Eu vreau să iert al tău păcat,Căci am zărit a ta-ntristare;

Eu vreau să-ţi dau har şi iertare,Voinţa ta de Mi-ai predat

De mult Eu stau şi bat la poartă,Mântuitorul tău Eu sunt;

Iubirea mea la tin’ Mă poartă,Dar nu-Mi răspunzi nici un cuvânt

Ştii tu că moarte-am suferit?Că pentru tine-aici pe lume

Eu am venit, şi al Meu NumeDe oameni fu batjocorit?Da, an de an, adăpostireÎn a ta inim-am cerut;

Răspuns la toat-a Mea iubireTu nu mi-ai dat nici un cuvânt

O, tu la Min’ te vei gândi,Al morţii sol când va să vie;

Deci vino azi, la Apa Vie,Cu Mine-n pace-atunci vei fiAlături şi-azi Mă laşi în cale

Şi nu răspunzi la al Meu har?O, cum, în clipa morţii tale,

Mă vei chema poate-n zadar!

Ah, până când voi aşteptaCa tu s-asculţi de-a Mea chemare?

De ce s-auzi a Mea strigare?Trecutu-ntreg îţi voi ierta

De mult Eu stau şi bat la poartă,Mântuitorul tău Eu sunt

Iubirea Mea la tin’ Mă poartă,Zi ,,da”, acest singur cuvânt!