etimologie miracol

11
Etimologia cuvantului MIRACOL Cuvantul „miracol” provine din latină mīrāculum< mīror ("a se mira") < mīrus ("minunat"). In franceza si engleza: miracle m. , miracles pl. . miracol, minune, minună ie ț !. nt#mplare minunată $n greaca vec%e: $n lim&a greacă nt#lnim trei termeni folosi'i pen dunamis , care nseamnă miracol sau lucrare minunată, adică un act al specială la puterea divină -teras , care nseamnă minune, adică un eveniment care oamenilor uimire -semeion , care nseamnă semn, adică ceva care arată sau in special puterea *i lucrarea lui +umnezeu, cu referire la miracole. $n &raica si aramaică : lit. "omen" aramaica, "token" in e&raica (- /) 0erminologie &i&lică: 0erminologia &i&lică pentru miracole su&linia 2rudem, *i anume că puterea lui +umnezeu st#rne*te uimirea *i admir 3i&lie găsim de mai multe ori e1presia 4semne *i minuni”, cu referi 1od 5:6 ”...*i $mi voi nmul'i semnele *i minnunile...” +eutero ;apte :6= >omani 9: . 1istă pasa?e n care nt#lnim cei trei ;apte !:!! ”...om adeverit de +umnezeu naintea voastră prin semn pline de putere, pe care le a făcut +umnezeu prin l n mi?locul v vrei !: . @n motiv n plus care spri?ină defini'ia dată de 2rudem este autoritate supremă pentru credin'a cre*tină, ne spune că +umne face miracole sau lucruri minunate. $n 8salmul 67: spune că +umne singur face minuni mari...”. +e asemenea c#ntecul lui oise din 1 este ca 0ine ntre dumnezei, +oamneA Cine este ca 0ine minunat n s de laudă *i făcător de minununiA...”. iracolele sau semnele pe care le nt#lnim su&liniază faptul că puterea lui +umnezeu este la lucru *i au o anu miraculoase făcute de oise, c#nd toiagul s a transformat n *arpe fel, c#nd m#na sa s a făcut cu lepră *i apoi s a cură'a demonstreze poporului Israel că el este trimisul lui +umnezeu. a care +umnezeu le a făcut prin m#na lui oise *i a lui Dron, prin p făcute, ca să ntreacă sau să imite semnele făcute de magicienii de 5:!, B:B , :), ci ne arată că poporul lui Israel era cel c +umnezeu adevărat. -emnele tre&uiau să l facă pe om să priceapă se ndrepte privirea celor care le vedeau spre +umnezeu *i +umnezeu. 4;aptele spontane ale lui Isus au servit drept semne *i ale oamenilor”. Dceastă afirma'ie este sus'inută de mai multe mirac care au n spatele lor o semnificatie clară. C#nd Isus sc%im&ă apa nevoie e1istentă *i mai mult dec#t at#t, l *i manifestă puterea * ui să creadă n l: 4... l *i a arătat slava -a *i ucenicii ui a numai că miracolele nfăptuite de Isus mplineau nevoia imediată a compasiunea -a fa'ă de cei care erau n nevoie. C#nd i vindecă pe de la l, le mpline*te dorin'a, conform credin'ei lor. Isus *i ma +ar n spatele ac'iunilor -ale stătea dorin'a ca oamenii să a?ungă glorifice pe +umnezeu. +upă ce Isus a vindecat un paralitic, 4...mu

description

teologie

Transcript of etimologie miracol

Etimologia cuvantului MIRACOLCuvantul miracol provine din latin mrculum < mror ("a se mira") < mrus ("minunat").

In franceza si engleza: miracle m., miracles pl.1. miracol, minune, minunie2. ntmplare minunatn greaca veche: n limba greac ntlnim trei termeni folosii pentru cuvntul miracol: -dunamis, care nseamn miracol sau lucrare minunat, adic un act al puterii, cu referire special la puterea divin; -teras, care nseamn minune, adic un eveniment care provoac oamenilor uimire; -semeion, care nseamn semn, adic ceva care arat sau indic altceva, n special puterea i lucrarea lui Dumnezeu, cu referire la miracole.n Ebraica si aramaic: lit. "omen" aramaica, "token" in ebraica (SEMN)

Terminologie biblic: Terminologia biblic pentru miracole subliniaz ideea exprimat de Grudem, i anume c puterea lui Dumnezeu strnete uimirea i admiraia oamenilor. n Biblie gsim de mai multe ori expresia semne i minuni, cu referire direct la miracole: Exod 7:3 -...i mi voi nmuli semnele i minnunile...; Deuteronom 6:22; Psalmul 135:9; Fapte 4:30; Romani 15:19. Exist pasaje n care ntlnim cei trei termeni la un singur loc: Fapte 2:22 -...om adeverit de Dumnezeu naintea voastr prin semnele, minunile i lucrrile pline de putere, pe care le-a fcut Dumnezeu prin El n mijlocul vostru...; 2Corinteni 12:12 i Evrei 2:4. Un motiv n plus care sprijin definiia dat de Grudem este faptul c Biblia, care este autoritate suprem pentru credina cretin, ne spune c Dumnezeu nsi este Cel care face miracole sau lucruri minunate. n Psalmul 136:4 spune c Dumnezeu este: ...Cel ce singur face minuni mari.... De asemenea cntecul lui Moise din Exod 15:11 afirm: ...Cine este ca Tine ntre dumnezei, Doamne? Cine este ca Tine minunat n sfinenie, bogat n fapte de laud i fctor de minununi?.... Miracolele sau semnele pe care le ntlnim n Biblie subliniaz faptul c puterea lui Dumnezeu este la lucru i au o anumit semnificaie. Semnele miraculoase fcute de Moise, cnd toiagul s-a transformat n arpe i s-a fcut apoi din nou la fel, cnd mna sa s-a fcut cu lepr i apoi s-a curat (Exod 4:2-8), au fost date s demonstreze poporului Israel c el este trimisul lui Dumnezeu. La fel semnele miraculoase pe care Dumnezeu le-a fcut prin mna lui Moise i a lui Aron, prin plgi sunt departe de a fi fost fcute, ca s ntreac sau s imite semnele fcute de magicienii de la curtea lui Faraon (Exod 7:12, 8:18-19, 9:11), ci ne arat c poporul lui Israel era cel care se nchina singurului Dumnezeu adevrat. Semnele trebuiau s-l fac pe om s priceap semnificaia lor, s ndrepte privirea celor care le vedeau spre Dumnezeu i s vad gloria i mreia lui Dumnezeu. Faptele spontane ale lui Isus au servit drept semne i mplineau nevoile imediate ale oamenilor. Aceast afirmaie este susinut de mai multe miracole relatate n Biblie i care au n spatele lor o semnificatie clar. Cnd Isus schimb apa n vin, El mplinete o nevoie existent i mai mult dect att, El i manifest puterea i gloria Sa pentru ca ucenicii Lui s cread n El: ...El i-a artat slava Sa i ucenicii Lui au crezut n El.. - Ioan 2:11. Nu numai c miracolele nfptuite de Isus mplineau nevoia imediat a omului, ci i exprimau compasiunea Sa fa de cei care erau n nevoie. Cnd i vindec pe cei doi orbi, care cer mil de la El, le mplinete dorina, conform credinei lor. Isus i manifest compasiunea fa de ei. Dar n spatele aciunilor Sale sttea dorina ca oamenii s ajung la punctul n care s-l glorifice pe Dumnezeu. Dup ce Isus a vindecat un paralitic, ...mulimii i-a fost team i ei l-au glorificat pe Dumnezeu. (Matei 9:8). Mai mult, semnele miraculoase pe care le gsim n Noul Testament confirmau faptul c Isus vine de la Dumnezeu. Nicodim recunoate: ...tim c eti un nvtor, venit de la Dumnezeu, cci nimeni nu poate face semnele pe care le faci Tu, dac nu este Dumnezeu cu el (Ioan 3:2). i acest lucru este recunoscut de un om care vorbea n numele fariseilor, care nu aveau nici un interes s recunoasc acest lucru. Un alt eveniment care ntrete faptul c Isus venea de la Dumnezeu este momentul n care Petru vorbete unei mari mulimi, despre ceea ce a fcut Isus: Isus din Nazaret, om adeverit de Dumnezeu naintea voastr prin minunile, semnele i lucrrile pline de putere pe care le-a fcut Dumnezeu prin El n mijlocul vostru, dup cum bine tii... (Fapte 2:22). Petru apeleaz la mrturia celor care erau mpotriva lui Isus, pentru a demonstra faptul c Isus era Fiul lui Dumnezeu i c El era trimisul Su. Un alt miracol este nvierea lui Lazr, n urma cruia muli oameni au crezut n Isus: ...cnd au vzut ce a fcut Isus, au crezut n El. (Ioan 11:46). Dovada faptului c acest eveniment a fost unul real este tocmai credina oamenilor, care au fost de fa. nvierea lui Lazr arat c Isus avea putere aupra vieii i asupra morii, fapt care va fi demonstrat prin nsai nvierea Sa. nvierea lui Isus este un miracol i poate fi demonstrat prin mrturia istoric a ucenicilor i a celor care l-au vzut dup nviere, n acea diminea a nvierii, cnd i relatau experienele petrecute la mormntul gol: ...Maria Magdalena s-a dus dis de diminea la mormnt...i a vzut c piatra era luat...; ...s-a plecat i s-a uitat nuntru, a vzut fiile de pnz jos... (Ioan 20:1-10). Este normal s acceptm relatrile unor oameni care au trit evenimentul, pe care l-au transmis altora n funcie de ceea ce au observat ei. i mai mult mrturia nvierii a fost purtat n timp de ucenicii care au luat parte la eveniment. Cum se explic faptul c n ciuda persecuiilor, ucenicii ar fi continuat s afirme nvierea? Cel mai bun rspuns este c ucenicii nu au trit o iluzie, ci o experien real. Nichifor Crainic spunea la un moment dat despre cauza minunilor: nu minunea nate credina, ci credina nate minunea; nu minunea exterioar condiioneaz prin urmare credina noastr religioas, ci credina noastr religioas e aceea care face minunea. i n final totul se reduce la voina noastr de a crede sau nu aceste lucruri reale, care s-au nt`mplat undeva n istorie.

Abordarea tiinificGrudem mai d o alt definiie miracolului i spune despre el urmtoarele: este o excepie de la legile naturii sau Dumnezeu acioneaz contrar legilor naturii. Expresia legile naturii, implic n nelegerea obinuit a zilelor noastre, c acestea opereaz independent fa de Dumnezeu i c Dumnezeu trebuie s intervin n aceste legi, pentru ca un miracol s se ntmple. n Enciclopedia Britanica gsim urmtoarea definiie:Dac ceea ce este normal i uzual este considerat ca i natural, atunci miracolele sunt definite ca i evenimente supranaturale, definiie care presupune o concepie foarte specific despre natur i legile naturale. Naturalistul susine c legile naturii sunt fixe, fapt care duce la concluzia c n concepia naturalistului supranaturalul i miracolele sunt o imposibilitate. Faptul c legile naturii sunt fixe nu anuleaz posibilitatea unei intervenii din afara, a ceea ce este considerat natural. Miracolul poate fi definit ca fiind ceva extraordinar i inexplicabil prin standarde normale. Dac este posibil s aducem un argument pentru acest inexplicabil, din lumea natural, atunci problema este rezolvat i n felul acesta supranaturalul i miracolele devin o posibilitate. Un eveniment natural este un eveniment care are loc n mod general sau n mod regulat i poate fi repetat prin mijloace naturale. Dar dac prin cercetarea naturii descoperim c natura nu poate explica n mod adecvat propria sa existen, ajungem la concluzia c exist ceva sau cineva mai presus de natur. Se ridic ntrebarea: Cum putem distinge un eveniment supranatural n lumea natural de un eveniment produs de lumea natural? Acest eveniment supranatural conform afirmaiilor anterioare se poate distinge de unul natural, numai dac nu poate fi repetat prin mijloace naturale. Astfel c, minunea sau miracolul nseamn manifestarea n procesul natural a unor factori, de ctre ceva sau cineva din afara spaiului natural, manifestare care produce ceva extraordinar i inexplicabil prin standarde normale., care nu s-ar fi putut obine fr manifestarea respectiv. Acest cineva din afara spaiului natural este Dumnezeu - creatorul cerului i al pmntului. Creaia poate fi considerat un miracol supranatural. ns pentru Dumnezeu, ceea ce pentru noi ar avea conotaie de supranatural, pentru El este ceva natural. Dac nu admitem creaia n sensul tradiional al termenului nu pot exista i nu pot fi concepute miracolele. Intervenia lui Dumnezeu care produce rezultate neobinuite, nu este ceva supranatural, ci face parte din naturalul lui Dumnezeu. Astfel trebuie s admitem c creaia este rezultatul interveniei lui Dumnezeu i n felul acesta putem afirma c i miracolele sunt rezultat al aceleiai intervenii. Miracolul nu este antinatural, ci el trebuie privit ca o completare a naturalului: S-ar putea ca evenimentul pe care noi l numim miracol s fie datorat nu suspendrii legilor naturii care funcioneaz n mod normal, ci adugirii unora care nu acioneaz de obicei. Legile naturii trebuie privite nu n contradicie cu lumea fizic, ci mai degrab ca ceva care nu are loc de obicei.

BIBLIOGRAFIE:

Grudem, Wayne, Systematic Theology, ed. Inter-Varsity Press, Leicester, England, 1994

Brown, Colin, Dictionary of New Testament Theology, vol.2, ed. Zondervan Publishing House, Michigan, 1976

Elwell, A, Walter, Evangelical Dictionary of Theology, ed. Baker Book House, Michigan, 1984

Green, B, Joel & McKnight, Scott, Dictionary of Jesus and the Gospels, ed. Inter-Varsity Press, Illinois, 1992

Lewis, S, C, Despre minuni, ed. Humanitas, Bucureti, 1997

Anatole Bailly, Dictionnaire grec-francais, Hachette Education, 2000.minne (minni), s.f. Miracol, minunie. Origine ndoielnic. Se consider der. din lat. mirri, prin intermediul unei forme *mirinem (Candrea-Dens., 1138; Candrea; Spitzer, BL, XIV, 48); dar aceast form nu a fost confirmat de nici un alt rezultat rom. i nici un e sigur c rezultatul rom. ar fi corect. Dup Pucariu 1094, din a mira, prin intermediul unei der. *mirune. Creu 348 se gndea la lat. mirabilia, imposibil din punct de vedere fonetic, i Koerting 6205 la *mirabilionem. Poate deverbal din *miruna, der. expresiv de la mira, ca clti(na), rui(na), tmpi(na). Der. minuna, vb. (a se mira; refl., a se uimi, a fi uluit); minunat, adj. (miraculos; de mirare, grozav); minunie, s.f. (miracol, minune). (Dictionarul etimologic romn).

MINNE, minuni, s.f. 1. Fenomen ieit din comun, surprinztor, atribuit forei divine sau altor fore supranaturale. Loc. adv. Ca prin minune = dintr-o dat, pe neateptate. 2. P. gener. Lucru, fapt, fenomen uimitor, neobinuit, extraordinar; minunie. Cele apte minuni ale lumii = nume sub care sunt cunoscute apte monumente din antichitate, impresionante prin dimensiuni i realizare tehnic. Expr. Mare minune sau minune mare, exclamaie care exprim uimire, admiraie, nencredere etc. fa de cele vzute sau auzite. Mare minune s... = m-a mira s... Minunea minunilor, formul care exprim o apreciere superlativ. (Fam.) A se face de minune = a se face de rs; a produce uimire. 3. Lucru cu nsuiri excepional de frumoase, care uimete, produce admiraie; minunie. Loc. adj. si adv. De minune = admirabil, minunat, extraordinar. Persoan cu caliti (fizice sau morale) excepionale. Lat. *mirio, -onis. (DEX, editia 1998).

miracle (n.)

mid-12c., "a wondrous work of God," from Old French miracle (11c.) "miracle, story of a miracle, miracle play," from Latin miraculum "object of wonder" (in Church Latin, "marvelous event caused by God"), from mirari "to wonder at, marvel, be astonished," figuratively "to regard, esteem," from mirus "wonderful, astonishing, amazing," earlier *smeiros, from PIE *smei- "to smile, laugh" (cognates: Sanskrit smerah "smiling," Greek meidan "to smile," Old Church Slavonic smejo "to laugh;" see smile (v.)).

From mid-13c. as "extraordinary or remarkable feat," without regard to deity. Replaced Old English wundortacen, wundorweorc. The Greek words rendered as miracle in the English bibles were semeion "sign," teras "wonder," and dynamis "power," in Vulgate translated respectively as signum, prodigium, and virtus. The Latin word is the source of Spanish milagro, Italian miracolo. (http://www.etymonline.com/index.php?term=miracle consultat la data de 16 februarie 2015)Aici am gasit un articol intr-o carte protestanta sau de alta denominatiune, dar poate gasiti vreo idee interesanta. Se numeste BIBLIA I TIINA, de Daniel Vernetagregat universitar (tiine naturale). Nu are an si loc.Capitolul IIMIRACOL I LEGE A NATURIIUn "miracol", dup etimologia cuvntului din latinescul "mirari" (a se mira), nseamn un fapt uimitor prin caracterul su special, neobinuit. Dup Biblie, un miracol rezult dintr-o intervenie supranatural, aducnd o mrturie direct a prezenei i puterii lui Dumnezeu. Credina ntr-un Dumnezeu viu, personal, implic credina n posibilitatea miracolului, adic ntr-o aciune direct, personal a lui Dumnezeu asupra elementelor, fiinelor, fenomenelor Universului. Inexplicabil, neneles i anormal ar fi absena miracolului ntr-o lume plasat sub autoritatea i conducerea unui Dumnezeu viu. n principiu i ca rezultat, miracolul nu este o violare a legilor naturii: "Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neornduielii" (1 Corinteni 14:33). "El le-a dat legi i nu le va clca" (Psalm 148:6). "Tu ai ntemeiat pmntul i el rmne tare. Dup legile Tale st n picioare totul astzi, cci toate lucrurile i sunt supuse" (Psalm 119:90-91; cf. Ieremia 31:35-36 i 33:20, 25).Miracolele nu sunt o violare a legilor Universului; adesea ele readuc ordinea n dezordinea lumii determinat de pcat. Aa este cazul cu vindecrile fcute de Isus, care nu sunt n contradicie cu legile biologice naturale, ci manifest o rentoarcere la ordinea natural a lucrurilor, a vieii, aa cum Dumnezeu le-a vrut i le-a stabilit. Un miracol "este, n aciunea obinuit a forelor naturii, o interferen a Autorului cu natura". Miracolul este cuprins n cadrul raporturilor ntre determinismul implicat de legile Naturii i libera voin, hotrrea direct a Celui care a stabilit i a dat aceste legi. Astfel c ntr-un miracol exist un element care poate s scoat n eviden cauze naturale, care s cuprind un element material, putnd fi explicat raional, dar mai ales elementul supranatural, providenial, care face din miracol un act de libertate divin.Un filozof contemporan face urmtoarele observaii juste: "A respinge un fapt extraordinar de simplu numai pentru c ne ocheaz, pentru c contrazice o ipotez tiinific i deranjeaz determinismul nostru... nseamn a msura lucrurile cu metrul redus al priceperii noastre omeneti. Un fapt poate s contrazic un sistem, ns el nu va contrazice niciodat un alt fapt. Trebuie s admitem toate faptele i dac exist un conflict ntre un fapt i un sistem, trebuie s facem ca sistemul s se supun faptului. mi este suficient s tiu c determinismul nu este absolut, pentru a nu avea dreptul de a respinge apriori un fapt bine dovedit, chiar dac este extraordinar i fr logic... Aa cum savantul Claude Bernard a artat pe bun dreptate c determinismul tiinific, definit de o cercetare exact a fenomenelor, a legilor lor i a cunotinei pe care o avem despre ele, nu se aplic dect cauzelor secundare sau viitoare ale fenomenelor. El se refer la condiiile lor de manifestare i rmne totdeauna la scara priceperii i nelegerii noastre. Determinismul nu privete cauzele primare, legate de originea i manifestarea lucrurilor care rmn de neptruns" [7].Dumnezeul Bibliei este Dumnezeul minunilor.Inspiraia divin, din care izvorte ntreaga Scriptur, este o minune a autoritii lui Dumnezeu care vorbete suveran, conjugat cu individualitatea oamenilor pe care i-a ales ca mesageri i crora le respect temperamentul, talentele, stilul, vocabularul i personalitatea [8].Credina este un miracol. Viaa n sens biologic, n originea, esena, manifestrile, finalitatea ei, viaa care se nate, se afirm i se transmite cu toat aciunea agenilor de distrugere i moarte, este un miracol nencetat, perpetuu.Mntuirea lumii i supravegherea ei neobosit de ctre Dumnezeu, dup un plan i un scop bine definit, dar i prin multe ncercri, este un miracol.A crede ntr-un miracol nseamn a crede n persoana unui Dumnezeu viu care acioneaz n mod constant. Dac miracolele pe care le-am amintit le putem califica drept generale, cu toat insuficiena acestui calificativ, exist miracole mai mrginite n timp i spaiu, dar care nu dovedesc mai puin prezena i puterea lui Dumnezeu. Am menionat deja cteva din acestea."Rugul aprins", n mijlocul cruia Dumnezeu i S-a artat lui Moise, "foc ce nu se mistuia" (Exodul 3:2) a fost o vedenie, fr nici un suport material? Trebuie oare s explicm "aparena focului" dat de o plant cu flori sau fructe de culoare roie, de Loranthus acaciae, obinuit n Palestina i n Sinai? Tufiuri (rugi) i arbuti de Acacia cu florile rou-nchis acoper acest vsc, dnd impresia unui rug n flcri. Dup prerea noastr, nu a fost vorba de o aparen, sau iluzie, ci de un foc adevrat, de o flacr real, lucru n acord cu amnuntele concrete i mprejurrile indicate de povestire. Dar i aici, Dumnezeu a putut s intervin n cadrul lucrurilor naturale: ntr-adevr, unii botaniti s-au gndit c rugul n chestiune putea fi o rutacee atingnd o nlime pn la 1 metru, cu ciorchini de flori albe sau vinioare violete, numit Fraxinella, Dictamus albus. Aceast plant, rspndit n Europa meridional i n Asia occidental, prezint n partea aerian un aparat secretor producnd o substan volatil care, pe timp cald i fr vnt, se transform n flcri la contact cu aerul, n aa fel nct rugul de unde se degaj este n flcri, dar care nu se mistuie de loc". O asemenea identificare botanic a rugului nu exclude miracolul manifestrii vizibile i audibile a lui Dumnezeu; aceast teofanie, al crei martor i beneficiar a fost Moise, n acel moment precis al vieii lui i al istoriei poporului Israel.La fel, ncercrile de identificare a "manei", aliment providenial pentru israelii n timpul marului lor prin pustie, nu rpesc nimic din valoarea miracolului. Fie c este vorba, dup unii, de un lichen cu proprieti nutritive, Lecanora esculenta, ale crui tali uscai ar fi fost dui de vnt, pentru a cdea apoi ntr-o "ploaie de licheni", fie c e vorba, dup cei mai muli, de secreia zaharat produs de un arbust, Tamarix mannifera, n urma nepturii unei coenile speciale din regiunea Sinai, Coccus sau Chermes manniparus, absolut necesar acestei secreii. Botanitii au artat c proprietile acestei substane corespund foarte exact cu descrierea biblic; fluid n timpul zilei din cauza cldurii soarelui, cznd n picturi pe nisip unde se solidifica n timpul nopii. Cnd israeliii o culegeau dimineaa, ea era ceva "mrunt, ca grunele de promoroac, bobie de ghea alb pe pmnt" (Exodul 16:14), apoi "la cldura soarelui se topea" (Exodul 16:21). Gustul acestei substane este "o dulcea special comparabil cu cea a zahrului de miere extras din mierea de albine veche", dup cum au remarcat botanitii moderni care au cules-o, au studiat-o i au gustat-o. Aceeai specie de Tamarix, aceeai coenil exist ntr-adevr i astzi n masivul Sinai i la marginile deertului Arabici, pn la Marea Roie, ca pe timpul lui Moise. Beduinii recolteaz i n zilele noastre "mann essama", "mana cerului" dup cum i spun ei. Or Biblia ne confirm c mana "avea un gust de turt cu miere" (Exodul 16:31) [4]. Chiar dac, conform acestei observaii i explicaii care concord perfect cu povestirea biblic, "mana" ar fi fost o substan natural nmulit n mod providenial de Dumnezeu pentru hrana poporului Su, aceasta nu ne permite s excludem miracolul.La traversarea Mrii Roii de ctre israelii (Exodul 14:21-22), Dumnezeu S-a slujit de fenomene naturale cum a fost "vntul dinspre rsrit care a suflat cu putere toat noaptea, i a uscat marea". Aceast mare este rezultatul unei prbuiri tectonice, relativ recente, datnd de la sfritul erei teriare i comunica la nceput cu Mediterana. Mai trziu, n timpul lui Moise, ea se ntindea la Nord pn la lacurile Amers i Timsah, pe care le-a nglobat. Aceast parte nordic a Mrii Roii era denumit de Evrei "Yam Suf", sau "Marea Trestiilor", i fr ndoial c acolo a avut loc trecerea israeliilor pe uscat. Aceast regiune e bntuit de vnturi care resping napoi apele "ca un perete la dreapta i la stnga", ceea ce a permis israeliilor s treac marea prin vad, la momentul oportun.Biblia ne vorbete de asemenea despre ceti bogate, ca Sodoma i Gomora, precum i alte trei orae situate n regiunea Mrii Moarte, distruse de o ploaie de foc i pucioas (Geneza 19:24-28). Catastrofa pe care ne-o relateaz astfel Biblia este amintit i de unii istorici ai antichitii ca Strabon i Tacit. Ori Marea Moart corespunde unei frnturi vulcanice, Gohr-ul, n jurul creia se gsesc mrturii nendoielnice ale unei activiti vulcanice intense. i aici Dumnezeu S-a servit de fore naturale n raport cu activitatea intern a globului terestru, prbuiri urmate de o ntindere a mrii i nsoite de cutremure de pmnt, erupii vulcanice, degajri de gaze naturale, explozii, incendii, ce au dus la distrugerea oraelor blestemate. Geologia dateaz acest eveniment ctre 1900 .Cr., prin urmare pe timpul lui Avraam, cum indic i Biblia. Actualmente, apele Mrii Moarte, mai ales n extremitatea sudic, sunt ncrcate cu diferite sruri i n hidrogen sulfurat lipsite total de oxigen, ncepnd de la o mic adncime. Aceste condiii fac ca marea s fie complet lipsit de via, astfel c pentru ea s-a mplinit cuvntul Scripturii: "i a murit orice fptur vie, chiar i tot ce era n mare" (Apocalipsa 16:3).Iat, n aceeai ordine de idei, un ultim exemplu, cel al potopului.Amintirea potopului se regsete n tradiia unui mare numr de popoare aparinnd unor rase foarte diferite, care triesc adesea n regiuni foarte deprtate unele de altele: Grecia antic, Palestina, Asiria, Mesopotamia, Persia, Australia, India, Tibet, China, Malaezia, Africa, America central i America de Sud, Islanda, Lituania, etc. Iat dovada cea mai convingtoare a universalitii acestei nspimnttoare catastrofe. Este oare posibil s fie vorba n aceste condiii de o legend sau de un mit, fr nici un fond istoric? Dimpotriv, este de tras concluzia c toate aceste tradiii i au originea n acelai mare cataclism mondial.Spturile geologice i arheologice realizate ntre 1926 i 1929, sub conducerea Dr. Wooley, n regiunea Ur, n Caldeea (ara de unde a plecat Avraam cu cca. 2.000 de ani .Cr.), au dezvluit existena unei pturi argiloase de 2,70 m la 3,70 m grosime, coninnd resturi de mici animale marine i separnd net vestigiile a dou civilizaii diferite. Una anterioar, alta posterioar depozitului din acest puternic strat aluvionar, care ar data cu circa 4.000 de ani .Cr. Este epoca n care s-ar fi produs potopul biblic.Constatri analoge au fost fcute n 1932 n regiunea Ninive, unde spturile au ajuns la un strat corespunztor cronologic cu cel din Ur.Dimpotriv, la Chi n regiunea Babilonului, a fost semnalat un depozit sedimentar de 30-40 cm grosime, neconinnd cochilii, nici resturi de animale marine i corespunznd unui eveniment, se pare, posterior (2.800 .Cr.) i mult mai localizat (puternic cretere i revrsare a unuia sau a ambelor fluvii mesopotamice, Tigru i Eufrat.Dac au existat astfel n mod sigur alte perioade "deluviene" mai puin importante nainte i dup, se poate spune c potopul din Ur este cel care, prin importana i localizarea lui, constituie una din urmele materiale cele mai clare ale marelui potop biblic, din care nu au scpat dect cei civa oameni din corabie.Unii geologi au pledat pentru istoricitatea potopului, mai ales Pierre Termier, care rspunde obieciei c un asemenea cataclism nu a lsat dup el dect foarte puine sau chiar lips de urme:"...Potopul, adic inundarea brusc a unei ntinderi mai mult sau mai puin mare, poate foarte mare de pmnt, cu ape marine, este un fenomen foarte frecvent n istoria geologic. Potopul biblic, care a afectat regiunea continental locuit pe atunci de oameni, a fost precedat de multe alte potopuri anterioare omenirii. Nimic nu ne permite s spunem c fenomene asemntoare, tot aa de distrugtoare, nu se vor produce n viitor. Cauza imediat a unui potop trebuie cutat ntr-o prbuire tectonic. Prbuirea brusc, ce modific n cteva clipe suprafaa fundului mrilor, este n mod necesar urmat de un curent violent de maree, cu putere distructiv fr limite. Caracteristica unei asemenea inundaii este de a nu lsa urme. Numai inundaiile durabile las urme. Dar inundaia brusc, ale crei oscilaii inevitabile nu persist dect cteva zile sau sptmni, care nceteaz apoi prin restabilirea nivelului mrilor, nu las dup ea nici o modificare durabil, iar distrugerile pe care le-a produs se confund, dup civa ani, cu cele care rezult din funcionarea normal a agenilor de eroziune. Geologul este uneori incapabil s explice asemenea prbuiri. El nu poate ns nici s se ndoiasc de frecvena, nici de amplitudinea lor nspimnttoare, care merge uneori pn la denivelri de mii de metri, nici de extrema lor rapiditate...Povestirea lui Moise nu are deci nimic care s mire pe un geolog: este povestirea, n limbaj popular, cu imagini foarte sugestive, a unui curent de maree de proporii gigantice, consecutiv unei prbuiri a scoarei terestre.Fenomenul este nsoit de ploi violente i prelungite. Povestitorul d acestui ultim amnunt, evident de mic nsemntate, un loc important n tabloul catastrofei. Dar pe lng "stvilarele cerului" (Geneza 7:11, 12, 4), el menioneaz i "izvoarele adncului" (Geneza 7:11), reprezentate prin apele mrii. i ntruct vorbete i despre oscilaiile creterii, apele scurgndu-se i crescnd iari (Geneza 8:3), tabloul este complet, astfel c nici geologul cel mai priceput nu l-ar putea reda mai bine. Rmne amploarea fenomenului. Oricare ar fi sensul ce se d textului biblic, aceast amploare este enorm i neobinuit: iat deci miracolul care a dus n acest mod la exterminarea omenirii vinovate".O opinie curent este aceea c povestirea mozaic a potopului este reproducerea aranjat a unei naraiuni babiloniene anterioare. Comparnd ns cele dou texte, vedem c "povestirea biblic i arat totdeauna superioritatea incontestabil" prin claritatea, precizia, simplitatea, unitatea, exacta ei viziune asupra lucrurilor i "nu datoreaz nimic unui text de care este att de ndeprtat prin concepia despre Dumnezeu i despre natur". Cum s nu te gndeti atunci c tradiia potopului, eveniment istoric i nu povestire sau o parabol, aa cum a ajuns la Moise i cum i-a confirmat-o Duhul Sfnt, este versiunea exact; pe cnd tradiia babilonian i altele, amestecate cu impuriti i ciudenii, prezint aceast amintire alterat i viciat [5]?Aceste diverse exemple ne arat mai nti cum a intervenit Dumnezeu, adesea ntr-un mod direct i personal, n momente precise i prin mijlocirea legilor i fenomenelor lumii materiale, pentru a-i impune judecile, a-i ndeplini fgduinele i a-i realiza scopurile. Aceste fapte ne sunt relatate de Biblie n termeni att de simpli i adevrai, nct sunt accesibili oamenilor din toate timpurile, de toate culturile, din toate civilizaiile, i acceptai de tiin care, n ncercrile ei, n progresele ei, chiar n salturile ei cele mai uimitoare, nu ar putea nici s-i corecteze, nici, cu att mai mult, s-i tearg valoarea.* * *Ce concluzii s tragem deci?1. O minune autentic este un fapt care a fost constatat, care a avut martori (Luca 1:1-4; Ioan 20:30-31 i 21:24; 1 Ioan 1:1-3) i care a dat natere la anumite reacii (Ioan 2:2, 11 i 23). De altfel, diferitele cuvinte folosite n Biblie, fie evreieti, n Vechiul Testament, sau greceti, n Noul Testament, subliniaz dubiul caracter, subiectiv i obiectiv al minunii, aciune a puterii lui Dumnezeu, producnd uimire i admiraie. n aceast perspectiv, tiina nu poate opune existenei minunilor obiecii valabile, deoarece nainte de orice explicaie sau tentativ de explicaie, ea constat fapte, le nregistreaz i le claseaz; le d o ordine dup o nlnuire ct mai logic posibil, mai coerent, n raporturi de cauz i efect. Mai mult, n cercetarea cauzelor, tiina este n mod necesar redus; oricare ar fi descoperirile sale, orict de importante ar fi ele, privirea sa este fragmentar. Dup cum subliniaz savantul Pierre Termier, este mai mult evocatoare dect explicatoare de mistere.Pe de alt parte(dincolo de ceea ce putem percepe cu simurile noastre i dobndi prin inteligena noastr, exist un univers suprasensibil, invizibil, a crui existen ar fi cu totul netiinific s o negm; este domeniul supranaturalului: "Numai un savant foarte mrginit poate susine c nimic nu exist n afar de ceea ce i este accesibil, fie prin organele de sim, fie prin aparatele care le completeaz i le prelungesc" [6].Cum poate tiina, atunci, s resping miracolul? Dac exist n cadrul unei minuni, aa dup cum am constatat din exemplele studiate, o component material, accesibil analizei i explicaiei tiinifice, exist totdeauna i o component supranatural, element fr de care minunea nu ar mai fi minune i nu ar mai consta n intervenia direct a lui Dumnezeu la momentul dorit, ales i fixat de El.2. Se va spune: exist minuni al cror autor nu poate fi Dumnezeu. Fr ndoial! Este vorba de aa numitele false minuni, pseudo-miracole. Biblia ne indic existena unor magicieni la curtea lui Faraon, pe timpul lui Moise, care erau capabili s imite unele din minunile fcute de acesta (Exodul 7:11 i 22; 8:3), nu ns toate, nct erau n sfrit obligai s recunoasc: "Este degetul lui Dumnezeu" (Exodul 8:15).Din categoria pseudo-miracolelor fac parte i "minunile tiinei", numite aa n mod exagerat. n primul rnd este vorba de aplicaii, de imitaii, omul opernd, totdeauna pornind de la anumite date. n realizrile sale, aparent cele mai inedite, el nu face dect s copieze, s utilizeze, s stpneasc fenomene i legi pe care le-a descoperit nu fr trud i eforturi, dar, care existau naintea cercetrilor sale, planurilor i realizrilor sale. Enumerm: utilizarea diverselor forme de energie, locomoia n aer i n ap pe principiul lui Arhimede; teleghidajul radar, aa dup cum l gsim la anumite animale ca liliacul i cetaceele i alte dispozitive i structuri rafinate ale regnului vegetal i animal copiate de om. Plagiatul nu a avut niciodat perfeciunea originalului. Adesea, n realizrile umane cele mai reuite, cele mai extraordinare, i spectaculoase, apar falii, bree care se deschid fr s mai poat fi colmatate, pana ireversibil, eecul dramatic ce se produce la momentul cel mai neateptat, punnd capt n mod tragic unei ncercri ndrznee.3. Nu exist adevrate minuni dect la Dumnezeu: n aceast perspectiv, timpul miracolelor nu a trecut. Un biolog de la nceputul secolului nostru, Armand Sabatier, nota: "Cine va spune unde este limita exact, precis, ntre faptele naturale i miracol?... Dumnezeu are cu siguran mijloace nebnuite pentru a dicta forelor naturale s participe la realizarea voinei Sale. Ce fore necunoscute nou! Ce fenomene insesizabile pentru noi! Ce utilaj puternic i misterios are laboratorul divin?" [7]. Biblia spune: "Cci gndurile Mele nu sunt gndurile voastre i cile voastre nu sunt cile Mele, zice Domnul. Ci ct sunt de sus cerurile fa de pmnt, att sunt de sus cile Mele fa de cile voastre i gndurile Mele fa de gndurile voastre" (Isaia 55:8-9).