante drepturi.

Persoanele care sunt informate cu privire la Carta UE a drepturilor fundamentale au tendinţa de a nota mai bine performanţa UE decât cei care recunosc că au puţine cunoştinţe despre Cartă.

Respondenţii tineri sunt mai înclinaţi decât cei mai vârstnici să creadă că UE funcţionează bine sub aspectul eficacităţii, al serviabilităţii sau şi al transparenţei.


7

1. PERCEPŢIA ASUPRA OMBUDSMANULUI ŞI A DREPTURILOR CETĂŢENILOR

1.1 Cât de informaţi se simt oamenii cu privire la Carta UE a drepturilor fundamentale - Majoritatea cetăţenilor UE consideră că sunt puţin informaţi despre Carta UE;

o mică minoritate nici măcar nu a auzit vreodată despre ea - O majoritate clară a cetăţenilor UE (72%) consideră că nu sunt informaţi despre Carta UE a drepturilor fundamentale. 36% afirmă că nu sunt foarte bine informaţi, iar aceeaşi proporţie declară că nu sunt deloc informaţi6. Alţi 13% declară spontan că nu au auzit niciodată despre Cartă. Prin comparaţie, doar 14% dintre respondenţii UE afirmă că sunt bine informaţi cu privire la acest subiect, 12% fiind destul de bine informaţi şi numai 2% considerându-se foarte bine informaţi.

Dacă analizăm rezultatele la nivel de stat membru, reiese că în numai trei ţări - Luxemburg (25%), Republica Cehă (22%) şi Italia (21%) - peste 20% dintre respondenţi se simt informaţi7. Doar 6% dintre respondenţii din Letonia şi 8% în Franţa, Lituania şi România se consideră a fi informaţi. Cel puţin 70% dintre respondenţii din 18 state membre afirmă că nu sunt informaţi8, procente deosebit de ridicate fiind observate în Spania (88%) şi Finlanda (85%). În timp ce numai 49% dintre respondenţii din Portugalia se consideră a fi neinformaţi, o proporţie foarte ridicată a cetăţenilor din această ţară (39%) declară că nu au auzit niciodată despre Carta UE a drepturilor fundamentale, aşa cum declară şi 28% dintre respondenţi în Irlanda şi 27% în Grecia.

6 QB1: „Cât de informat simţiţi că sunteţi cu privire la Carta drepturilor fundamentale a UE?” Răspunsuri posibile: foarte bine informat; destul de bine informat; nu foarte bine informat; deloc informat; nu am auzit niciodată despre ea (SPONTAN). 7 „Informat” înseamnă fie „foarte bine informat”, fie „destul de bine informat”. 8 „Neinformat” înseamnă „nu foarte bine informat” sau „deloc informat”.


8

„Nu foarte bine informat” este răspunsul cel mai des menţionat în 15 state membre, iar „nu am auzit niciodată despre ea” este cel mai răspândit în Portugalia9.

Analiza datelor sociodemografice arată unele diferenţe în funcţie de categoriile respondenţilor. Se observă variaţii de gen minore, respondenţii de sex masculin fiind uşor mai înclinaţi să se considere informaţi (15%, comparativ cu 11% pentru femei). Femeile afirmă în număr puţin mai mare că nu au auzit niciodată despre Carta drepturilor fundamentale a UE (15%, comparativ cu 12% dintre bărbaţi). Pentru ambele sexe însă, sentimentul de a fi informat este destul de marginal, 72% dintre bărbaţi şi 73% dintre femei afirmând că nu sunt informaţi. Nici vârsta respondenţilor nu pare să aibă aproape niciun impact asupra cunoştinţelor lor despre Carta UE. Doar 12% dintre respondenţii din grupul de vârstă 55+ afirmă că

9 Se observă un procent egal de persoane (36%) care afirmă că „nu sunt foarte bine informate” sau „deloc informate”.


9

sunt informaţi, iar acelaşi lucru îl declară 13% dintre cei aparţinând grupelor de vârstă 25-39 şi 40-54 de ani, precum şi 14% dintre cei cu vârste între 15 şi 24 de ani. 75% dintre cei din grupul de vârstă 40-54 de ani afirmă că nu sunt informaţi, la fel şi 74% din categoria 25-39 de ani. Totuşi, proporţia scade la 72% pentru categoria 55+ şi la 69% pentru segmentul de vârstă 15-24. Nivelul de educaţie pare să influenţeze uşor gradul de informare în legătură cu Carta UE. 18% dintre persoanele care şi-au terminat studiile la vârsta de 20 de ani sau mai târziu declară că sunt informate, procent care scade la 11% pentru grupul care şi-a terminat studiile la vârsta de 16-19 ani şi la 8% pentru categoria de vârstă care şi-a terminat studiile la vârsta de 15 ani sau mai devreme. 76% dintre persoanele care şi-au terminat studiile la vârsta de 16-19 ani declară că nu sunt informate, comparativ cu 73% dintre cei care şi-au terminat studiile la vârsta de 20 de ani sau mai târziu şi cu 66% dintre persoanele care încă urmează o şcoală. În timp ce doar 70% dintre cei care şi-au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau mai devreme afirmă că nu sunt informaţi, un procent relativ ridicat (20%) de persoane din această categorie afirmă că nu au auzit niciodată despre Carta UE. În ceea ce priveşte profesia, cadrele de conducere sunt cele mai înclinate să declare că sunt informate, 19% descriindu-se astfel. De asemenea, 18% dintre persoanele care desfăşoară activităţi independente se consideră informate, opinie împărtăşită de numai 6% dintre persoanele casnice şi de 9% dintre şomeri. 18% dintre persoanele casnice declară că nu au auzit niciodată despre Carta UE, la fel 16% dintre persoanele pensionate, în timp ce numai 5% dintre cadrele de conducere admit acest lucru. Respondenţii mai puţin înstăriţi sunt mai înclinaţi să afirme că nu au auzit niciodată despre Carta UE. Doar 11% dintre respondenţii care „aproape niciodată” nu au dificultăţi la plata facturilor nu au auzit niciodată despre ea, procent care urcă la 15% în rândul persoanelor care au „din când în când” dificultăţi la plata facturilor şi la 19% în rândul celor care au dificultăţi „de cele mai multe ori”. 14% dintre persoanele care aproape niciodată nu au dificultăţi la plata facturilor declară că sunt informate, opinie împărtăşită însă de numai 9% dintre cei care au această problemă de cele mai multe ori. Persoanele care se poziţionează în partea de jos a scării sociale10 sunt mai dispuse să declare spontan că nu au auzit niciodată despre Cartă. 18% dintre aceşti respondenţi declară acest lucru, comparativ cu 13% dintre cei care se poziţionează la mijlocul scării sociale şi cu 9% dintre cei care se plasează în vârful scării sociale.

10 Această variabilă este construită prezentând respondenţilor o scară cu zece trepte, aceştia fiind rugaţi să se poziţioneze pe una dintre trepte (treapta „1” corespunde „celui mai scăzut nivel din societate”, iar treapta „10” corespunde „celui mai ridicat nivel din societate”).


10

Total 'Informed'

Total 'Not informed'

Have never heard of it

(SP.)DK

EU27 14% 72% 13% 1%

Male 15% 72% 12% 1%

Female 11% 73% 15% 1%

15-24 14% 69% 16% 1%

25-39 13% 74% 12% 1%

40-54 13% 75% 11% 1%

55 + 12% 72% 15% 1%

15- 8% 70% 20% 2%

16-19 11% 76% 12% 1%

20+ 18% 73% 8% 1%

Still studying 17% 66% 15% 2%

Self-employed 18% 69% 12% 1%

Managers 19% 75% 5% 1%

Other white collars 16% 74% 9% 1%

Manual workers 11% 75% 13% 1%

House persons 6% 74% 18% 2%

Unemployed 9% 75% 14% 2%

Retired 11% 72% 16% 1%

Students 17% 66% 15% 2%

Most of the time 9% 70% 19% 2%

From time to time 13% 71% 15% 1%

Almost never 14% 74% 11% 1%

Low (1-4) 8% 73% 18% 1%

Medium (5-6) 12% 74% 13% 1%

High (7-10) 19% 71% 9% 1%

Self-positioning on the social staircase

Respondent occupation scale

Difficulties paying bills

QB1 How informed do you feel you are about the Charter of Fundamental Rights of the EU?

Sex

Age

Education (End of)


11

1.2 Interesul publicului faţă de informaţii privind rolul Ombudsmanului - Jumătate dintre cetăţenii UE îşi exprimă interesul de a afla mai multe despre responsabilităţile Ombudsmanului, în timp ce cealaltă jumătate se arată puţin

interesată de subiect - Cetăţenii UE sunt împărţiţi în ceea ce priveşte întrebarea dacă sunt interesaţi să ştie mai multe despre responsabilităţile Ombudsmanului11, jumătate dintre aceştia spunând că sunt interesaţi (49%), cealaltă jumătate spunând că nu sunt (48%)12. Doar 10% dintre respondenţi afirmă că sunt foarte interesaţi, în timp ce 39% afirmă că sunt oarecum interesaţi. La polul opus, 29% se descriu ca fiind nu foarte interesaţi, 19% spunând că nu sunt deloc interesaţi.

La nivel de ţară, în numai 11 state membre cel puţin jumătate dintre respondenţi afirmă că sunt interesaţi să afle mai multe despre rolul Ombudsmanului. Nivelurile de interes sunt cele mai ridicate în Cipru, unde 74% dintre cetăţeni sunt interesaţi, în Luxemburg (64%) şi în Malta (62%). În schimb, doar 21% dintre respondenţi în Slovacia, 30% în Letonia şi 32% în Danemarca îşi exprimă vreun interes faţă de acest subiect. Numărul respondenţilor care afirmă că nu sunt interesaţi de activităţile Ombudsmanului este cel mai ridicat în Slovacia (78%), Letonia (68%) şi Danemarca (67%). „Foarte interesat” este răspunsul cel mai des întâlnit într-un singur stat membru - Cipru (40%), în timp ce „nu foarte interesat” este răspunsul menţionat cel mai des în opt ţări: Danemarca (49%), Letonia (47%), Finlanda (45%), Republica Cehă (43%), Slovacia (40%), Ungaria (36%), Polonia (36%) şi Bulgaria (32%). 11 QB4: „Personal, cât de interesat sunteţi să fiţi informat despre responsabilităţile Ombudsmanului European? Aţi spune că sunteţi…?” Răspunsuri posibile: foarte interesat; oarecum interesat; nu foarte interesat; deloc interesat. 12 „Interesat” înseamnă „foarte interesat” sau „oarecum interesat”. „Neinteresat” înseamnă „nu foarte interesat” sau „deloc interesat”.


12

Se pot observa diferenţe sociodemografice de la o categorie la alta: datele sugerează că variaţiile de gen sunt neglijabile, iar deosebirea dintre respondenţii din diferite grupuri de vârstă nu este foarte pronunţată. Cu toate acestea, dacă 53% dintre cei din grupul 40-54 de ani şi 51% din categoria 25-39 de ani afirmă că sunt interesaţi să afle mai multe despre rolul Ombudsmanului, doar 46% dintre respondenţii din segmentul de vârstă 15-24 şi din categoria 55+ afirmă acelaşi lucru. Respondenţii cu un nivel de educaţie mai ridicat sunt şi cei mai înclinaţi să arate un interes faţă de activitatea Ombudsmanului. 59% dintre persoanele care şi-au terminat studiile la vârsta de 20 de ani sau mai târziu se declară interesate, procent care scade la 48% în rândul celor care şi-au terminat studiile la o vârstă cuprinsă între 16 şi 19 ani şi la 40% în rândul celor care au terminat şcoala la vârsta de 15 ani sau mai devreme. Persoanele care se poziţionează în vârful scării sociale sunt mai înclinate să se considere ca fiind interesate să primească mai multe informaţii despre Ombudsman. 56% dintre persoanele care se situează în partea superioară a scării afirmă că sunt


13

interesate, comparativ cu 49% din cei care se plasează la mijloc şi 42% din cei care se poziţionează în partea de jos a scării sociale. Respondenţii care se consideră informaţi despre Carta drepturilor fundamentale a UE se declară mult mai interesaţi să afle mai multe despre Ombudsman decât cei care declară că nu sunt informaţi despre Cartă. 69% dintre persoanele care sunt informate despre Cartă sunt interesate să afle mai multe despre Ombudsman, faţă de 49% dintre cei care sunt puţin informaţi despre Cartă. În fine, doar 31% dintre cei care au răspuns spontan că nu auzit niciodată despre Carta drepturilor fundamentale a UE sunt interesaţi să fie informaţi despre responsabilităţile Ombudsmanului European.

Total 'Interested'

Total 'Not interested'

DK

EU27 49% 48% 3%

Male 51% 47% 2%

Female 48% 49% 3%

15-24 46% 51% 3%

25-39 51% 47% 2%

40-54 53% 45% 2%

55 + 46% 51% 3%

15- 40% 56% 4%

16-19 48% 49% 3%

20+ 59% 39% 2%

Still studying 49% 48% 3%

Low (1-4) 42% 54% 4%

Medium (5-6) 49% 48% 3%

High (7-10) 56% 43% 1%

Informed 69% 30% 1%

Not informed 49% 49% 2%

Self-positioning on the social staircase

Informed about the Charter of Fundamental Rights

QB4 How interested are you personally to get informed about the responsibilities of the European Ombudsman? Would you say

you are…?

Sex

Age

Education (End of)


14

2. ROLUL ŞI PERFORMANŢA ADMINISTRAŢIEI UE - Doar o mică minoritate a cetăţenilor UE consideră că UE funcţionează în mod satisfăcător în ceea ce priveşte eficacitatea sa, unul din patru spunând că nu

ştie cât de eficace este UE - Impresia publicului faţă de administraţia UE în ceea ce priveşte toate cele trei criterii examinate - eficacitatea, serviabilitatea şi transparenţa - este că nivelul de performanţă este scăzut13. Pentru toate cele trei dimensiuni, numărul de persoane care afirmă că performanţa este „nesatisfăcătoare” este mai ridicat decât al celor care o consideră „moderat satisfăcătoare” sau „satisfăcătoare”14.

În ceea ce priveşte eficacitatea administraţiei, mai mulţi respondenţi (35%) sunt de părere că administraţia UE prezintă un nivel de eficacitate nesatisfăcător faţă de cei care înregistrează un grad de satisfacţie moderat sau ridicat. Trei respondenţi din zece consideră performanţa UE ca fiind moderat satisfăcătoare (31%), în timp ce doar 10% o văd ca satisfăcătoare. Un sfert dintre persoane afirmă că nu ştiu cât de eficace este administraţia UE (24%).

13 QB2: „Pe baza a ceea ce cunoaşteţi şi utilizând o scară de la 1 la 10, cum aţi aprecia performanţa administraţiei UE în fiecare din următoarele domenii? „1” înseamnă că performanţa UE într-un domeniu specific nu este „deloc satisfăcătoare” iar „10” înseamnă că performanţa sa este „foarte satisfăcătoare”. QB2_1: „eficacitatea administraţiei UE”; QB2_2: „serviabilitatea administraţiei UE”; QB2_2: „transparenţa administraţiei UE”. 14 „Nesatisfăcătoare” se referă la persoanele care aleg variantele 1-4 ale scării; „în medie satisfăcătoare” se referă la cei care răspund cu 5 sau 6 (în raport vom folosi în schimb termenul „moderat satisfăcătoare”); „satisfăcătoare” se referă la răspunsurile de la 7 la 10.


15

Media răspunsurilor pe scara de la 1 la 10 se situează la 4,4. În ceea ce priveşte serviabilitatea administraţiei UE, respondenţii din Uniunea Europeană sunt mai înclinaţi să creadă că UE funcţionează nesatisfăcător (33%) decât că funcţionează moderat satisfăcător (30%) sau satisfăcător (10%). Alţi 27% afirmă că nu ştiu cât de serviabilă este administraţia UE. Rezultatul mediu la nivelul UE este de 4,4. UE este. în general percepută ca funcţionând mai puţin bine sub aspectul transparenţei decât al eficacităţii sau al serviabilităţii. 42% dintre respondenţi sunt nemulţumiţi de gradul de transparenţă al UE, 25% spunând că sunt moderat satisfăcuţi, numai 9% exprimându-şi satisfacţia. 24% dintre respondenţi nu ştiu cât de transparentă este UE. Rezultatul mediu la nivelul UE este de 4, cel mai scăzut dintre cele trei dimensiuni examinate. O analiză a datelor pe ţări arată un tipar clar în privinţa ţărilor care au cea mai favorabilă impresie faţă de performanţa administraţiei UE. Respondenţii din Malta şi Slovacia au impresia cea mai pozitivă cu privire la UE pentru toate cele trei dimensiuni ale performanţei, dar aprecierea este constant pozitivă şi în Bulgaria şi România. La polul opus, respondenţii din Germania şi Regatul Unit au o impresie constant negativă faţă de performanţa administraţiei UE. Referitor la eficacitatea administraţiei UE, o majoritate relativă a respondenţilor din 12 ţări declară că „nu ştiu” cât de eficace este UE. Rezultatul mediu este cel mai ridicat în Malta (5,6), Bulgaria (5,4) şi Slovacia (5,4) şi cel mai scăzut în Regatul Unit (3,7), Germania (3,9) şi Suedia (3,9). Rezultatele detaliate sunt următoarele: un număr relativ ridicat de persoane în Malta (26%), Slovacia (26%) şi România (22%) consideră performanţa administraţiei UE ca fiind satisfăcătoare sub aspectul eficacităţii, în timp ce numai 4% dintre respondenţii britanici şi 6% dintre cei francezi şi suedezi afirmă acelaşi lucru. 48% dintre respondenţii din Belgia afirmă că performanţa UE este moderat satisfăcătoare, la fel şi 45% dintre cetăţenii din Ţările de Jos şi 43% dintre cetăţenii luxemburghezi. În schimb, 20% dintre respondenţii din România consideră performanţa UE ca fiind moderat satisfăcătoare, la fel şi 21% în Bulgaria şi 22% în Regatul Unit. O proporţie ridicată a respondenţilor din Suedia (55%), Danemarca (49%) şi Austria (48%) găsesc nivelul de eficacitate al UE ca fiind nesatisfăcător, opinie împărtăşită însă de numai 17% dintre cetăţenii din Bulgaria şi Malta. Proporţii mari de persoane în Bulgaria (47%) şi Irlanda (42%) afirmă că nu ştiu cât de eficace este UE.


16

La o analiză a impresiilor la nivel de ţară privind serviabilitatea UE, „nu ştiu” apare ca răspunsul cel mai des întâlnit în 17 state membre. Rezultatul mediu este cel mai ridicat în Malta (5,5) şi Slovacia (5,5), iar cel mai scăzut în Regatul Unit (3,7) şi Germania (3,9). Proporţii relativ ridicate ale respondenţilor în Slovacia (26%), România (22%) şi Malta (20%) consideră că performanţa administraţiei UE este satisfăcătoare în ceea ce priveşte caracterul său serviabil, în timp ce numai 5% dintre respondenţii britanici şi 6% dintre cetăţenii francezi şi germani împărtăşesc această părere. 43% dintre respondenţii din Belgia afirmă că performanţa UE este moderat satisfăcătoare, la fel şi 40% dintre cei din Finlanda şi 39% dintre cei din Ţările de Jos; numai 20% dintre cetăţenii bulgari şi cei britanici consideră că performanţa UE este moderat satisfăcătoare. În Austria (47%), Germania (44%) şi Danemarca (43%), o proporţie semnificativă a respondenţilor consideră nivelul de eficacitate al UE ca fiind nesatisfăcător, în timp ce numai 16% dintre cetăţenii bulgari şi 17% dintre maltezi sunt de acord cu aceasta. O proporţie ridicată de persoane din Bulgaria (48%) şi Irlanda (45%) afirmă că nu ştiu cât de serviabilă este UE. În ceea ce priveşte transparenţa, „nu ştiu” este iarăşi de departe cel mai des întâlnit răspuns în 17 state membre. Rezultatul mediu este cel mai ridicat în Slovacia (5,4) şi România (5,3), iar cel mai scăzut în Danemarca (3,1), Germania (3,2) şi Regatul Unit (3,2). Un număr relativ mare de respondenţi din Slovacia (24%) şi România (21%) consideră performanţa UE privind transparenţa ca fiind satisfăcătoare, însă numai 3% dintre danezi şi 4% dintre britanici sunt de aceeaşi părere. 40% dintre respondenţii din Finlanda şi 36% în Italia apreciază ca moderat satisfăcătoare performanţa UE, însă numai 14% în Regatul Unit şi 18% în Danemarca şi Germania o descriu în aceşti termeni. 64% dintre cetăţenii danezi şi 62% dintre cetăţenii austrieci afirmă că performanţa UE este nesatisfăcătoare, în timp ce numai 20% dintre bulgari şi 23% dintre români sunt la fel de critici. La fel ca mai devreme, o proporţie ridicată de persoane în Bulgaria (46%) şi Irlanda (44%) afirmă că nu ştiu cât de transparentă este UE.


17

Datele sociodemografice arată că bărbaţii sunt oarecum mai înclinaţi să-şi exprime insatisfacţia faţă de performanţa UE; de exemplu, referitor la chestiunea eficacităţii, 39% dintre bărbaţi afirmă că performanţa UE este nesatisfăcătoare la acest capitol, comparativ cu 31% dintre femei. Femeile sunt în general mai înclinate să afirme că nu ştiu cât de bine funcţionează administraţia UE: 28% declară acest lucru atunci când este vorba de eficacitate, comparativ cu 20% pentru bărbaţi, iar 31% dintre femei afirmă acest lucru în legătură cu serviabilitatea, comparativ cu 22% dintre bărbaţi.


18

Respondenţii mai tineri sunt mai înclinaţi decât cei mai vârstnici să creadă că administraţia UE funcţionează satisfăcător. În ceea ce priveşte eficacitatea, de exemplu, 15% dintre persoanele din grupul de vârstă 15-24 de ani afirmă că performanţa UE este satisfăcătoare, însă acest procent atinge 8% în cazul respondenţilor cu vârsta de şi peste 55 de ani. În schimb, 39% dintre cei din grupul de vârstă 40-54 de ani afirmă că performanţa UE este nesatisfăcătoare, în timp ce numai 25% în cazul segmentului de vârstă 15-24 de ani afirmă acelaşi lucru. Rezultatele sunt oarecum identice în ceea ce priveşte serviabilitatea şi transparenţa. Apare, de asemenea, o tendinţă din perspectiva modului în care respondenţii se poziţionează pe scara socială, cei care se plasează în partea sa superioară fiind mai înclinaţi să aprecieze ca satisfăcătoare performanţa UE decât cei care se plasează în partea inferioară sau la mijloc. Atunci când vine vorba de eficacitatea UE, de exemplu, 16% dintre cei care se poziţionează în partea superioară a scării sociale apreciază ca satisfăcătoare performanţa administraţiei, comparativ cu 9% dintre cei care se plasează la mijloc şi cu 7% dintre cei care se situează în partea de jos. Respondenţii care se consideră informaţi despre Carta drepturilor fundamentale a UE au tendinţa de a aprecia mult mai favorabil performanţa UE decât cei care afirmă că nu ştiu despre Cartă. De exemplu, 24% dintre persoanele care se consideră informate afirmă că UE funcţionează satisfăcător sub aspectul eficacităţii, în timp ce numai 8% dintre cei care nu sunt bine informaţi afirmă acelaşi lucru. Rezultatele se repetă mai mult sau mai puţin pentru celelalte două criterii. Per ansamblu, datele sociodemografice confirmă rezultatele anterioare, potrivit cărora impresia generală faţă de performanţa UE este scăzută, iar UE este văzută ca funcţionând oarecum mai deficitar sub aspectul transparenţei decât al eficacităţii şi al serviabilităţii. Totuşi, este clar că persoanele care au acces la mai multe informaţii despre UE tind să aibă o părere uşor mai favorabilă faţă de activitatea sa.


19


20

3. DOMENII PRIORITARE 3.1 Responsabilităţile Ombudsmanului

- Majoritatea respondenţilor consideră că cea mai importantă funcţie a Ombudsmanului este de a se asigura că cetăţenii UE sunt informaţi în mod

corespunzător cu privire la drepturile lor - Garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le exercite este văzută, în general, ca fiind cea mai importantă responsabilitate a Ombudsmanului15, 52% dintre respondenţi considerând aceasta una dintre funcţiile esenţiale ale Ombudsmanului. 34% dintre respondenţi consideră că este important ca Ombudsmanul UE să colaboreze cu avocaţii poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetăţenilor cu privire la UE sunt soluţionate eficient, în timp ce 30% sunt de părere că misiunea Ombudsmanului este de a promova dreptul cetăţenilor UE la o bună administrare de către instituţiile UE. Obţinerea de reparaţii pentru reclamanţi în cazuri de administrare defectuoasă este considerată la fel de importantă de către 27% dintre respondenţi, 22% considerând prioritar ca Ombudsmanul să promoveze dreptul cetăţenilor UE de a obţine acces la documentele UE. 19% dintre respondenţi afirmă că ar dori ca Ombudsmanul să se concentreze pe creşterea gradului de serviabilitate a UE, iar 11% declară că nu ştiu care ar trebui să fie cele mai importante aspecte ale rolului Ombudsmanului.

15 QB3: Potrivit dvs., care dintre următoarele responsabilităţi ale Ombudsmanului European este cea mai importantă? Să promoveze dreptul cetăţenilor UE la o bună administrare de către instituţiile UE; să promoveze dreptul cetăţenilor UE de a obţine acces la documentele instituţiilor UE; să încerce să crească gradul de serviabilitate a administraţiei UE; să se asigure că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le folosească; să obţină reparaţii pentru reclamanţi în cazuri de administrare defectuoasă; să colaboreze cu avocaţii poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetăţenilor cu privire la UE sunt soluţionate eficient; altele (SPONTAN). MAXIMUM 3 RĂSPUNSURI


21

„Garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le folosească” este primul răspuns dat în toate statele membre, cu excepţia Ţărilor de Jos, unde „colaborarea cu avocaţii poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetăţenilor cu privire la UE sunt soluţionate eficient” este răspunsul cel mai des menţionat, şi a Irlandei, unde „promovarea dreptului cetăţenilor UE la o bună administrare de către instituţiile UE” este considerată a fi la fel de importantă precum „garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile”. „Garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le folosească” este considerată o responsabilitate deosebit de importantă în Danemarca şi Suedia, unde 69% dintre respondenţi au optat pentru acest răspuns, deşi nu este considerată atât de esenţială în România (38%), Irlanda (43%) şi Portugalia (43%). „Colaborarea cu avocaţii poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetăţenilor cu privire la UE sunt soluţionate eficient” este încă o dată văzută a fi o funcţie esenţială a Ombudsmanului pentru respondenţii din Danemarca (61%), Suedia (59%) şi Ţările de Jos (53%, prima poziţie); relativ puţini respondenţi din România (16%) şi Lituania (22%) îi acordă însă aceeaşi importanţă. Respondenţii din Cipru (49%), Suedia (43%) şi Irlanda (43%, primul răspuns dat, la egalitate cu „Garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le folosească”) consideră că „promovarea dreptului cetăţenilor UE la o bună administrare de către instituţiile UE” este una dintre cele mai importante responsabilităţi ale Ombudsmanului, părere împărtăşită însă de numai 18% dintre polonezi şi de 20% dintre lituanieni. „Obţinerea de reparaţii pentru reclamanţi în cazuri de administrare defectuoasă” este considerată foarte importantă de 52% dintre respondenţii din Finlanda şi de 48% în Cipru; la polul opus, acest domeniu este văzut ca prioritar de numai 12% dintre respondenţii din Estonia şi de 16% dintre cei din Suedia. Cetăţenii din Suedia (38%) şi Danemarca (36%) consideră că „promovarea dreptului cetăţenilor UE de a obţine acces la documentele UE” este o responsabilitate-cheie, însă numai 13% în Lituania şi 14% în Republica Cehă, Letonia şi Polonia au aceeaşi viziune. „Concentrarea asupra creşterii gradului de serviabilitate a UE” este o prioritate principală pentru 36% dintre cetăţenii din Austria şi pentru 31% dintre greci, dar nu este văzută ca fiind atât de prioritară în Letonia (11%), Luxemburg (13%) sau Regatul Unit (13%). Un număr relativ ridicat de persoane din România (26%), Estonia (22%) şi Lituania (22%) afirmă că nu ştiu care ar trebui să fie cele mai importante responsabilităţi ale Ombudsmanului.


22


23

Datele sociodemografice sugerează variaţii uşoare de gen, cea mai pronunţată diferenţă dintre bărbaţi (32%) şi femei (28%) referitoare la rolul cel mai important al Ombudsmanului fiind legată de „promovarea dreptului cetăţenilor UE la o bună administrare de către instituţiile UE”. Variaţiile de vârstă sunt şi ele destul de neglijabile. Respondenţii din grupele de vârstă mijlocii (25-39 şi 40-54 de ani) sunt uşor mai înclinaţi decât grupele de vârstă cele mai tinere sau cele mai vârstnice să considere că toate cele şase responsabilităţi în discuţie sunt elemente importante ale rolului Ombudsmanului. Nivelul de educaţie al respondentului are o influenţă relativ mai mare asupra opiniilor sale despre priorităţile Ombudsmanului. 42% dintre cei care şi-au terminat studiile la vârsta de 20 de ani sau mai târziu afirmă că Ombudsmanul ar trebui să „colaboreze cu avocaţii poporului din statele membre pentru a garanta că plângerile cetăţenilor cu privire la UE sunt soluţionate eficient”, procent ce scade la 34% pentru cei care şi-au terminat studiile la o vârstă cuprinsă între 16 şi 19 ani şi la 28% în rândul celor care şi-au terminat studiile la vârsta de 15 ani sau mai devreme. Acest model se repetă, în general, pentru celelalte funcţii ale Ombudsmanului în discuţie. Toate responsabilităţile Ombudsmanului discutate aici sunt menţionate mai frecvent ca fiind domenii prioritare de către persoanele care sunt interesate să fie mai bine informate despre Ombudsman decât de cele care nu sunt interesate de acest lucru. De exemplu, 59% dintre cei interesaţi să fie mai bine informaţi declară că garantarea faptului că cetăţenii UE îşi cunosc drepturile şi ştiu cum să şi le folosească ar trebui să devină una dintre funcţiile esenţiale ale Ombudsmanului, comparativ cu 47% dintre persoanele care nu sunt interesate să devină mai bine informate. Respondenţii care nu sunt interesaţi (16%) au tendinţa de a recunoaşte că nu ştiu care ar trebui să fie priorităţile Ombudsmanului, comparativ cu cei care sunt interesaţi (4%).


24

3.2 Drepturile cetăţenilor UE

- Potrivit participanţilor la sondaj, dreptul la o bună administrare de către instituţiile UE este al doilea drept ca importanţă al cetăţenilor europeni -

Dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE este considerat important de către cel mai mare număr de respondenţi (48%), dreptul la o bună administrare de către instituţiile UE ocupând a doua poziţie (33%), iar dreptul de a depune plângeri la Ombudsmanul European (32%) este al treilea drept al cetăţenilor ca importanţă16, în viziunea respondenţilor UE. 21% dintre respondenţi consideră că dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor UE este unul dintre cele mai importante drepturi, acelaşi număr citând dreptul de a vota la alegerile europene atunci când aleg să locuiască într-un alt stat membru. 20% dintre respondenţi consideră că dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European este unul dintre drepturile lor cele mai de preţ, în timp ce dreptul de a propune o legislaţie prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti este apreciat ca fiind un drept important de către 19% dintre respondenţi. 9% dintre respondenţi declară că nu ştiu care dintre drepturile lor în calitate de cetăţeni europeni sunt cele mai importante.

Dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE este văzut ca fiind cel mai important în 21 de state membre. Dreptul la o bună administrare de către instituţiile UE este văzut ca cel mai important în trei ţări (Grecia, Spania şi Italia), în timp ce dreptul de a depune plângeri la Ombudsmanul European este considerat a fi cel mai important în cele trei ţări rămase (Republica Cehă, Malta şi Portugalia).

16 QB5: „Dintre următoarele drepturi ale cetăţenilor europeni, care este cel mai important pentru dvs. personal? MAX. 3 RĂSPUNSURI din: dreptul la o bună administrare de către instituţiile UE; dreptul de a depune plângeri la Ombudsmanul European; dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor UE; dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European; dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE; dreptul de a propune o legislaţie prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti; dreptul de a vota la alegerile europene atunci când vă mutaţi într-un alt stat membru; altul (SPONTAN).


25

Dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE este văzut ca fiind deosebit de important în Finlanda (74%) şi Suedia (73%), iar respondenţii din Italia (28%) şi Spania (31%) îl văd ca fiind mai puţin prioritar. Dreptul de a depune plângeri la Ombudsmanul European este cel mai preţuit în Grecia (46%) şi în Slovenia (44%), însă numai 16% dintre cetăţenii lituanieni şi 21% dintre cei letoni îl consideră un drept important. 32% dintre respondenţii din Danemarca şi Suedia consideră că dreptul de a avea acces la documentele instituţiilor UE este un drept important, în timp ce numai 13% dintre cei din Spania şi Lituania au aceeaşi părere. Un procent neobişnuit de ridicat de persoane în Cipru (53%), urmat de 36% în Grecia, consideră că dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European este unul dintre drepturile lor cele mai importante, însă respondenţii din Bulgaria (6%) şi Danemarca (8%) nu acordă atât de multă importanţă acestui drept. Dreptul de a propune o legislaţie prin intermediul iniţiativei cetăţeneşti este important pentru 31% dintre respondenţii din Austria şi pentru 30% dintre cei din Cipru, la polul opus situându-se Polonia şi Bulgaria, unde numai 7%, respectiv, 11% îl consideră deosebit de important. Proporţii relativ ridicate de respondenţi în Irlanda (17%), Portugalia (16%), Bulgaria (15%) şi Regatul Unit (15%) afirmă că nu ştiu care dintre drepturile lor în calitate de cetăţeni europeni sunt cele mai importante.


26

Datele sociodemografice arată din nou că variaţiile de gen sunt relativ minore, cea mai clară diferenţă fiind constatată între bărbaţi (50%) şi femei (46%) atunci când consideră că cel mai important drept este dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE. Variaţiile în funcţie de vârstă sunt şi ele destul de mici, cu toate că există unele diferenţe interesante între respondenţii mai tineri şi cei mai vârstnici. Tinerii sunt mai înclinaţi să acorde importanţă dreptului la liberă circulaţie şi şedere în UE. 55% din segmentul de vârstă 15-24 de ani spun că acest drept este important, însă procentul scade la 52% pentru grupul 25-39 de ani, la 49% pentru grupul 40-54 de ani şi la 42% pentru categoria 55+. De asemenea, tinerii sunt mai înclinaţi să considere important dreptul de a vota la alegerile europene atunci când aleg să locuiască într-un alt stat membru: 26% din segmentul de vârstă 15-24 de ani spun că este important, însă procentul scade la 21% pentru grupurile de vârstă 25-39 şi 40-54 de ani şi la 20% pentru categoria 55+. Totuşi, respondenţii mai vârstnici sunt mai dispuşi decât semenii


27

lor mai tineri să considere importante alte drepturi ale cetăţenilor. Spre exemplu, 35% dintre persoanele din grupul 55+ apreciază ca important dreptul la o bună administrare de către instituţiile UE, însă acest procent scade la 34% pentru grupul de vârstă 40-54, la 32% pentru grupul de vârstă 25-39 şi la 28% pentru segmentul 15-24 de ani. Nivelul de educaţie al respondenţilor are o influenţă semnificativă asupra importanţei pe care o acordă aceştia unora dintre drepturile cetăţenilor UE aflate în discuţie. Diferenţa cea mai pronunţată se observă atunci când vine vorba de dreptul la liberă circulaţie şi şedere în UE: 57% dintre persoanele care şi-au terminat studiile la vârsta de 20 de ani sau mai târziu îl consideră important, procent care scade la 48% în rândul celor care şi-au terminat studiile la o vârstă cuprinsă între 16 şi 19 ani şi la 34% în rândul celor care au terminat şcoala la vârsta de 15 ani sau mai devreme. În mod similar, 26% dintre cei aparţinând grupului de vârstă 20+ consideră important dreptul de a vota la alegerile europene atunci când aleg să locuiască într-un alt stat membru, însă numai 20% pentru grupul 16-19 şi 17% pentru grupul -15 se pronunţă la fel.

The right to move and reside freely

in the EU

The right to good administration by

EU institutions

The right to submit complaints

to the European Ombudsman

The right to have access to

documents of the EU institutions

The right to vote in European

elections if you move to another Member State

The right to petition the European

Parliament

The right to propose

legislation through a citizens' initiative

DK

EU27 48% 33% 32% 21% 21% 20% 19% 9%

Male 50% 34% 32% 22% 21% 21% 20% 7%

Female 46% 32% 32% 21% 22% 19% 18% 10%

15-24 55% 28% 29% 19% 26% 18% 18% 10%

25-39 52% 32% 31% 22% 21% 21% 20% 6%

40-54 49% 34% 33% 24% 21% 21% 20% 7%

55 + 42% 35% 33% 20% 20% 19% 16% 11%

15- 34% 32% 32% 19% 17% 18% 17% 15%

16-19 48% 33% 33% 22% 20% 21% 18% 8%

20+ 57% 36% 32% 23% 26% 22% 21% 4%

Still studying 58% 26% 28% 18% 28% 19% 20% 9%

QB5 From the following European citizens' rights, which are the most important to you personally? (MAX. 3 ANSWERS)

Sex

Age

Education (End of)


28

CONCLUZIE Acest Eurobarometru demonstrează că proiectul creării unei legături între cetăţenii obişnuiţi şi UE, întruchipat de Tratatul de la Lisabona, rămâne un proces în desfăşurare.

Având în vedere faptul că numai 14% dintre cetăţeni declară că sunt bine sau destul de bine informaţi cu privire la Carta drepturilor fundamentale, iar un procent similar recunoaşte că nici măcar nu a auzit vreodată despre Cartă, este clar că principala provocare este educarea publicului larg cu privire la drepturilor lor în calitate de cetăţeni ai UE. În acelaşi timp, cetăţenii trebuie să devină mai conştienţi de existenţa unui Ombudsman al cărui scop expres este să apere aceste drepturi.

Deşi cetăţenii obişnuiţi nu ezită să afirme că performanţa UE este în general slabă, un semnal încurajator este că cetăţenii bine informaţi despre Cartă - şi, prin extensiune, despre Uniunea Europeană însăşi - consideră că UE funcţionează mai bine decât cei care ştiu puţine lucruri sau nu ştiu nimic despre Cartă. Educarea publicului este aşadar de dorit nu numai pentru a-l face mai conştient de drepturile sale, ci şi pentru a oferi o impresie mai bună cu privire la instituţiile UE. Ignoranţa publicului este o problemă la fel de mare pentru reputaţia UE ca orice deficienţă a instituţiilor sale.

Sondajul mai arată destul de clar că există în UE un nivel de acceptare scăzut şi un dezinteres general care sunt mai pronunţate în unele state membre decât în altele. Ar trebui să se depună eforturi deosebite în aceste state membre pentru a aborda negativismul pe care mulţi oameni îl manifestă faţă de UE şi să se demonstreze, prin educarea cu privire la Carta drepturilor fundamentale şi la Ombudsmanul European responsabil de apărarea dreptului la o bună administrare, că UE reprezintă o influenţă pozitivă asupra vieţii europenilor.

Bineînţeles, ar fi greşit să presupunem că toate percepţiile negative cu privire la performanţa UE sunt neîntemeiate. Rezultatele în general scăzute legate de performanţa UE în materie de eficacitate, serviabilitate şi, mai ales, transparenţă demonstrează că UE mai are încă multe de făcut pentru a ameliora aceste domenii. Ombudsmanul poate juca un rol important în monitorizarea acestor eforturi şi în garantarea faptului că solicitările de informaţii, de exemplu, sunt soluţionate rapid şi corespunzător de instituţiile relevante ale UE. Cel mai important însă, Ombudsmanul poate să joace un rol proactiv, colaborând mai degrabă cu instituţiile UE pentru a le îmbunătăţi performanţa decât răspunzând pur şi simplu retrospectiv la plângeri individuale. Dacă problemele sistemice vor fi remediate în mod eficace, performanţa globală a UE va creşte în mod proporţional.

Cu toate acestea, majoritatea cetăţenilor UE (52%) consideră că sarcina cea mai importantă a Ombudsmanului ar trebui să fie informarea oamenilor despre drepturile lor - când, de fapt, funcţia centrală a Ombudsmanului este de a investiga plângeri.


29

Acest lucru ilustrează o realitate cât se poate de evidentă: oamenii doresc mai întâi să ştie care le sunt drepturile înainte să înceapă să se gândească cum să şi le protejeze. În momentul de faţă, un număr insuficient de cetăţeni ai UE îşi cunosc drepturile. Remedierea acestei situaţii ar trebui să fie o chestiune prioritară pentru UE în ansamblu, nu numai pentru Ombudsmanul European.

EUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul European” fileEUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul...

Documents

Transcript of EUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul European” fileEUROBAROMETRU SPECIAL „Ombudsmanul...