Etiologia bolii parodontaleBoala parodont este considerate o affect a structurilor parodontiului de cauza infectioasa cu lez de tip inflamator cronic,asociata sau nu cu lez de tip distrofic sau ploriferativ cu evol progresiva care duc la distrugerea tes de sustinere si in final la pierderea dd.Etiologia parodontopatiei a fost mult timp neprecizata,au fost emise numeroase ipoteze verificate partial.Fact etiologici au fost clasif in:f.favorizanti,cauzali,determinanti,locali si generali.Fact etiologici generali:sunt fact care influenteaza reactivitatea gen favorizand imbolnavirea parod:predispozitia constitutionala(f. genetici),f.metabolici(diabet),f.hormonali(endocrinopatii),affect ale tes conj,affect ale SNC,F.imunitari,f.externi(intoxicatii),stari carentiale(hipovitaminoze).Fact localisunt fact de iritatie pt parodontiu,igiena deficitara,placa bact,tartru,fact disfunctionali locali.Fact microbian in etiologia bolii parodontale:Se considera ca toti fact care influenteaza etipoatogenia si evol parodontopatiei sunt favorizanti sau predispozanti,dar nu constituie cauza parodontopatiei.Fact cauzal este considerat fact microbian.Se poate afirma ca fact determinant este raspunsul imun al org.Parodontita este rezultatul interactiunii intre complexul bacterian din placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei,terenul.Unii autori considera ca trebuie inclusa si trauma ocluzala drept fact cauzal.Argumente pro si contra privind rolul bacteriilor in declansarea si evolutia bolii parodontale.-bacteriile accumulate pe dd apar dupa un model predictibil si intr-o anumita succesiune;-acumularile bacteriene pe dd sunt associate bolii parodontale;-distrugerea bact de pe dd impiedica de obicei boala parodontala sau reduce simptomatologia bolii;-boala parod apare atunci cand parodontiul raspunde prin inflamatie la actul microbian;-interactiunea complex bacterian-raspunsul organismului poate fi:pacienti cu placa bact si raspuns normal-fara inflamatie si pac cu p.b si raspuns anormal cu inflamatie;-daca dd se curate professional la fiecare 2 zile semnele clinice de gingivita nu apar,gingivita apare ca rezultat al placii bacteriene asa incat impiedicarea maturarii p.b printr-o igiene dentara buna este o metoda de prevenire a bolii parodontale.PLACA BACTERIANA:1.supragingivala-in santuri si fosete,interdentara,pe suprafata V si O;2.subgingivala.Placa bact este un sist ecologic adherent la suprafata dd form dintr-un substrat organic si un complex bacterian sist care form un biofilm stratificat si compact si care nu poate fi indepartat prin simpla spalare cu jet de apa sau clatire.Cavitatea bucala are mai multe situsuri ecologice care reprezinta ecosisteme bacteriene foarte diferite:limba,muc buc,bact aderente pe dd pana la marg gingiv,saliva.In afara suprafetei dd placa bact poate fi intalnita si pe:obturatii,microproteze,ap ortodontice,proteze mobile.Placa bacteriana poate fi indepartata numai prin raclare sau periaj.In strat subtire placa nu este vizibila direct putand fi obs numai dupa colorare cu coloranti organici.Placa bact matura are o cul galbuie sau cenusie.Rel dintre microorg din placa bact si act parodontiului a fost demonstrate experimental prin intreruperea igienei orale pt diferite intervale.Instalareagingiviteieste intotdeauna favorizata de absenta igienei.Placa bacteste reprezentatade o acumulare complexa de microorg cu densitate de peste 400 de specii diferite.Alaturi de bacterii in placa se gasesc cel epiteliale si leucocite.Acestea sunt distribuite intr-o matrice extracel care contine proteine,polizaharide si lipide provenite din saliva si produsi de metabolism bacterian.Componenta anorganica a placii este reprezentata de Ca si fosfor de provenienta salivara si GCF.Cresterea componentei anorganice duce la transformarea placii de tartru.Biofilmele:Majoritatea microorg persista in mediile naturale nu ca org libere,ci atasate de suprafete intr-o pelicula(biofilm)care form un ecosystem prin diversitatea componentelor cel si prin complexitatea proceselor metabolice.Biofilmele sunt continuitati de microorg si produse extracelulare aderente ferm de un support celular cu un grad inalt de organizare.In mediile naturale comunitatile bact au rol in degradarea materiei org si a poluantilor.Activitatile biologice ale comunitatilor bacteriene sunt rezultatul unor microorg cu capacitate metabolice complementare.Biofilmuleste alc din cellule si matrice organica.Streptococii reprezinta 60-90% din bact care colonizeaza smaltul dentar in primele 4 ore dupa periajul dentar.Bact colonizatoare primare coagrega numai cu un set de colonizatori timpurii si in general nu coagrega cu colonizatori tardivi.Puntea de leg intre cele 2 categorii de colonizatori este Fusobacterium nucleatum.Boala parodontala este prod de bact din placa bact:Actinobacillus actinumycetemcomitans,Porfiromonas gingivalis,sunt cele mai frecvente bacterii Gram(-) associate cu parodontita.Formarea placii bact:Majoritatea bact dinsaliva sunt microorg de pe limba si muc buc.Imediat dupa spalare(curatire)proteinele salivare se ataseaza selective pe suprafata dd si formo pelicula aderenta.Peliculaare o grosime de cativa microni si cu timpul se ingroasa.Pe aceasta pelicula se depun microorg prin atasare si colonizare.Pelicula este form din albumina,glicoproteine,fosfoproteine,lipide,subst din fluidul sucusului gingival.Intr-un interval de ordinul orelor dupa formarea peliculei,coci,bacilli Gram (+) din microbiota normala colonizeaza aceste suprafete:streptococ,actinomicete.Aceste bacterii produc glicani extracelulari prin intermediul carora adera la pelicula proteica a dd.Dupa cateva zile predomina actinomicetele si incepe sa sa dezvoltematricea caract biofilmului.Aderenta bact la pelicula poate fi explicate prin:mecanisme electrostatice,mec hidrofile,printr-o structura specializata a bacteriei(filamente,pili);prin receptori de suprafata si enzyme (adezine),punti interbacteriene.Aderenta bact la pelicula initiala duce la o acumulare mare urmata de ploriferare microbiana ce det realizarea de matrice interbacteriana moment care corespundematurarii placii bact.Bact se asociaza si se ataseaza timpuriu de cel biofilmului datorita unui process de recunoastere denumitcoagregare.Coagregarea:este rezultatul unui proc de recunoastere intercel datorita careia bact diferite genetic pot sa adere prin intermediul adezinelor.Adezinele recunosc receptorii proteici,glicoproteici sau polizaharidici existenti pe suprafetele orale sip e alte tipuri de cel bact.Pe langa polizaharidela matriciale,pe palca se gasesc si polimeri de origine salivara.Componentele organice se mineralizeaza cu ionii de Ca si fosfor.PLaca bact in absenta masurilor de igiene orala se dezv in 2-3 sapt cu o grosime de 50-100 microni.Placa se dezv pe suprafata dd dar si in ariile protejate intre dd si in sulcusul gingival,supra si subgingival.In interiorul placii bacteriene bacteriile sunt protejate pt ca difuzarea subst antimicrobiene este f limitata,iar lizozimul salivar patrunde f greu.Multiplicarea bacteriana-formarea matricei-maturarea:Prin multiplicarea bact la nivpeliculei se elibereaza numerosi metabolite org sau anorg realizandu-sa leg de coagregare.IN acest fel placa bact se maturizeaza si seform matricea interbacteriana.Matricea consta intr-un amestec de complex glicoproteice,polizaharide extracel,,prot salivare,ac nucleici,ioni.Matricea contine bact in special streptococci,lipide,proteine,enzyme,toxine,metabolite toxici,subst anoeg care vor precipita si vor produce tartru prin mineralizarea placii bact.Cele mai multe bacterii produc polizaharide.Microbiotaplacii bact contine:-microorg cariogene generatoare de pH acid pe seamaglicolizei:Streptococ mutans,Lactobacillus acidophilus etc;-microorg parodontogene generatoare de pH alcalin prin activitate proteolitica al carei rezultat va fi producerea de ammoniac,mercaptani,hydrogen sulfurat,care favorizeaza precipitarea unor minerale si form tartrului:AAC,Bacteroides gingivalis;-subst cu potential adjuvant si supresor care influenteaza raspunsul imun al gazdei~lipopolizaharidele,dextrani,ac lipoteichoic.Org uman dispune de mijloace de aparare impotriva placii bact:-mecanice:fluxul salivar si miscarile peretilor moi,frictiunea alimentelor in timpul masticatiei;-chimice:fact salivari care se opun formarii si maturarii placii supragingivale:glicoproteine,sist tampon salivare,lizozimul.Lizozimul act la niv mureinei din peretele bact Gram(+) prin desfacerea leg dintre ac N-acetil muramic si N-acetil glucozamina,rezultand sferoplasti usor de distrus prin fagocitoza sau datorita variatiilor presiunii osmotice.Nutrientii pt placa bact pot avea origine salivara,alimentara sau sunt adusi de fluidul santului gingival.In santul gingival sursa primara de nutrienti pt dezv biofilmului crevicular este lichidul crevicular(GCF),un exudat seric care contine in special proteine si glicoproteine.In compozitia lichidului gingival cravicular intra proteine serice,albumina,leucocite,imunoglobuline,complement,mucine,lactoferina,lizozim,preoxidaza,histidine,cistidine cu rol in aparare.Microbiota autohtona stimuleaza imunitatea org fata de bacteriile autohtone si alohtone.Potentialul redox(oxidoreducere):Datorita colonizarii cu microorg suprafata dd devine anaeroba.Potentialul redox scade de la +200 microV la -30 microV in primele 2 zile de la colonizare si ajunge la -150 microV dupa 7 zile.Potentialul redox al santului gingival este mai mic decat in alte situsuri orale.In felul acesta proportia bacteriilor anaerobe creste fata de cele aerobe odata cu varsta biofilmului.Metabolismul placii bact supra si siub gingival= metabolismul in interiorul placii bact este f complex si in general complementar.Specii aerobe coexista cu specii anaerobe.Interactinile metabolice si structurale intre diferitele specii de microorg din placa reflecta marea complexitate a acestei nise ecologice.Metabolismul placii bact depinde de dieta alimentara.Aportul de glucide det cresterea proceselor fermentative cu scaderea consecutiva a pH-ului si effect cariogen.Formarea placii bact supragingiv urmeaza un model predictibil si influenteaza stadiul formarii placii subgingivale.Din momentul in care placa supragingiv se matureaza tes gingivale se inflameaza.Placa supragingivala matura isi asigura aportul de nutrienti indirect de alimentele ce trec prin cav buc si din GCF datorita inflamatiei gingivale si reducerii tensiunii de oxygen.Odata ce placa subgingivala este form placa supragingiv nu mai este necesara.Mediul bacterian subgingiv are suficienti nutrienti,oportunitati de aderenta si un mediu oxidoreducator stabil pt metabolismul lor si pt proliferare.Din acest moment placa supragingivala poate fi inlaturata dar placa subgingiv isi va continua activitatea.Metabolismul bacteriilor din placa.Cresterea si modif structurii placii bact se datoreaza proliferarii bacteriilor.Odata ce bacteria a aderat ea se divide si continua sa prolifereze daca este favorizata metabolic.Daca mediul nu este favorabil bact trebuie sa consume o mare cantit de energie pt protectia ei si pt a se hrani.Rata metabolica a cel este det de natura si val nutrientilor,de pH,de potentialul redox si inhibitori metabolici.Placa supra si subgingiv.In rap cu pozitia fata de marg gingiei se disting 2 tipuri de pl bact: 1-pl.supragingiv este dominata de bact Gram(+)din genul Streptococcus si Actinomyces si este initial aeroba;2.pl. subgingiv este alc din microbiota anaeroba Gram(-)dominate de spirochete necultibabile.Placa supragingivin gingivita colonizatorii initialiai pl bact supragingiv sunt streptococii dar in cateva zile comunitatea microbiana este dominate de Actinomyces.Odata cu scadera potentialului redox al pl bact devin predominante speciile microaerofile sau anaerobe.Cand incepe gingivoragia Actinomyces vascosus are o pondere importanta si creaza mediul favorabil cresterii bacteriilor din gr Campylobacter si Prevotella care necesita fact nutritive ai gazdei din sg.Form placii supragingiv:form peliculei de albumina,glicoprot,lipide,fosfolipide;~colonizarea prin aderenta ,atasare,coagregare:Streptococ si Actinomices;~proliferarea-form matricei,maturarea placii dureaza 2-3 sapt.Nutrientii pl supragingiv sunt de orig salivara,alimentara,dar si din lichidl crevicular.Bact din biofilm devin anaerobe dat colonizarii suprafetei si scaderii potentialului redox a.i in final prolifereaza bact anaerobe.PL supragingiv tanara contine microorg Gram (+),coci si bacilli ulterior apar bacilii Gram(-),coci,bacilli,fuzobacterii,spirochete.Inflamatia gingiei favorizeaza dezv microbiotei subgingiv.Bact supragingivIsi procura necesarul nutritive in special din hrana care trece pein cav buc.Majoritatea bact supragingiv prefera glucidele de orig alimentara ca sursa nutritive.Disponibilitatea nutrientilor pt metabolismul bact depinde de compozitia chimica a dietei si de accesul ei la pl bacteriana.schimbarea dietei influenteaza compozitia pl bact.Modif inflamatorii ce rezulta din maturarea pl bact supragingiv prod edemul marg gingivale care acopera placa si o crestere a GCF.In felul acesta placa este acoperita de marg gingiei edematiate si scaldata de Gcf si treptat isi schimba microbiota devenind asemanatoare celei subgingiv.Placa subgingivse dezv prin progresia pl supragingiv este diferita de pl supragingiv si are 3 zone de bacterii:1.bacterii aderente la tes dent(smalt,cement,dentina);2.bact aderente la epiteliul gingiei sulculare(insertia epiteliala);3.bact aderente tes gingival.1.Este dominanta de bact filamentoase Gram(-).Unele specii de Capnocitophaga se leaga direct de cement iar alte specii se leaga de suprafata epiteliala a gingiei si permit formarea unei matrice aderente care se diminueaza pe partea epiteliala a ariei subgingiv.Portinea bazala a santului are o aderenta mai slaba si prezinta tulpini Gram(-) filamentoase si spirochete.2.PL subg aderenta zonei jonctiunii gingivodentare de ep santului gingiv este dominate de microorg Gram(-),coci,bacilli,spirochete.Pe ac zona matricea dispare,colonizarea se face direct pe epiteliu si poate sa fie f bogata in formele de parodontita grava.Exista o corespondenta intre evolutia placii si gradul de colonizare a ep sulcular care este locul de penetrare.3.Este caract prin penetrarea in epiteliu si subepiteliu a coloniilor microbiene si miceliilor in forme grave de parodontita mergand pana in corion.Bact subgingiv utilizeaza in primul rand glucoza dar pot utilize peptide si AA.Majoritatea nutrientilor pt bactsubgingiv provin din produsi de degradare tisulara,GCFsi schimbul interbacterian.Bact subgingiv sunt in majoritate anaerobe pt ca O2 e consumat de bact aerobe.Bact subgingiv sunt facultative,pot metabolize atat in mediu aerob cat si anaerob.Odata ca pl bact supragingiv se matureaza potentialul redox scade si favorizeaza metabolismul anaerob.Metabolismul bact poate fi influentat neg de o diversitate de inhibitori,produsi de anumite bact care pot sa reduca cresterea si metabolismul altor specii.Fact care det constrictia arteriolelor periferice,ca fumatul,stresulsunt fact de risc ptparoodntiu si de stimulare a microbiotei anaerobe.Mecanisme directe de patogenitate a pl bact:Complexul bact ataca in situsurile cele mai vulnerabile:ep distrofic,franjurat,cu intreruperi ale str ep si ulceratii ale str bazal;~invazia este posibila numai dupa depasirea barierelor sistemului de aprare locala:mucus,lizozim,spalare cu GCF,exfolierea epiteliilor;~dupa penetrare si inoculare bact se prod invbazia in corion si ploriferarea bact;~biofilmul este impenetrabil la act fact de aparare,lizozim,antiseptice si antibiotice;~bact care produc exotoxine(leucotoxina ataca PMN);~colonizarea microbiana;~enzimele bact ataca tes parodontal;~metabolitii bacterieini sunt citotoxici pt tes parodontal(indol,sulfuri,amine,ammoniac,ac grasi,H2S,metilmercaptan).Tartru dentarEste un deposit organo-mineral aderent de suprafata dentara sau alte structuri dent rezultat din mineralizarea placii bacteriene. Este un depozit organic calcificat ce se fixeaza pe placa bacteriana,calcul asemanator celor din vezica biliara,rinichi.Compozitia tarturului dentse modifica in fctie de pozitia dd,vechimea depozitului,individ,igiena,masticatie,saliva.Este un compus din subst anorganice 80% si org 20%.Subst anorg:fosfat de Ca,brusita,whitlokita,carbonat de Ca si Mg.Subst org:proteine,polizaharide complexe,leucocite,microorg gram(+) si (-),AA,ac grasi,fosfolipide,cholesterol.Suprafata tartrului este rugoasa si acoperita de un strat de placa bact nemineralizata,ce difera in z.supra si subgingiv.In z.subgingiv domina bact filamentoase,bact ale placii supragingiv,in z.subgingiv sunt prezente microorg care se gasesc in placa subgingiv.Tartru este acoperit de pl bact si de un deposit moale care se inlatura cu spray de apa sau la periaj.Tartru supragingiv rezulta prin precipitarea din saliva.Este vizibil clinic de la marg coronara la cea gingivala.Prezenta si cantitatea tartrului supragingiv este rezultatul depozitelor bacteriene pe dd si este de asemenea influentat de secretia ggl salivare.Ca rezultat cea mai mare cant de tartru supragingiv se obs de obicei pe suprafetele V ale M max adiacenti ductului de la gl parotida si suprafetele orale ale dd mdb anteriori care sunt expusi la ductul gl submandib.Tartru supragingiv are cul de la alb la maro inchis dependent de colorantul din subst nutritive.Tartru supragingiv contine saruri anorganice in principal sub forma de fosfat de Ca.Tartru contine si diferite cantit de carbonat de Ca si fosfat de Mg.Partea anorg a tartrului este chimic similara cu partea anorg a osului ,dentinei,cementlui.Comp org a tartrului implica proteine si polizaharide complexe derivate din pl bact,cel epit descuamate si leucocite.Amestecul de cristale anorg se schimba in compozitie in fctie de stadiile tartrului.Tartru subgingiv,sericrezulta prin precipitarea din lichidul crevicular,este de cul maronie-negru,cu o consistenta crescuta,dens,adherent,se disloca cu dificultate si se gaseste in santul gingiv.Se form apical pana la marg gingiv si de obicei nu este vizibil.Poate fi detectat prin explorarea cu sonda parodontala si este de obicei evidentiat ca o suprafata aspra.Daca marg gingiv este indepartata prin suflare cu aertartru gingiv poate fi evidentiat chiar apical pana in jonct smalt-cement.Tartru subgingiv apare frecvent maro sau negru ceea ce reflecta prezenta produsilor bacterieni si sanguini.Formarea tartru-ipoteze asupra mineralizariiDepunerea cristalelor de hidroxiapatita in tartru se face in jurul bacteriilor.incepe la o zi dupa formarea placii.In primele zile de la constituirea pl bact este bine reprezentat,60-90% dupa 12 zile.In primele 4-8 ore poate fi observat si reprezinta 50% dupa 2 zile.Mec de producere a tartrului sunt enzimatice si fizico-chimice.Fixarea tartrului pe supraf dd se face prin:leg prin intermediul peliculei(biofilmului);unirea intre cristalele tartrului si cristalele din structura dd.Rolul dietei alimentare in form tartru:tartru se form chiar si in absenta alimentatiei pe cale orala dar cu cat alimentele sunt mai moi,mai putin consistente,si solicita mai putin miscarile de masdticatie si producerea de saliva cu atat se prod mai usor si mai mult tartru dent.Rolul tartrului dent in prod bolii parodontale:Tartru este un fact favorizant etiologic pt boala parodontala,dar nu este un fact cauzal.Desi tartru nu are un effect traumatic direct pe tes gingiv cum s-a crezut anterior poatefi un fact care contribie la boala prin amplificarea pl bact.Este un fsct agravant in evol bolii parodont,constituie situsuri pt dezv pl bact si in acelasi timp un fact de iritatie pt gingie.Suprimarea completa a tartrului supra si subgingiv reduce inflamatia parodont motiv pt care orice trat parodontal incepe cu detartrajul si igienizarea corecta.