Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
-
Upload
mihaela-ioan -
Category
Documents
-
view
222 -
download
0
Transcript of Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
-
7/30/2019 Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
1/5
ETIOPATOGENIA MATERIALELOR DE
NATURA MINERALA
Chimiehttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-
MATERIALELOR-DE-1542120323.php
ETIOPATOGENIA MATERIALELOR DE
NATURA MINERALA
Piatra, sticla, emailul si ceramica folosite la
executarea obiectelor de patrimoniul cultural
distincte
PIATRA se prezinta sub diverse forme, formata din
unul sau mai multe minerale adica una sau mai
multe combinatii chimice precum oxizi , sulfuri,
carbonati si silicati.
Ex:piatra de var( roca formata dintr-un singur
mineral)
Din punct de vedere geologic sunt tre 21421u203v i
mari grupe de roci:
1. MAGMATICE se formeaza prin
racirea si intarirea magmei produsa
de vulcani: GRANITUL , BAZALTUL,
DIORITUL
2.ROCI SEDIMENTARE provin din
dezintegrarea , eroziunea fizica si
chimica a rocilor preexistente
urmata de depozitarea de catre apa ,
vant si ghetari: GRESIA, PIATRADE VAR, GIPSUL,
TRAVERTINUL
3.ROCI METAMORFICE
(meta=dupa;morfic=formare)
rezultate din transformarea rocilor
preexistente sub efectul presiunii si
caldurii :MARMURA
STUCATURILE , MORTARELE , TENCUIELILE
SI FRESCELE pe baza de cimenti folosite inconstructii sunt amestecuri de roci de diferite
ALTE DOCUMENTE
ATOMUL
INDUSTRII BAZATE PE CHIMIA
CARBUNELUI
Test de evaluare - Coeficienti calorici.
Calorimetrie
Coroziunea - reactii
Reatiile Redox
Cuprul
ALIAJE
Parte experimentala
ALCHIMIE-arta (stiinta)
Alcoolii
http://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ATOMUL451818718.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ATOMUL451818718.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/INDUSTRII-BAZATE-PE-CHIMIA-CAR2031724412.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/INDUSTRII-BAZATE-PE-CHIMIA-CAR2031724412.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/INDUSTRII-BAZATE-PE-CHIMIA-CAR2031724412.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Test-de-evaluare-Coeficieni-ca85232824.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Test-de-evaluare-Coeficieni-ca85232824.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Test-de-evaluare-Coeficieni-ca85232824.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Coroziunea-reactii8424122214.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Coroziunea-reactii8424122214.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Reatiile-Redox2421462120.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Reatiile-Redox2421462120.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Cuprul2121471514.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Cuprul2121471514.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALIAJE114619318.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALIAJE114619318.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Parte-experimentala15412777.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Parte-experimentala15412777.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALCHIMIEarta-stiinta131412012.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALCHIMIEarta-stiinta131412012.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Alcoolii184415136.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Alcoolii184415136.phphttp://ad.z5x.net/clk?3,eJytjd9qgzAYxZ-md1byT-uQXaRzOqWxK3OMehdjqhFTnWaE9eknpax7gP04cA6H7.BBHGJBfMErIn1eQ-BvQog3NToFFcCBA8IwxMRDBHqeT5wqeCiewFhkdluVOaBX8teJWfqH9OaC0gN9SZLqsL81c1bG9F-ItG7Z.V-zKAro6dMloBPb-1kKj5eGHIu-232k3.mFGVbEPXuD7T7J9K7Iuzx59ph-t2VEbd78Lh8dpzVmXGG6QvEia607i0mZr0q6YtBLNRulzoYvSbRKK7kEadQwcjM08qz4WnMjJ8V72Q.TupZr6BEEEcAIu2M7.gBh6W-V,http://www.scritube.com/stiinta/chimie/Alcoolii184415136.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALCHIMIEarta-stiinta131412012.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Parte-experimentala15412777.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ALIAJE114619318.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Cuprul2121471514.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Reatiile-Redox2421462120.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Coroziunea-reactii8424122214.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Test-de-evaluare-Coeficieni-ca85232824.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/Test-de-evaluare-Coeficieni-ca85232824.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/INDUSTRII-BAZATE-PE-CHIMIA-CAR2031724412.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/INDUSTRII-BAZATE-PE-CHIMIA-CAR2031724412.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ATOMUL451818718.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.phphttp://www.scritube.com/stiinta/chimie/ETIOPATOGENIA-MATERIALELOR-DE-1542120323.php -
7/30/2019 Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
2/5
categorii: var, calcar si nisip.
DEGRADARILE FIZICO-MECANICE ALE PIETREI
Degradarile mecanice tin de spargere, eroziune.
Degradarea chimica are la baza sensibilitatea:calcarul care se combina usor cu apa carbonatata
conduce la produse solubile ce pot sa spele materialul.
Procesul chimic de degradare a pietrei se intregistreaza mai ales in conditii de poluare factorul
poluant fiind dioxidul de sulf.Acesta plus apa fomeaza acidul sulfuros instabil care se oxideaza
formand acidul sulfuric care are efect coroziv.
SO2+H2OH2SO3
H2SO3+1/2O2H2SO4
CaCO3+ H2SO4CaSO4 +H2O+CO2
Exista si o degradare biotica a pietrei provocata de numeroase bacterii:desulfovibrio este o bacterie
anaeroba ce traieste in sol si in vecinatatea fundatiilor de piatra.
Bacteriile au capacitatea de a transforma compusii de sulf in H2S sau in sulfuri metalice.
Aceste substante sunt luate cu apa prin infiltratie iar la nivelul de exteriorizare a infiltratiei se
dezvolta tiobacilius (bacterie aeroba ce transforma sulful in acid sulfuric).
DERIVATI AI SILICIULUI
Provin de la doua substante silicioase:SiO2(silice) si Si(OH)4.(acid silici)
Acidul silicic exista in natura , sufera un proces de condensare in urma caruia rezulta silice
cristalizata.
Formule:
Exista mai multe tipuri de silice cristalizata care formeaza cristale mai mari: cuartul sau
cristale submicroscopice:agatul sau a unor roci comune cremenul sau simexul.
De la acidul silicic se pot forma saruri numite silicati care sunt de mai multe feluri:simpli de
forma MeSiO3 .Intre care unii sunt solubili: Ksi; NaSi; acestia pot forma eflorescente silicioase lasuprafata pietrei. Exista silicati complecsi dintre care cei mai importanti sunt alumino-silicatii. Exista
trei categorii de aluminosilicati:
1. Aluminosilicati cu structura tridimensionala:lapislazuli (ultramarin-pulbere-albastru pentru
pictura; folosit in secolul 18-19)
2. Cu structura stratificata :caolinul(caolinit sau bolus alb in sens propriu se refera la argila alba
, pura fara oxizi de fier folosit in manufactura portelanurilor fine;este inert dpdv chimic iar
cand este copt devine dur; in amestec cu oxizi metalici formeaza argilele, ocrurile si
pamanturile colorate), talcul si mica.
-
7/30/2019 Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
3/5
3. Cu structura fibroasa:azbest
Este o structura de silicati organici obtinuta pe cale sintetica adica siliconii. Exista uleiuri si
rasini siliconice; silicon pe baza de metil.
Principalele materiale pe baza de siliciu folosite ca materie prima pentru lucrarile de arta sunt
sticla, smaltul , ceramica si portelanul.
STICLA
Din punct de vedere fizic este un material amorf , necristalin , dur , casant, transparent si
uneori colorat.Se obtine traditional si industrial prin topirea in forma a unui amestec in care
intra trei grupe de substante:
1. Dioxid de sulf, cuart, nisipuri
2. Oxid de sodiu sau potasiu
3. Oxid de calciu sub forma de var
In functie de scopul urmarit unele pot fi inlocuite.Ex:in unele sticle se introduce aluminiul , plumb,
magneziu, zinc, bariu. Proportiile materialelor din sticla sunt:73% silice,22% oxid de sodiu si 5%
oxid de calciu toate acestea fiind topite , maruntite la 1100oC. Dupa turnare sticla se raceste la
890oC. Cand sticla are culoarea rosu inchis si se prelucreaza cu usurinta prin suflare ,tragere,
extendare sau turnare. Formele realizate pot fi retusate prin incalzire.
Exista compusi speciali de sticla rezistenti la tratamente termice-Pyrex.
Exista sticle colorate la care se adauga fier, calciu, crom. Este foarte rezistent la degradari externe
dar fiind un material casant se sparge usor.
Exista cazuri in care nu se respecta proportiile metalului si atunci apar defecte de prelucrare:
impuritati cu puncte de topire mai mare de 1100oC raman netopite afectand transparenta sau
recristalizand in timp.
Sticlele cu o proportie mare de siliciu sunt greu de prelucrat datorita ridicarii temperaturii de topire.
Deficitul de calciu din sticla mareste mobilitatea de potasiu.
Marirea proportiei de oxizi face produsul mai rezistent.
Topirea la temperaturi joase mai mici de 1000oC se soldeaza cu o masa mare de bule in sticla. Ceamai buna puritate se obtine la 1300oC.
Exista si procese de alterare care conduc la trecerea sticlei din stare amorfa in stare cristalina
urmata de tensiuni interne , solzi , microcruste si fenomene de lacrimare, toate acestea
numindu-se melodia sticlei.
GLAZURA (SMALT SAU EMAIL)
Este o masa sticloasa care se topeste la temperaturi mai coborate decat alte materiale pe baza
de siliciu.
-
7/30/2019 Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
4/5
Sub forma de pasta e un amestec de baza de oxizi de siliciu transparenta sau colorata. Se
aplica ca pasta sau ca suspensie pe suprafata unor obiecte metalice sau ceramice dupa care ,
prin incalzire partea lichida se evapora iar cea solida se solidifica sub forma de lac de diferite
grosimi ce sunt aplicate pe obiecte ceramice si metalice.
CERAMICA
Se obtine din caolin si argila. Se foloseste in pictura ca bol alb si la aurire.
ARGILA
Este un material pe baza de siliciu care are oxizi de diferite culori. S-a folosit la
confectionarea produselor ceramice sau ca o componenta a culorilor obtinute din pamanturile
colorate:terracota.Are temperatura de coacere de 600-900oC.
Exista vase si obiecte de paman ars realizate din argila rosie la temperaturi de coacere 900-
1050oC.
Exista ceramica dura obtinuta din argila alba la temperaturi de 1050-1300
o
C.
Portelan realizat din caolin cu temperatura de coacere 1300oC.
Cele mai folosite argile din pictura sunt ocru (galben, auriu, rosu, brun), pamant natural ce-si
datoreaza culoarea oxidului de fier.
Deteriorarea produselor ceramice de orice fel este determinata de porozitatea materialului sau
de starea casanta.
Porozitatea poate sa determine impregnarea ceramicii cu diverse saruri urmate de fenomene
de cristalizare, recristalizare.
Sarurile vehiculate pot sa fie cloruri, fosfati, azotati etc.
Ceramica antica acoperita cu glazura de alb de plumb formeaza la suprafata o pelicula alba.
Alte forme de deteriorare :fisuri, sparturi, goluri, craclura glazurii, dislocarea craclurii.
METALELE
Metalele se folosesc de la inceputul perioadei neolitice.
In acele vremuri prelucrarea ceramicii a dus la perfectionarea tehnologiilor de stapanire a
focului obtinandu-se temperaturi de ardere ridicate si foarte ridicate. In functie de gradul de
stapanire al focului s-a reusit obtinerea metalelor din diverse materiale, in functie de
temperatura de coacere a mineralelor, obtinandu-se mai intai metalele ce necesita coacere
inferioara:staniu , zinc cu temperaturi 230-420oC.
Aurul este un metal moale, ce se gaseste in natura sub forma de bulgari ca aur nativ.
Exista trei tipuri de aur diferentiate prin calitate ce se exprima in karate:24K(aur pur
100%);18K(75%aur-750 , restul metale de intarire);14K(58,5%-585 aur );12K
(50%);8K(33,3%).
-
7/30/2019 Etiopatogenia Materialelor de Natura Minerala
5/5
Pentru moneda aurul era aliat cu argint iar in epoca moderna se aliaza cu cupru in proportie
de 90/10.
Aurul alb contine aur , paladiu si nichel.Aurul dentar este de 20-22K.Aurul pentru sudura
contine 18% cupru.
In fotografie s-a folosit clorura de aur care contine circa 50% aur.
Pentru aurirea metalelor s-a folosit focul sau aurirea cu mercur.
Suprafata metalului este acoperita cu un amestec de aur mercur apoi obiectul este incalzit,
prin deteriorarea mercurului ramanand numai aurul.
Foita de aur este aplicata pe obiecte cu ajutorul unor adezivi sau prin ciocanire. S-a folosit si
sub forma de sarme montate in caneluri, fire de aur in firul de textile, cerneluri de aur(pulbere
de aur cu apa si clei).
Exista si un aur fals pe baza de sulfura de staniu ce s-a folosit ca inlocuitor inca din secolul al
13 lea la cerneluri dar si in pictura incepand cu secolul 15.
ARGINTUL
Caracterizat prin sensibilitate.
CUPRU
Cel mai folosit metal. Denumirea provine de la Insulele Cipru.S-a folosit ca alama(aliaj de
cupru si zinc) si bronz (aliaj de cupru si staniu).In stare pura s-a folosit pentru nituri.
Formeaza oxizi, cloruri, carbonati si sulfuri.
PLUMBUL
Cunoscut din Antichitatea timpurie datorita temperaturilor foarte joase 327oC. Este un metal
moale amestecat cu staniu.