EtinHtlderlcvc;n"d

ZoorL,rL

Traducere din limba engleziIRINA BANDRABUR

{l}lttgna@

MADELINE

Primele doui apeluri fuseseri de la Marlo, asistenta lui Angie, dar

al treilea fu chiar de la Angie, iar Madeline 16si si intre mesageriavocali. $tia ce urma si-i spuni Angie, pentru ci Marlo transmisesemesajul foarte clar: aveau nevoie de prezentarea noului roman pdnivineri. Sa;4- cel mai tdrziu,luni. Afacerea lor se invirtea in jurul ter-menelor-limit[.

AscultAnd cuvintele lui Angie, Madeline linu telefonul la cilivacentimetri de ureche, ca gi cind distanla ar fi putut atenua impactulmesajului.

,,Roman nou. Vineri. Cel tArziu luni. Dup[ cum sunt siguri c[ gtii,

Madeline."Madeline era ldngi btrfetul dinbucltirie, cu carnegelul de notife

gol lingi ea. igi scrisese romanul precedent, Islandia, incet - cum se

scurge mierea rece dintr-un borcan. inaintase greu, rind cu r6nd,paragraf cu paragraf, dar traiectoria ii fusese dintotdeauna clari.Islandia fusese o poveste distopicd despre Nantucket, cu acliunea pla-

satd in viitor, peste patru sute de ani. Insula era micinati de OceanulAtlantic din catza incllzirii globale. Toati lumea era condamnati,cu excepfia eroilor adolescenli imaginali de Madeline, |ack gi Diane(numili dupi cintecul ei preferat din copil[rie), veri de-al doilea, care

supravie{uiseri intr-o b[rcu!5 pAni la finalul romanului.Madeline se inspirase din cele gapte luni pe care le petrecuse

ingrijindu-gi socrul, pe Big T, inainte ca acesta si moari. Cancerul luide prostatd era in metastazi Ei ii atacase creierul, apoi ficatul gi, deEi

o mdcinase psihic pe Madeline, pentru imaginalia ei fusese benefic.

L2 Elin Hilderbrand

Gindurile ei se invdrtiseri atunci in jurul ideii de boal6, de degradarea corpului, de disolu{ie a omenirii. Apoi citise in The New Yorker unarticol fascinant despre inciizirea globali (se abonase incl de lavirsta de nouisprezece ani pentru a-gi lirgi perspectivele). Articolulspunea ci daci omenirea nu iqi va schimba tiparele de consum, insuleprecum Nantucket gi Martha's Vineyard gi insule-barieri precumOuter Banks vor fi acoperite de ape iri mai pufin de patru secole.

Islandia se deosebea de genul autobiografic al celor doui romanescrise de ea inainte, Coasta pldcerilor gi Hotel Springford. Fusese pri-mit cu cilduri de editura ei 9i desemnati o carte ,,mai importanti".Agentul lui Madeline, Redd Dreyfus, negociase un contract genial,un avans de gase cifre pentru doui c[r1i. Fusese un pas atAt de ne-aqteptat qi de captivant, incdt ai fi zis ci pirul blond gi cre! al luiMadeline aproape luase foc.

Cu toate astea, acum, mare parte din avans fusese cheltuitl pentrua face o investifie impreuni cu Eddie, iar Madeline trebuia s[ trimit[cel pufin o idee pentru un al doilea roman - o descriere de o sut[ de

cuvinte pentru catalogul care urma s[ fie trimis agenlilor de vAnzlri.Dar ea nu avea nici atAt.

Era intr-un blocaj.Angoasa ii fu intrerupti de zgomotul unei dube de la o firmi de

curierat gi de bufnitura unui pachet pe veranda casei. Se gr[bi afar6,

sperind si giseasci in cutie o idee pentru noul s[u roman genial, dardidu cu ochii de portretele gcolare ale fiului siu, Brick.

Uau, minunat!Madeline se aqezi pe prima treapti a verandei, degi afar[ inghe-

!ase, qi ea nu-qi luase haina. Era uimiti de felul in care portretul ilinfiliga pe Brick pe vremea cind fusese bliefel, cu pirul des gi blondgi gropifa addnci din obrazul drept, dar Ei ca birbat in devenire.Avea si arate ca Trevor gi Big T, dar cu ochii mari ai lui Madeline gi

cu zdmbetul ei (care, credea ea mereu, in spirit critic, ii arati preamult din gingie).

Lui portretele in casi, scoase toate pozele de gcoali ale lui Brickdin dulap qi le agezi pe covor, in ordine, de la gr[dinifn p6nn la hceu.

,,Ce copil frumos!" se gindi. iqi dorise cu disperare inci unul, dardupl trei avorturi spontane, renuntase.

Zvonul 13

Se intrebi daci Grace primise portretele gemenelor gi daci trecuseprin acelaqi ritual in casa ei de pe Wauwinet Road. igi lun telefonul,gAndindu-se doar pentru o clipl la mesajul oribil, amenin(itor, de laAngie, gi o suni pe Grace.

Pe telefonul fix nu-i rispunse nimeni. Poate Grace era afari cugiinile. Poate era in gridini. Poate avea o migreni. Madeline obig-nuise si fini socoteala migrenelor lui Grace intr-un calendar special,pdni cand Trevor il gisise si-i spusese ci unul din motivele pentru care

s-ar fi putut si nu fie atdt de productivi la scris pe cAt iqi dorea era ci-sipermitea si-gi faci griji despre lucruri precum migrenele lui Grace.

Ea aruncase calendarul. S-o sune pe Grace pe telefonul mobil?Grace nu rispundea niciodati la el, igi verifica mesajele o datl la doulsau trei siptimAni. Madeline ar fi avut mai multe ganse s-o contacteze

daci-i expedia o scrisoare.inchise telefonul fbri si lase vreun mesaj qi apoi adunl pozele cu

Brick. Era limpede. in casa asta nu putea sd facd nimic. Maqinade spdlat vase o chema: ,,Golegte-mi!" Hainele din uscitor o che-mau: ,,impitureqte-ne!" Mesele spuneau: ,,$terge-ne!" Mereu era chteceva - suna telefonul fix, veneau gunoierii, in fiecare seari trebuia siplanifice, si meargi la cumpirituri gi si prepare cina! Brick trebuiadus sau luat de undeva, magina trebuia dusi la revizie, deEeuriletrebuiau sortate pentru reciclat, trebuia si calculeze mereu balan{acarnetului de cecuri, facturi de plitit. Alte mame comentau cdt dedrigu! era probabil ci Madeline putea ,,si lucreze de acasi". Darlucratul de acasi era o bitilie constant[ intre munci Ei gospodirie.

,Vineri. Luni cel tirziu."Uqa de la intrare se deschise qi se inchise, iar Madeline auzi un

fluierat, ceva din Mary Poppins. Se flcuse deja atdt de tdrzin?Intrl Trevor, sofulei, purtind chipiul lui simpatic de pilot.- Chim-chiminey, chim-chiminey, chim-chim- cherootTrevor se credea un nou Dick Van Dykel.

- Buni! spuse el.

I Actor american (niscut in 1924), care, in filmril Mary Poppins, a interpretat,in rol de cogar, melodia Chim-chim-cheroo, distinsi cu Premiul pentru cel maibun cAntec Ia edilia din 1964 a trofeelor Oscar (n.red.)

t4 Elin Hilderbrand

O lui pe Madeline in bra{e, iar ea igi odihni obrazul pe cimaqa luiqi pe cravata de poliester cu logoul companiei aeriene.

Trevor era pilot la Scout Airlines, care opera zboruri de la Nan-tucket pAni la Hyannis, Boston gi Providencel.

- Cum !i-a fost ziua?

Madeline incepu si pldngi. Nu-i venea si creadi ci era deja ora

cinci. Cum ii fusese zira? Ce zi? Zita ei se evaporase. Nu se putea

liuda cu nimic.

- Sunt intr-un blocaj, spuse ea. N-am nici micar o singuri idee,

gi agentul imi bate la ug6.

- i1i spun, ar trebui si...Ea scuturi din cap, intrerupindu-I. $tia ce ar fi vrut si spuni:

s[ scrie o urmare la romanul ei Islandia. Era o solulie logic5, dar, ininima ei, Madeline simfea cd ar fi fost o solulie lagi. in finalulIslandiei, personajele ei se indreptau in siguranfi spre un viitornecunoscut, iar ea considera c[ acesta este finalul p otrivit. Nu voia sile spunl cititorilor ce se intAmpld mai departe. Daci ar fi scris o con-

tinuare, ar fi fost doar pentru ci nu fusese in stare si glseascd noipersonaje sau o noud intrig[.

Nu putea si g[seasci nici personaje noi Ei nici o intrigi noui.Aqa ci poate Trevor avea dreptate. O continuare. Oare putea s[

anuleze sfArqitul lumii?i$i qterse ochii qi igi ridici fruntea si primeasci un sdrut. Trevor

spuse:

- Ce-avem la cin[?

-Pizza, eventual? spuse ea. Mincare thailandezi?El ficu o grimasl. Madeline nu scrisese nimic, nu fusese la

cumpir[turi gi nici nu pregitise cina. Cum ar fi putut si-i explice cia incerca sd giseqti un subiect despre care si scrii necesita uneori maimult timp decAt scrisul insuEi?

- imi pare riu, spuse ea.

El o siruti pe frunte.

1 Staliunea Hyannis qi oragul Boston se afli in statul Massachusetts, Providence

este capitala statului vecin Rhode Island. (n.red.)

Zvonul 15

-E in reguli, spuse. Hai si lru;dmpizza de la Sophie T's! Brick tre-buie adus acasl de la fotbal?

-Da, spuse Madeline. Cu Calgary.

Trevor igi lirgi cravata gi lui o bere din frigider.

-Ghici cine a fost la bordul primului meu zbor de dimineali.- Cine? intrebi Madeline.

-Benton Coe.

- Serios?

Benton Coe era proprietarul Coe Designs, cea mai prestigioasifirmi de arhitecturi peisagistici de pe insul[. El era cel care

transforma proprietatea de peste un hectar a lui Grace in curtea cucele mai elegante gridini de pe insula Nantucket Ei poate din intregulstat Massachusetts.

Benton Coe se intorsese.Deci acesta putea fi motivul pentru care Grace nu rispunsese la

telefon.

GRACE

igi incepuse transformarea in secret, imediat dupi prima zi din an,

ba chiar anticipdnd aceast[ zi.

intoarcerea lui Benton.

incepuse si se duci la ore de spinning la sali gi slibise zece kilo-grame - mare parte din ce pusese ln plus cind se niscuseri gemenele

gi nu putuse da jos pdni acum. Scizuse cu dou[ mirimi la haine Ei

avea nevoie de blugi noi. ii dldu in sfdrgit voie lui Ann, coafeza, si-iacopere firele albe gi s[-i adauge nigte guvile castanii peste plrul negru.Iar timpul petrecut afari in gridini gi cu ingrijirea glinilor impru-mutase chipului ei strllucirea primelor raze de soare ale sezonului.

De ani de zile nu se mai simlise aqa mu(umiti de ea insigi. '

Madeline comentase pe tema asta simblti seara, cdnd iegiseri la

cin[ la American Season. Ea gi Grace se duseseri impreuni la toalet6,gi, vizind-o pe Grace in oglindl, Madeline spusese:

- Arili super, fatd! Eqti fabuloasd.

HOPE

Hope infrunti zvonul cI s-ar fi culcat cu Brick cu capul sus 9i fhr[

s[ scoat6, un cuvint pe aceasti tem[. Allegra se plimba din nou cu

Brick intre ore, f[cindu-l si intitrzie la toate, pentru ci se opreau

in fala fiec[rei ciqmele ca s[ se sirute.

Hope nu putea s[-i priveascl fbri si-i vini si verse'

intie timp, Allegra inci se vedea cu Ian Coburn' ii spunea lui

Brick ci ,,st[ acasi s[ invele pentru examenele finale" 9i pirinlilor cio aqteapti in capitul aleii pe Hollis care o lua la ,,o qedinld de studiu

in grup" dar in locul fetei apirea Ian coburn in camaro-ul sau rogu,

care o lua cu el ca si studieze arta finl a sexului oral in timp ce admi-

rau soarele apundnd de pe o faqie izolati de plajn din Madequecham.

Hope ar fi trebuit sd-i spuni lui Brick adevirul cand se ivise oca-

zia:Da,Allegra se lntilnegte cu lan' Da, Allegra gi-o trage cu lan'

intr-adev[r, era siguri ci motil,ul pentru care zvonul despre ea 9i

Brick se stinsese atdt de repede era ci Allegra pusese piciorul in prag

qi-l sugrumase. $tia ci Hope ar fi fost capabili s[ spun[ tuturor ade-

virul despre ea qi Ian Coburn.

Un alt motiv mai pufin plicut pentru care zvonul despre Hope

gi Brick se dezumflase ar fi putut fi ci nici un om intreg la cap nu qi-l

putea imagina pe Brick vrind s6 faci sex cu Hope'

ii trecu din nou prin minte ci Allegra va strica totul. Nu putea s[

jongleze toati vara pe insula asta mici fbri si fie prinsi Ia un moment

dat. Hope nu trebuia decAt s[ aqtepte.

Dar agteptarea era obositoare' Anul gcolar se apropia cu pagi repezi

de final, iar vremea se incdlzise. Pini la sfirqitul primei siptimdni din

132 Elin Hilderbrand

iunie, Hope trecuse toate examenele cu brio. Nu mai era nimic deinvilat gi nu avea nici o motivafie si exerseze la flaut. Serviciul ei Iabiserica Sfdnta Maria incepea imediat dupi ce se termina gcoala, daravea sI fie o plictiseali linigtiti gi antisociali. Urma s-o ajute pe dom-nigoara Aguiar si indosarieze gi s[ faci pufini documentare pentrupredicile pirintelui Declan. Si rispundi la telefon qi si informezeun nesfirgit qir de vizitatori ci slujbele se fineau sdmbita la cincidupi-amiaza gi duminica la 8.30, 10.00, qi 11.30, ci in zilele de lucruslujba incepea la 7.30 diminea{a gi ci mai era una in spanioli la

$apte seara, duminica.Deocamdati, cind venea acasi de la gcoald, Hope se ageza in

hamacul bine intins intre doi ulmi, cu vedere spre portul Polpis, gi

citea. Allegra se ducea deja in fiecare dupi-amiazilaplajd cu prieteniiei s[ bea berea pe care le-o cumpira sora mai mare a lui Bluto, ca apoisi legine pe nisip. N-o invita niciodati pe Hope, iar prietenii ei erauacas[, citind in hamacele lor sau pregdtind deja compunerile pentruadmiterea la facultate. Hope se consola cu gAndul ci primivara urmi-toare, ea, Hope, va fi cea care va intra la Universitatea Virginia gi laVanderbilt gi poate chiar la Duke, in timp ce Allegra se va afla pe listade agteptare la North Podunk |unior College.

$i totuqi se simfea singur6.

Singura parte pozitivl din viafa lui Hope erau disculiile cu Bentondespre cdrfi. incepuse ctLa revedere, Columbus!,degi i se piruse demo-dati qi macho. ii plecuse mult mai mult inthlnire in Samarra. Bentonplrea chiar incAntat cI ea ii urma sugestiile, si, cAnd o vedea, o in-treba special unde ajunsese cu fiecare carte gi daci ii plicea.

Conversafiile nu durau niciodati atit cAt gi-ar fi dorit Hope, pen-tru ci mama ei ii intrerupea intotdeauna - il chema pe Benton lacoteful de giini sau ayea nevoie de ajutorul lui la maqina de tunsiarba. in unele zile, Grace ii pregitea prinzuri.elaborate - salate Caesarcu ton uscat sau salatd cu Eunci gi cu oui ochiuri pe deasupra. Aveaumereu gi un cog cu chifle crocante gi un fund mic de lemn cu brdnzd,biscui(i, cArnat, mugtar, unt gi migdale Marcona.

Hope tdnjea si fie gi ea invitati la aceste prdnzuri gi i se destiinuimamei sale.

Zvonul

- E un interval important pentru ci eu gi Benton putem si stimde vorbiL, spuse Grace. imi pare riu, draga mea Vrei si-!i fac un send-

vig cu gunci?* Un sendviq cu qunci? lntrebl Hope.

- Pe o baghetl cu unt ftr[ sare gi gem de smochine? adiugi Grace.

Po[i si-l m[nAnci in hamac in timp ce citegti.

Suna chiar bine, dar nu atit de bine cum ar fi fost si stea la masd

cu mama ei gi cu Benton.

- Ag prefera si m[nALnc salati cu voi, spuse Hope.

- imi pare riu, draga mea, spuse Grace. Avem de discutat proble-

me importante legate de gridini.Probleme legate de grd.dindz. Mama ei vorbea serios? Nu voia s-o

cheme gi pe Hope la aceste prinzuri in ciuda faptului ci mereu

se ruga de ele doui sd petreacl mai mult timp cu ea?

- in reguli, spuse Hope. Un sendvig cu gunci ar fi bun.

Notele de final de an ale Allegrei erau foarte proaste: C minus la

chimie, trigonometrie gi istorie americani gi un D la englez[, dar

unTglamrzicd - ceea ce, explicl ea, era aproape un B (nota de la

mrzicilera impresionantl, credea Hope, de vreme ce Allegra nu avea

deloc voce). intr-un gest atipic de demnitate, Eddie o informase cipe timp de varl nu va avea dreptul si conduci maEina. Lucrul acesta

nu era o problemi cdnd se vedea cu Ian Coburn in Camaro-ul luirogu, dar, ca s[-1 intAlneasci pe Brick, trebuia fie si ia autobuzul (care

trecea pe Polpis Road doar de trei ori pe zi), fie sd se milogeasci de

Hope s-o duc[ ea cu magina.

Hope fu de acord si faci pe goferul de mai multe ori decit ar fificut-o poate ln mod normal doar ca si-l vadl pe Brick. El pireacu totul nefericit. Lucra cu jumitate de normi la Nantucket Bank ca

,,asistent pentru relalii cu publicul", ceea ce, sPunea eI, era cea mai

plictisitoare activitate de birou. intimpina oamenii, ii direcliona fiela stAnga, spre simplii operatori, fie la dreapta, spre ofilerii de credite.

Tot in sarcina lui c[dea gi si le arate oamenilor cum si foloseasci

Penny Arcade, o magini de sortat qi numirat monede, care emitea o

chitan[[ ce putea fi schimbati apoi in bancnote. Brick arita balonat

133

134 Elin Hilderbrand

gi palid, igi pierduse strilucirea gi vioiciunea din urmi cu catevasiptimAni.

Siptimdna era plind de petreceri de absolvire, iar Allegra si Brickerau invitafi la toate. Hope nu fusese invitati la nici una, degi mereucdnd intrau in parcare la destinafie, Brick spunea:

- De ce nu intri gi tu pulin, Hope?

-Nu, mullumesc, rlspundea Hope.La cdteva petreceri, vizuse deja Camaro-ul rogu al lui Ian Coburn

parcat in fa(i gi se gAndea: ,,Cum de reuqegte Allegra sI fac[ asta infiecare seari?"

intr-o zi, in timp ce Benton lucra la stratul de trandafiri, Hope setrinti ostentativ in hamac, afiqindu-gi noua carte cumpi.rat[, Lolita.

O deschise cu un oftat zgomotos, sperind ci Benton o va observa,dar, multi vreme, el rdmase preocupat de tunsul trandafirilor.

- Au! spuse in cele din urmi.Se infepase intr-un spin.

- Egti bine? il intrebi Hope gi se ridici imediat din hamac. Vreisi-!i aduc un plasture?

-A, Hopel spuse Benton. Nici nu te-am viz:ut. EEti foarte tlcuti.Apoi observi cartea. Hei, citegti Lolita!

Hope rogi.

-Da.Benton iegi din stratul de trandafiri gi-gi gterse fruntea cu o ban-

dani portocalie.

- Ji-am tot promis cd-!i aduc lista aceea de o suti de cir(i, dar amfost teribil de ocupat.

- Ai gi alfi clienti in afari de mama, nu?

-Da.Lucrez la gase proiecte simultan.- Ai cinci alfl clienfi? Mi se pare ci egti aici tot timpul.* Pii, acesta este proiectul meu preferat, spuse el, privind spre casd.

in plus, am un manager si zece studenli carelucreazd. pentru mine.- Nu infeleg de ce egti gridinar cAnd ai o diplomi in literaturi,

observi Hope.Benton rAse.