Universitatea de Stat din Tiraspol

Facultatea de Filologie

Catedra de limbă și literatură română

Referat

pe tema: „Activitatea lingvistică a profesorului Eugen Coșeriu”

Elaborat de : Munteanu Ana gr.402 B

Verificat de : Anatol Ionaș,

doctor în științe filologice,

conferențiar universitar, UST

Cuprins

Cuprins............................................................2

1. Date biografice..........................................3

2. Fondator al lingvisticii generale................3

3. Apărător al limbii române în Basarabia.....4

4. Opera vastă................................................4

5. Premii și distincții......................................6

6. Operele lingvistice (selectiv).....................8

2

1. Date biografice

Eugeniu Coșeriu (sau Eugenio Coseriu, născut la 27 iulie 1921, comuna

Mihăileni, județul interbelic Bălți, România, azi în Republica Moldova –

decedat la 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania) a fost un lingvist român din

exil, membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Este fondatorul

primei școli lingvistice din America de Sud și al Școlii lingvistice de la

Tübingen. Părinte a ceea ce azi se numește lingvistica integrală, Eugeniu

Coșeriu este unul dintre cei mai importanți lingviști ai secolului XX.

A urmat şcoala din satul natal, apoi Liceul “Ion Creangă” din Bălţi. În 1939 este

student la Facultatea de Litere şi de Filozofie a Universităţii din Iaşi, unde a

obţinut o bursă de studii în Italia. Mai târziu, profesorul a declarat: “nu am

plecat niciodată ci numai m-am ridicat deasupra Mihăilenilor la o înălţime

destul de mare ca să pot îmbrăţişa Universul”. Susţine consecutiv două

doctorate – în litere la Roma (1944) şi în filozofie la Milano (1949). Din 1951

profesează la Universitatea din Montevydeo (Uruguay, iar din 1961 şi până la

sfârşitul vieţii sale a fost profesor la Universitatea din Tubingen (Germania).

Aici s-a lărgit cu mult şcoala ştiinţifică a profesorului Coşeriu, ajungând a fi “cu

iradiere universală”, cu discipoli din multe ţări, inclusiv din Japonia, America

de Sud şi Africa.

2. Fondator al lingvisticii generale

În vasta sa operă, Eugen Coşeriu a tratat în mod original, pe nou, cu lux de

amănunte şi captivant, aproape toate problemele-cheie referitoare la istoria

limbilor, lingvistică generală, teoria şi filozofia limbii, fonetică generală şi

fonologie, sociolingvistică, lexicologie şi semantică structurală, etnolingvistică,

dialectologie, teoria şi practica traducerii, interferența limbilor etc. Cu alte

cuvinte, savantul a intrat in istorie ca fondator al lingvisticii integrale, care

abordează limbajul uman în toată profunzimea lui. Ca cercetător profesorul

3

Eugen Coşeriu şi-a elaborat 5 principii filozofic – lingvistice pe care şi-a

edificat vasta sa operă: principiul obiectivităţii, principiul umanismului,

principiul tradiţiei, principiul antidogmantismului, principiul utilităţii publice.

Eugen Coşeriu a fost supranumit “Lingvistul secolului XX”, “Colosul din

Germania”, “Lingvistul nr. 1”, “Gigantul de la Tübingen”, “Regele lingvisticii”.

Aceste calificative i-au fost aduse pe parcursul anilor pentru talentul său cu totul

ieşit din comun, pentru meritele sale extraordinar de mari în cercetarea

limbajului uman. Cunoştea circa 30 de limbi şi vorbea şi scria în 11.

3. Apărător al limbii române în Basarabia

Eugen Coşeriu a menţinut legături strânse cu mediul ştiinţific românesc şi cu

baştina, revenind deseori atât în satul său natal, cât şi la Bucureşti, Cluj,

Chişinău. În calitatate de om de ştiinţă nu a ezitat să-şi susţină cu fermitate

convingerile, chiar atunci când acestea veneau în contradicţie cu un regim sau

altul. Referindu-se la practicile de “purificare lingvistică” la care recurg

autorităţile de la Chişinău, promovând ideea existenţei unei limbi moldoveneşti,

în cadrul conferinţei ştiinţifice Unitatea limbii române – cu privire specială la

Basarabia şi Bucovina. Eugen Coşeriu a reiterat opinia, pe care a susţinut-o

mereu, că “a promova sub orice formă o limbă moldovenească, deosebită de

limba româna este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă,

ori o fraudă ştiinţifică. Din punct de vedere istoric şi practic este o absurditate,

o utopie şi din punct de vedere politic e o anulare a identităţii etnice şi culturale

a unui popor şi deci un act de genocid etnico-cultural”.

4. Opera vastă

Eugen Coşeriu, considerat o celebritate, un adevarat clasic al lingvisticii

teoretice si applicative, a publicat peste 50 de volume şi sute de articole în

limbile italiană, spaniolă, franceză, germană, engleză şi a fost tradus în limbile

japoneză (9 volume), chineză, arabă, greacă, finlandeză, rusă, georgiană,

4

coreană, cehă, bulgară, etc. Plecarea dintre cei vii a genialului lingvist Eugen

Coşeriu este o pierdere irecuperabilă pentru ştiinţa limbii din toată lumea.

Numele şi opera profesorului a înconjurat Terra, iar fiecare studiu al genialului

savant este o carte de căpătii pentru lingviştii şi filosofii de orişice orientare

ştiinţifică.

În comunicarea susținută la Congresul al V-lea al Filologilor Români (Iași-

Chișinău, 6-9 iunie 1994) Eugen Coșeriu face o prezentare generală a tipologiei

limbilor romanice, oprindu-se asupra locului limbii române printre limbile

romanice și stării actuale a dialectului dacoromân. Comunicarea conține de

asemenea o argumentare riguroasă (sub aspect genealogic, tipologic și al

arealului) a tezei privind unitatea dialectului dacoromân. Lingvistul insistă

asupra fraudelor științifice comise de susținătorii teoriilor care neagă unitatea

acestuia. Chestiunea care îl preocupă pe Coșeriu în mod deosebit este

menținerea acestei unități, aspect pe care îl abordează într-o altă comunicare,

prezentată la Sesiunea Științifică "Limba română și varietățile ei locale"

(București, 31 octombrie 1994). Una dintre concluzii fiind că: „limbă a culturii

și limbă de stat este limba română pentru întreg spațiul carpato-danubiano-

nistrean, adevăr care nu poate submina independența Republicii Moldova ca

stat, tot așa cum nu subminează independența Australiei, a Canadei sau a

Statelor Unite ale Americii recunoașterea limbii engleze ca limbă oficială, de

stat, a acestor țări”, pentru că, le aduce aminte Coșeriu oponenților săi,

„granițele politice nu au coincis și nici nu pot coincide cu cele lingvistice”.

Conform afirmației lui Mircea Borcilă (Universitatea din Cluj), Eugen Coșeriu a

fost „cel mai strălucit exponent al culturii române în planul universal al

științelor omului”.

5

Eugen Coșeriu folosea în activitatea didactică și de cercetare mai multe limbi,

schimbând cu ușurință limba în care ținea cursurile. Cât privește limba sa

maternă, ordinea este următoarea: "Româna și italiana, apoi spaniola și

germana (...). Depinde însă și de circumstanțe și de felul de texte: versuri scriu

în română, proză am scris în italiană, iar studiile de lingvistică au fost

elaborate în spaniolă, franceză și germană"

5. Premii și distincții

Eugen Coşeriu a fost Doctor Honoris Cauza al aproape 50 de Universităţi ale

lumii şi membru al Societăţii de Lingvistică din Paris, al Cercului Lingvistic din

New York, membru de onoare al Societăţii Lingvistice din America, al Cercului

Lingvistic de la Praga şi la foarte multe alte academii şi şcoli de lingvistică din

întreaga lume, inclusiv din Japonia. A fost membru de onoare al Municipiului

Chişinau şi Cavaler al Ordinului Republicii Moldova.

“Există o etică particulară a ştiinţei şi a omului de ştiinţă: să spui întotdeauna

adevărul, chiar dacă acest adevăr este periculos şi plin de riscuri. Să respecţi

totdeauna părerile celorlalţi, în măsura în care sunt păreri sincere; să vezi

până şi în fiecare greşeală, care este sâmburele de adevăr.” – Eugen Coşeriu

„Eugen Coşeriu este cel mai de seamă lingvist modern al lumii. Născut în

Basarabia, a ţinut cu toată fiinţa sa la această chinuită palmă de pământ.

Evident, marele savant a fost însoţit permanent şi de un mare noroc, venit şi el

de Sus, de la Dumnezeu: norocul de a fi vieţuit în străinătate. Dacă locuia

printre noi, nu rămânea de mult nici oscior în el – îl mâncau în primul rând

confraţii. Românul poate să preţuiască cu adevărat numai valoarea refugiată în

străinătăţi sau numai pe cea care s-a dus în mormânt. Ştiind asta, marele

savant plecase la timp din Ţară. Dar îndureratul său gând a fost întotdeauna

îngemănat cu destinul ei.” – Grigore Vieru.

6

Sângele nostru

Din sângele nostru

s-au hrănit câteva popoare.

Din sângele nostru

s-au născut poieţi şi cărturari ruşi.

Mai ruşi decât ruşii.

Din sângele nostru

s-au născut voievozi şi regi maghiari, hatmani de cazaci, fruntaşi albanezi,

fruntaşi sârbi, fruntaşi chirgizi.

Din sângele nostru

s-au născut cărmuitori, eroi şi vlădici greci.

Mai greci decât grecii.

Dar să nu vă temeţi! Nu!

Nu vă cerem să ni-l daţi înapoi – sângele pe care vi l-am dăruit

la nord şi la sud de Dunăre!

Vă rugăm numai să nu ni-l cereţi şi pe cel pe cale îl mai avem.

Lăsaţi-ne şi nouă măcar câteva picături ca să ne putem înfăţişa cu ele ca noi

înşine

la judecata de apoi.“

Eugen Coşeriu

7

6. Operele lingvistice (selectiv)

Teoría del lenguaje y lingüística general, Madrid, 1973.

Sincronía, diacronía e historia, Madrid, 1973 (trad. în română: Sincronie,

diacronie și istorie, București, 1997).

Principios de semántica estructural, Madrid, 1978.

El hombre y su lenguaje, Madrid, 1977.

Tradición y novedad en la ciencia del languaje, Madrid, 1977.

Gramática y semántica universales, Madrid, 1978.

Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1999, traducere de

Elena Ardeleanu și Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă.

Lecții de lingvistică generală, Chișinău, Editura ARC, 2000.

Limbaj și politică, în „Revista de lingvistică și știință literară”, nr. 5,

1996, Institutul de Lingvistică și Institutul de Istorie și Teorie Literară ale

Academiei de Științe a Moldovei, 1996.

Latinitatea orientală, în culegerea Limba română este patria mea. Studii.

Comunicări. Documente, Chișinău, 1996, p. 15-31.

Unitatea limbii române - planuri și criterii, ibidem, p. 205-121.

8

Bibliografie

1. Profesorul Eugen Coșeriu – prințul științei lingvistice. Omagiu adus lui

E. Coșeriu de academicianul Anatol Ciobanu

2. Contrafort, „Evocare Eugeniu Coșeriu”, anchetă cu participarea unor

lingviști, scriitori, oameni de cultură români și străini

3. Contrafort: Unul dintre ultimele interviuri ale lui Eugen Coșeriu

4. Articol despre Eugeniu Coșeriu

5. Studiu despre E. Coșeriu

6. Interviu cu Johannes Kabatek (lingvist, discipol al lui Coșeriu)

7. Interviu cu Eugeniu Coșeriu, revista Sud-Est, 2001

8. Pagina electronică Eugeniu Coșeriu

9. Mircea Borcilă: Opera lui Coșeriu a învins deja veacurile

10. Despre opera lui Eugeniu Coșeriu - Óscar Loureda Lamas (Spania) în

dialog cu Eugenia Bojoga

11. Pagină Web dedicată

9