RAPORTARE STIINTIFICA

ETAPA V: Realizarea planului de transfer tehnologic. Diseminarea rezultatelor

REZUMAT Obiectivul general al etapei: Realizarea planului de transfer tehnologic si diseminarea rezultatelor Activitati: A 5.1 Optimizarea arhitecturii din punct de vedere al aplicatiilor intersectoriale, pe baza

parametrilor electrici.

A 5.2 Stabilirea parametrilor optimali de realizare.

A 5.3 Studii tehnico-economice. Reciclabilitatea.

A 5.4 Analiza cost/ beneficii.

A 5.5 Realizarea planului de valorificare a rezultatelor.

A 5.6 Dezvoltarea planului de transfer tehnologic.

A 5.7 Diseminarea rezultatelor.

A 5.1 Optimizarea arhitecturii din punct de vedere al aplicatiilor intersectoriale, pe baza parametrilor electrici.

In vederea optimizarii modelului experimental pentru aplicatii intersectoriale din punct de vedere al parametrilor electrici, se prezinta mai jos tabelul centralizator al parametrilor electrici pentru fiecare cod al modelului experimental.

Model experimental V5.7E.Glat.Anc

V7.7E.Glat.BazaG

V8.7E.Patent.Anc

V21.7E.Glat.BazaG

Timpi [s] descarcare mânecă-corp, T1/2

0,0268 0,098 0,1572 0,0244

Timpi [s] descarcare mânecă-corp, T1/e

0,0376

0,1324

0,2288

0,0352

Timpi [s] descarcare mânecă-mânecă, T1/2

0,0296

0,0948

0,2728

0,0248

Timpi [s] descarcare mânecă-mânecă T1/e

0,0404

0,1264

0,3856

0,0356

Timpi [s] descarcare mânecă, T1/2

0,026

0,0808

0,1392

0,0248

Timpi [s] descarcare mânecă, T1/e

0,036

0,1076

0,2004

0,0356

Rezistenta (fata) maneca – baza bust

96.3 MΩ

1.5GΩ

1.7GΩ

23.2MΩ

Rezistenta (fata) maneca – maneca

183MΩ

2GΩ

2GΩ

36.6MΩ

Rezistenta (fata) bust diagonal

22.5MΩ

1.2GΩ

0.69GΩ

5.35MΩ

Rezistenta (fata) 10 cm verical

11.4MΩ

0.4GΩ

0.38GΩ

7.7MΩ

Rezistenta (fata) 10 cm orizontal

1.8MΩ

35MΩ

40MΩ

3MΩ

Rezistenta (spate) maneca – baza bust

120MΩ

1.9GΩ

2GΩ

20.2MΩ

Rezistenta (spate) maneca – maneca

134MΩ

2GΩ

2GΩ

37MΩ

Rezistenta (spate) bust diagonal

20.9MΩ

0.97GΩ

0.7GΩ

6MΩ

Rezistenta (spate) 10 cm verical

8.3MΩ

0.6GΩ 0.5GΩ

2.7MΩ

Rezistenta (spate) 10 cm orizontal

1.2MΩ

18MΩ

42MΩ

0.3MΩ

Rezistenta (fata-spate)

baza bust – baza bust

2.4MΩ

0.18GΩ

39MΩ

0.8MΩ

Rezistenta (fata-spate

maneca – baza bust

109MΩ

2GΩ

1.85MΩ

25MΩ

Rezistenta (fata-spate)

aceeasi maneca

40MΩ

0.6GΩ

1.1GΩ

9.1MΩ

Rezistenta (fata-spate)

maneca - maneca

157MΩ

2GΩ

2GΩ

39MΩ

Pe baza rezultatelor obtinute se poate observa ca pentru aplicatii clasice de protectie

ESD, variantele V5.7E.Glat.Anc, V8.7E.Patent.Anc si V21.7E.Glat.BazaG, sunt recomandate, avand cei mai mici timpi de descarcare si o rezistenta la suprafata mare.

Pentru aplicatiile ESD speciale, care necesita un grad sporit de protectie la descarcari accidentale pe elemente metalice, se recomanda utilizarea mostrelor V7.7E.Glat.BazaG si V8.7E.Patent.Anc, care asigura cele mai mari rezistente la suprafata.

Din punct de vedere al protectiei operatorului uman la accidentari de electrocutare,

mostrele recomandate sunt cele cu rezistenta mare intre stratul exterior si cel interior (fata-spate).

Model experimental V5.7E.Glat.Anc

V7.7E.Glat.BazaG

V8.7E.Patent.Anc

V21.7E.Glat.BazaG

Rezistenta (fata-spate)

baza bust – baza bust 2.4MΩ

0.18GΩ

39MΩ

0.8MΩ

Rezistenta (fata-spate

maneca – baza bust 109MΩ

2GΩ

1.85MΩ

25MΩ

Rezistenta (fata-spate)

aceeasi maneca 40MΩ

0.6GΩ

1.1GΩ

9.1MΩ

Rezistenta (fata-spate)

maneca - maneca

157MΩ

2GΩ

2GΩ

39MΩ

Recomandarea pentru protectia operatorului uman la electrocutare o reprezinta mostra

V7.7E.Glat.BazaG.

A 5.2 Stabilirea parametrilor optimali de realizare.

In vederea realizării unor echipamente ESD cu caracteristici superioare s-au dezvoltat structuri bistrat realizate dintr-un strat exterior si un strat interior. Stratul exterior este cu precădere disipativ, asigurand protectia la scurt circuit si limitarea cantitatii de energie electrostatică care poate fi disipata catre mediul de lucru, iar stratul interior este cu precadere conductiv, asigurand drenarea controlata a sarcinilor electrostatice acumulate. O cerinta suplimentara pentru stratul interior o reprezinta asigurarea starii de confort pentru utilizator.

Fluxul tehnologic caracteristic corespunzator acestei noi tehnologii de tricotare presupune urmatoarele faze:

•Pregatirea bobinelor cu fire conductive prin protejarea lor cu pungi protectoare. Bobinele cu fire conductive au fost amplasate pe masina “imbracate” in pungi protectoare,

astfel incat in timpul tricotarii spirele de pe aceste bobine sa nu cada in timpul derularii firului spre conducatorul de vanisare, ci sa se deruleze cu volum si viteza constanta.

•Tricotarea propriu-zisa dupa insirarea firelor in functie de numarul de fire cerut, in fiecare orificiu al conducatorului de vanisare.

Noţiunile ce caracterizează un tricot, prezentate din punct de vedere structural, determină o subordonare a acestora, de la simplu la complex, aşa cum rezultă din schema de mai jos.

Masini de tricotat rectilinie, cu selectare electronica.

-Tip Stoll CMS 302 TC.

Nr. de sanii x nr. de sisteme

Finetea masinii

Latimea fonturii (cm/toli)

Viteza de tricotare (m/sec)

Viteza de transfer (m/sec)

1x2 7E 127/50”

0,65 0,55

Fineţea maşinii este determinată de pasul acului şi reprezintă un factor important ce

determină limita maximă a grosimii firului de prelucrat, mărimea ochiurilor şi grosimea tricotului. Natura şi fineţea firului, fineţea maşinii de tricotat şi fazele tehnologice mai dificile solicită

o alegere optimă a vitezei de tricotare. Viteza de tricotare depinde de: − complexitatea structurii tricotului (legături de bază, legături cu transfer); − caracteristicile de structură şi de comportare la solicitările mecanice ale firelor; − construcţia şi starea de uzură a utilajului; − particularităţile constructive ale maşinii de tricotat (cu/fără mecanism jacard, mişcare alternativă/continuă a săniilor).

Elasticitatea redusa a firelor utilizate a impus tricotarea cu viteza redusa la 0.65m/sec. - Structura legatura glat vanisat si patent vanisat

a) b)

Fig.1 Reprezentare structurala legatura glat vanisat (a) si patent vanisat (b)

Ochi glat – legătura glat se obţine lucrând pe o singură fontură; ochiurile se dispun într-un singur plan); acest tip de ochi se caracterizează prin dispunerea buclei de platină într-un plan paralel cu cel al corpului ochiului (determinată de formarea ochiurilor pe aceeaşi fontură) – figura 1a).

Ochi patent – legătura patent se obţine lucrând pe ambele fonturi, conform unui anumit

raport; ochiurile sunt dispuse în planul faţă (generat de acele din fontura faţă) şi planul spate (generat de acele din fontura spate); acest tip de ochi se caracterizează prin dispunerea buclei de platină într-un plan care face un anumit unghi cu planul ochiurilor faţă si planul ochiurilor spate (determinată de formarea ochiurilor alternativ pe cele două fonturi) – figura 1 b).

Tricoturile vanisate se obţin prin alimentarea simultană a 2 fire de natura sau finete diferita.

- Conducatori de fir de constructie speciala ce asigura firelor componente (fir fond, fir de vanisare) unghiuri de depunere diferita sub capul acului.

• Relaxarea tricotului pentru o perioada de 24 ore; • Incheierea panourilor rezultate si pregatirea pentru calcarea lor; • Calcarea panourilor si fixarea dimensiunilor prin racire pe presele de calcat.

FISA PRODUS

Denumire produs:

ECHIPAMENT PENTRU PROTECTIE ELECTROSTATICA

REALIZAT DIN FIRE CONDUCTIVE TRICOTATE BISTRAT

ARTICOLE DE IMBRACAMINTE TRICOTATE PENTRU PROTECTIE ELECTROSTATICA (ESD)

Noutate tehnica/ stiintifica

Aceste produse de imbrăcăminte pentru protectie ESD (descarcare electrostatica) sunt realizate prin intermediul unei noi tehnologii de fabricatie, avand performante crescute în comparatie cu solutiile disponibile in acest moment pe piata. Capacitatea ridicata de protectie se datoreaza structurii bistrat a tricotului si materiei prime utilizate care consta in fire conductive cu miez conductor si cu proprietati disipative la suprafata. Stratul exterior asigura protectia la scurt circuit si limitarea cantitătii de energie electrostatică care poate fi disipată către mediul de lucru, iar stratul interior asigura drenarea controlată a sarcinilor electrostatice acumulate precum si confort psihosenzorial.

Domeniul de aplicare

Electric/ electronic/ chimic/ camere curate.

Prezentare Jacheta cu fermoar/ Pulover guler baza gatului/ Pulover guler V – tricotate din

urmatoarele variante de fire: fire de fond: Nm 50/3,100% bumbac; Nm 30/2, 100% lână; fire conductive, respectiv:

Strat interior: o fir conductor 75% bumbac + 25% fir epitropic (Nm 34/1 poliester acoperit cu

carbon);

Realizat in cadrul proiectului de cercetare “Haine ESD realizate din fibre cu miez conductor tricotate bistrat – GarmESD”, contract nr. 179/2010 finantat in cadrul programului PN II - Parteneriate in domenii prioritare.

Coordonator proiect: INCDTP Bucuresti

Parteneri: Universitatea Tehnica «Gh. Asachi» Iasi

ICPE-CA Bucuresti S.C. TANEX S.R.L. Bucuresti

Strat exterior: o fir conductor Nega-Stat P210, 112 dtex, alcatuit din filamente din poliester cu

miez trilobal de carbon, (miezul este acoperit partial de teaca de poliester astfel încât extremităţile celor trei lobi ajung la suprafata firului);

o fir conductor Nega-Stat P190, 155 dtex, alcatuit din filamente din poliester cu

miez trilobal interior de carbon; o fir conductor, alcatuit din filamente din poliamida saturate la suprafata cu pelicula

de carbon.

Caracteristici fizico-mecanice si de structura

Structura tricot Masa tricotului, g/m

2

Desime, Do

r/10cm

Desime, Dv

s/10cm

Glat vanisat Patent vanisat

450-530 690-780

41-49 31-40

77-94 55-67

Caracteristici functionale

Factor de ecranare,

[S]

Timpul de descarcare

t1/2, [s]

Rezistivitate strat interior,

kΩ/squer

Rezistivitate strat exterior, Ω/squer

0.75-0.85 0,02-0.03 <200 1.2x107 - 5x10

8

Brevete de invenţie ”Linie tehnologica pentru prelucrarea firelor conductive pe masinile de tricotat” –

Cerere nr. A/00898/21.11.2014 “Electrod de descarcare electrostatica tri-element” - Cerere nr. A/00897/ 21.11.2014

_+

_+

RyarnRc Rc

Fl FhSl Sh

4-point

Masuratori electrice efectuate la Fraunhofer Institution for Modular Solid State Technologies, EMFT, Munich, Germany

Premii obtinute

Impactul valorificarii rezultatelor

Realizarea acestor produse poate oferi solutii in ceea ce priveste problemele potentiale legate de sănătatea publică si securitatea în muncă. Astfel, tehnologia propusă oferă o alternativă eficienta de înlocuire a articolelor de îmbrăcăminte actuale pentru protectie ESD, cu costuri reduse si impact minim asupra mediului.

Prin aplicarea acestei tehnologii, se vor dobandi noi competente privind imbracamintea de protectie ESD.

Diversificarea gamei de produse la SC TANEX SRL Bucuresti.

Se estimeaza cresterea cifrei de afaceri la beneficiar de

aproximativ 5% si o crestere a profitului de 6%.

Operatori economici beneficiari:

SC TANEX SRL, Adresal: Bucuresti, Sos. Bucuresti - Magurele, nr. 47B, Sect. 5, Cod 051432, Director tehnic ing. Gheorghe Enache, tel: 0214210216, e-mail: office@tanex.ro.

A 5.3 Studii tehnico-economice. Reciclabilitatea.

Viziune: „Deseu zero” impune eliminarea deseurilor oriunde este posibil, incurajand sistemele accesibile de prevenire a deseurilor din faza de proiectare. Sistemul deseu zero permite schimbarea pozitiei materialelor din output-ul unui proces in input-ul altui proces.

Piramida „managementul deseurilor”

[Sursa:www.ecoteca.ro]

Pagina web a proiecului: http://www.certex.ro/Proiecte/PNCDI2179/

Ierarhizare

Deseu zero = reducere,

minimizare, reutilizare, reciclare,

recuperare energie, depozitare.

Comisia Europeana, in decembrie 2015, a facut o propunere de a crea o economie care sa conserve, pe o perioada mai lunga de timp, valoarea adaugata produsului si in mod virtual eliminarea deseurilor. La “sfarsitul vietii”, produsul sa ramana ca resursa in economie, sa creeze viitoare valori. In acest context un rol deosebit revine sectorului textile-confectii care este asociat cu impact major asupra mediului.

Resursele naturale care sunt consumate in fiecare an pentru productia de fibre necesita aproximativ 132 milioane tone de carbune si intre 6 si 9 trilioane litri de apa. Bumbacul reprezinta aproximativ 82,5% din consumul de fibre naturale folosite in industria textila. Culturile de bumbac necesita cantitati impresionante de apa, se consuma aproximativ 2700 litri de apa pentru cultura de bumbac necesara pentru producerea unui tricou. Consumatoare de resurse naturale sunt si fibrele sintetice care reprezinta cca. 60% din consumul total de fibre la nivel mondial. Global, industria textila consuma in fiecare an 1 trilion kWh, echivalentul a 10% din amprenta de carbon. Procesele de vopsire sunt si ele activitati neprietenoase mediului, intre 70 si 150 litri de apa sunt folositi pentru vopsirea 1 kg. material textil. La fel ca in cazul tuturor deseurilor, deseurile textile provin pe toata durata cicilului de viata a produselor textile, din zona producerii fibrelor, industria de textile-confectii, consumatori, industriile si serviciile comerciale. Economisirea de resurse: 16.1018 litri apa salvati ar fi suficient pentru aprovizionare a 27.8 milioane case; 17 milioane de tone de CO2 salvate este echivalent cu rularea a 3,5 milioane masini; salvarea unui spatiu de depozitare deseuri cu un volum de 6.9 milioane m3 ar putea umple Empire State Building de 5,8 ori [sursa: Textile Exchange 2010 Global Market Report on Sustainable

Textiles; Chakraborty et al., 2005; Babu et al, 2007; Caulfield K (2009) Sources of textile waste in Australia. Apical International, Australia].

Sistemele textile interactive prezinta un risc mai mare pentru sustenabilitatea mediului inconjurator decat produsele clasice, dar ofera si oportunitati pentru oferirea de servicii cu valoare adaugata mediului social si economic. Doua riscuri majore au fost identificate: cresterea consumului de materii prime rare, combinata cu cresterea semnificativa a dificultatii de reciclare a deseurilor. Influenta negativa asupra mediului nu se poate rezova numai la nivel material. Lantul valoric al produsului textil trebuie gandit in corelatie cu tot ciclul de viata, astfel incat imbracamintea de protectie trebuie redefinita.

Problematica deseurilor textile-interactive are la baza intrebari legate de: exista similitudini intre deseurile textile interactive si proprietatile textilelor interactive? sunt stabilite scheme de colectare, reciclare si depozitare a deseurilor cu impact redus

asupra mediului? cum poate influenta consumul de produse textile interactive politicile europene? ce modificari se impun reglementarilor europene care sa previna ca aceste deseuri sa

devina o problema? imbunatatirea coerentei dintre mediul inconjurator, politicile inovative si cele ce se

refera la deseuri;

creșterea gradului de conștientizare în rândul actorilor cheie în sistemul de inovare în

ceea ce privește principiul prevenirii generarii deșeurilor;

incurajarea punerii în aplicare a principiului prevenirii deșeurilor în definirea proiectelor

obiectiv finanțate din fonduri publice de cercetare-dezvoltare; evaluarea daca e-textilele trebuie sa fie luate in considerare in DEEE Directiva

Europeana; facilitarea inovarii in sectorul reciclarii; modalitati de motivare si educare a consumatorilor de textile interactive privind

utilizarea sistemelor de reciclare. Experimentari preliminare de prelucrare a deseurilor textile cu continut de fire conductive Structurile tricotate, destinate echipamentelor ESD, au inclus variante de fire din 100%

bumbac, 100% lana si fire conductive cu miez trilobal din carbon si manta din PES de tip Nega-Stat P210, 112 dtex 12f si tip P190, 156 dtex, 24 f si fire din nylon saturate la suprafata cu particule de carbon. Din operatia de confectionare au rezultat deseuri textile pentru care s-au realizat experimentari tehnologice de prelucrare preliminara la S.C. MINET Ramnicu Valcea. Linia tehnologica pe care s-a facut prelucrarea preliminara a deseurilor textile include masini de taiat si destramatoare. Reglajele tehnologice au avut in vedere menajarea structurii fibrelor, obtinerea unui continut redus de fire si petice nedestramate precum si o lungime de fibra recuperata, care sa permita prelucrarea ulterioara pe tehnologii clasice sau neconventionale.

Caracteristici de baza ale destramaturii

Nr. crt.

Caracteristici determinate Valoare Standard de metoda

1. Lungime medie -mm -CV(%)

27,77 19,23

STAS 12206/1983

2. Petice nedestramate % 17,47 STAS 12206/1983

3. Fire nedestramate % 47,96 STAS 12206/1983

Valorile obtinute asigura prelucrabilitatea fibrelor recuperate atat pe sisteme clasice cat si

neconventionale. Alegerea sistemului de prelucrare impune restrictii tehnologice privind: - domeniul de utilizare pentru produsul obtinut din fibre recuperate; - necesitatea asigurarii uniformitatii de culoare. Au fost realizate in laboratorul de investigare al INCDTP imagini microscopice ale fibrelor

recuperate, (fig.2) utilizând microscopia electronica cu baleiaj (SEM) .

a) fibre de lana b) fibre de bumbac c) fire tip Nega-Stat P190 si P 210

Fig. 2. Fibre recuperate degradate – sectiuni longitudinale

Avand in vedere rezultatele obtinute in urma experimentarilor preliminare privind destramarea deseurilor din tricot ESD se pot mentiona urmatoarele concluzii:

Prelucrarea preliminara a deseurilor include operatia de taiere si destramare; Caracteristicile fibrelor recuperate (lungime fibra, continut procentual de fire/petice

nedestramate) sunt corespunzatoare prelucrarii acestora, in amestec cu fibre la prima intrebuintare, pe tehnologii clasice de realizare a structurilor textile neconventionale/structuri spatiale;

Domeniile potentiale de utilizare: strat intermediar in structura echipamentelor de protectie pentru diferite nivele de risc.

Avand in vedere faptul ca materialele textile interactive/functionalizate constituie alternativa durabila de dezvoltare a sectorului textile-confectii, deseurile rezultate din procesul de productie sau post-consum deschid noi directii de cercetare multidisciplinara.

Ca potentiale proiecte de cercetare in programe nationale sau internationale se pot mentiona:

- “Reciclarea deseurilor textile cu caracteristici performante rezultate din procesele de productie sau post-consum”; - “Up-cycling in domeniul deseurilor textile cu continut de fire interactive”; - ”Optimizarea design-ului ecologic al EIP in contextul economiei circulare”.

A 5.4 Analiza cost/beneficii

UE subliniază faptul că „trebuie elaborată o metodologie cost-beneficiu a Comunităţii cât mai urgent, care să poată fi aplicată tuturor proiectelor şi politicilor care cuprind o componentă de mediu”. Prin această metodologie, se recomandă ca statele membre să ţină cont nu numai de avantajele pe termen scurt ale dezvoltării economice bazată pe utilizarea intensivă a resurselor rezultate în urma exploatării mediului ambiant, cu efecte ireversibile în creşterea poluării şi epuizarea (depleţia) resurselor, ci şi de beneficiile pe termen lung rezultate dintr-o exploatare şi utilizare raţională eficientă şi eficace a resurselor.

Al 6-lea Plan de acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene (Spre sustenabilitate) recunoaşte că o abordare eficientă a problematicii mediului în analize de tip cost-beneficiu pentru proiecte este afectată de:

• insuficienţa sau lipsa informaţiilor privind starea fizică a mediului; necunoaşterea cu precizie a limitelor de toleranţă ale mediului;

• evaluarea greoaie a costurilor pagubelor asupra mediului cauzate de adoptarea unor tehnologii productive, dar cu impact major asupra mediului, prin imposibilitatea cuantificării precise a efectelor sau a lipsei de acţiune în direcţia promovării tehnologiilor non-poluante, dar mai puţin productive;

• controversele legate de alegerea ratei optime de actualizare care să ilustreze în mod adecvat valoarea mediului pentru generaţiile viitoare;

• dificultatea transpunerii în preţuri corecte a elementelor de mediu. Analiza cost-beneficiu privind lansarea in productie a unor loturi din variantele realizate de

echipamente de protectie ESD, s-a realizat in 2 etape: A) in prima etapa s-au analizat si calculat toate componentele costurilor de realizare a

fiecarei variante finale de echipament ESD. Astfel, au fost identificate toate costurile legate de materia prima utilizata (fire textile de baza si fire conductive, tinandu-se cont de procentul acestora in realizarea produsului), produsele auxiliare necesare (ata, extrafor, etichete, pungi, cutii etc.), manopera (tricotat si confectionat), consum de energie electrica, consum de apa, consum abur si alte costuri indirecte si de administratie la nivelul sectiei si firmei.

In tabelul de mai jos sunt prezentate centralizat, pentru fiecare varianta realizata, costurile aferente necesare pentru realizarea acestora si beneficiul estimat/buc. Varianta

Costuri Total Costuri

(lei)

Beneficiu 18% (lei)

Pret total/ varianta

(lei) Materii prime (lei)

Auxiliare (lei)

Manopera (lei)

Energie, apa, abur

(lei)

Alte costuri (indirecte,

administratie) (lei)

V5 68.70 2.89 15.55 0.92 23.33 111.39 20.05 131.44

V7 71.05 2.86 15.31 0.91 23.88 114.01 20.63 134.64

V21 85.38 2.91 15.31 0.90 26.60 131.10 23.60 154.70

V8 129.98 2.99 15.55 0.91 23.34 111.39 20.05 131.44

B) In cea de-a doua faza, s-a realizat estimarea beneficiului firmei pe baza cresterii

profitului in primul an de la implementarea in productie a acestor echipamente, pe baza unei calculatii de profit pentru fiecare varianta in parte. Astfel, cresterea in primul an a profitului brut generat de vanzari de echipamente ESD pentru primul an la clienti noi (deoarece clientii traditionali ai companiei se situeaza in alta categorie de clienti) pentru un volum estimat de 5000 de produse vandute este de 105000 lei. Aceasta valoare trebuie insa ponderata cu probabilitatea ca ea sa se realizeze.

Varianta Valoarea functionala – timp de descarcare

Cantitatea Beneficiu/buc. (lei)

Beneficiu total/ varianta

(lei) [col. 2 X col.5]

Timpul de descarcare,

t1/2 (F1)

Timpul de descarcare,

t1/2 (F2)

1 3 4 2 5 6

V5 0.0227 0.0228

50000 20.05 1002500

V7 0.0274 0.0246

45000 20.63 928350

V21 0.0253 0.0282

40000 23.60 944000

V8 0.026 0.0268

30000 20.05 601500

TOTAL 165000 3476350

Aceasta probabilitate estimata tine cont de prognozele de evolutie a pietei, climatul socio-

economic, calitatea produselor vandute, notorietatea brandului, campanii de marketing etc.

Se estimeaza o probabilitate de realizare a acestui profit de 80%, deci rezulta ca profitul estimat este de 2781080 lei.

A 5.5 Realizarea planului de valorificare a rezultatelor

Realizarea planului de valorificare al rezultatelor activitatilor de cercetare obtinute in cadrul proiectului a avut ca punct de plecare elaborarea unei proceduri de valorificare a activitatilor de cercetare-dezvoltare-inovare rezultate in urma implementarii proiectului cu referire la scop, stabilirea documentelor de referinta, definirea notiunilor folosite, metodologie.

In vederea valorificarii rezultatelor proiectului la nivelul parteneriatului s-a stabilit planul de valorificare cu urmatoarea structura:

Activitatile din structura planului de valorificare

Nr. crt.

Denumire activitati Mod de realizare

1. Comunicarea rezultatelor cercetarii potentialilor utilizatori.

Diseminare activa/ pasiva.

2. Dezvoltarea parteneriatelor de cooperare naţională şi internaţională in domeniul echipamentelor de protectie.

Participare la competitii nationale si internationale.

3. Îmbunătăţirea infrastructurii de cercetare pentru a sprijini activităţi de cercetare performante in domeniul echipamentelor de protectie.

Informarea agentilor economici interesati privind setul de analize ce se pot realiza pentru echipamente ESD in cadrul activitatii fiecarui partener.

4. Formare antreprenoriala in domeniul echipamentelor individuale de protectie.

Organizarea, la cerere, de cursuri/evaluari, acreditate CNFPA, pentru activitati de: - formare profesionala in domeniul antreprenoriatului - evaluare competente profesionale pentru domeniile confectii si tricotare.

5. Dezvoltarea și modernizarea platformelor on-line de diseminare a rezultatelor cercetării.

Mentinerea si reactualizarea site-ului proiectului cu activitati aferente perioadei de sustenabilitate.

6. Transfer pachet de informatii tehnice.

Difuzarea la agentii economici de profil a materialelor tehnice privind proiectarea, realizarea si caracterizarea echipamentelor ESD.

7. Work-shop interactiv. Organizare work-shop cu specialisti din domenii convergente.

A 5.6 Dezvoltarea planului de transfer tehnologic

Transferul tehnologic este procesul de transfer de abilități, cunoaștințe, tehnologii, metode de fabricare și al unor facilități între guverne și universități sau unități de cercetare pe de o parte și unități executive, de producție sau de prestări servicii pe de altă parte, pentru a se asigura că evoluțiile științifice și tehnologice sunt accesibile la o gamă mai largă de utilizatori, care pot apoi dezvolta în continuare și de a exploata tehnologia pentru realizarea de noi produse, procese, aplicații, materiale sau servicii.

«Transferul tehnologic este procesul prin care cunoştinţe, facilităţi sau capacităţi existente, finanţate din fonduri publice de cercetare – dezvoltare, sunt folosite în scopul satisfacerii unor necesităţi publice și private» .

Un rol important in realizarea procesului de transfer tehnologic revine utilizarii eficiente a mecanismelor de transfer tehnologic, care pot fi financiare, tehnologice sau umane.

O viziune detaliată a transferului de tehnologie se bazează pe direcţii de analiză , fiecărei direcţii de analiză i se poate asocia o întrebare, respectiv: De ce ? — Raţiunea

transferului; Cine ? —sursa si adaptorul; Unde ? — Mediul pentru transfer; Când ? — Calendarul transferului; Ce ?— Tehnologie/Produs ; La ce cost ? — Justificare;

Cum ? — Transfer. Transferul implică trei etape disticte: Contactul: Iniţierea legăturilor dintre sursă și

adoptator; Acordul: Dezvoltarea unei viziuni comune, documentată într-un contract, care

asigură căştiguri reciproce ce justifică transferul; Deplasarea: Transferarea efectivă a tehnologiei de la sursă la adoptator.

La implementarea unui proiect de transfer tehnologic, există o serie de factori de risc și anume: Factori de risc

Nr.crt. Denumire factor de risc Cauze

1. factori de risc tehnologic - un răspuns nepotrivit cererii pieţei;

- disfuncţia asigurării sau a adaptării furnizării locale de

materii prime și material;

- incapacitatea de a adapta tehnologia la o scară mai mică a producţiei;

- insuficienta utilizare a forţei de muncă, determinate de distorsiunea preţului sau de alte restricţii;

- importul unor utilaje nepotrivite;

- alegerea unei tehnologii improprii, determinate de unele restricţii la achiziţia tehnologiilor.

2. factori de risc ai afacerii - riscul costului; - riscul cererii; - riscul ratei de schimb; - riscul profitului.

3. factori de risc de ţară - cadrul social, politic, legal; - infrastructura necesara.

4. factori de risc organizaţional - capacitatea manageriala.

Un sistem de transfer tehnologic este structurat pe trei dimensiuni complementare, care

leagă actorii între ei. Dimensiunile sistemului de transfer tehnologic

Nr.crt. Denumire dimensiune Scop

1. diseminarea rezultatelor cercetării publice

conştientizarea actorilor economici despre existenţa rezultatului ştiinţific

2. îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a rezultatelor

sprijinirea agentilor economici pentru utilizarea cunoşterii academice în afacerile lor.

3. monitorizara tehnologica și ştiiniţifica a firmelor

informarea centrelor de cercetare asupra nevoilor sectorului privat

Obiectivele si instrumentele sistemului de transfer tehnologic sunt:

Instrumente specifice transferului tehnologic

Nr.crt. Obiectivele transferului tehnologic Exemple de instrumente

1. Sprijinirea difuziei rezultatelor cercetării Publicaţii, licenţe, conferinţe, brevete

2. Susţinerea absorbţiei rezultatelor cercetării Spin-off, mobilitatea resursei umane, programe de training

3. Stimularea cercetării Parcuri industriale, Organizaţii de transfer tehnologic, activităţi de foresight

Activitatea privind planul de transfer tehnologic a avut ca obiectiv diseminarea si absorbtia

rezultatelor proiectului, formarea unui comportament inovativ. Mecanismele prin care s-a implementat aceasta activitate au inclus: - diseminarea pasiva: rapoarte tehnice, articole in revista; - diseminarea activa: participari la manifestari stiintifice, saloane de inventii, transfer

abilitati si cunostinte, oferire facilitati tehnice in domeniu. Lucrari publicate: • Scarlat Razvan, Carpus Eftalea, Donciu Codrin, Popa Alexandru, Barbu Ionel, “ESD –

functional clothing”, Annals of the University of Oradea, International Scientific Conference “Innovative solutions for sustainable development of textiles and leather industry”, 27th-28th of May 2016, Oradea, Volume XVII, 2016, No. 1, ISSN 1843 – 813X.

• Carpus Eftalea, Ene Alexandra, Mihai Carmen, Scarlat Razvan, Grosu Catalin, Dinca Laurentiu, Bulacu Cezar, Enache Gheorghe, “Consideration Regarding the ESD Type textile waste recovery”, Proceeding of the 6th International Conference – ICAMS 2016, ISSN: 2068-0783.

• Gabriela Telipan, Cristian Morari, Beatrice Moasa, “Electromagnetic shielding characterization of several conductive textiles” in curs de publicare in “Buletinul de Transilvania”.

Participare manifestari stiintifice: • Carpus Eftalea, Ene Alexandra, Mihai Carmen, Scarlat Razvan, Grosu Catalin, Dinca

Laurentiu, Bulacu Cezar, Enache Gheorghe, Consideration Regarding the ESD Type textile waste recovery”, The 6th International Conference on Advanced Materials and Systems, Bucuresti, 20-22 actober, 2016 – poster.

• Costela Beatrice Ghita, Elena Helerea, Laurențiu Marius Dumitran, Gabriela Telipan, “Assessment of electrical resistivityof fabrics to ESD using absorption resorptioncurrents method”, 10 th International workshop electromagnetic compatibility – CEM 2016, Craiova 14-16 sept. 2016 –poster.

Participare saloane de inventii: • “Linie tehnologica pentru prelucrarea firelor conductive pe masini de tricotat”, Salonul

Internațional de Invenții și Inovații”, ”Traian Vuia” , Timișoara, 25-27 MAI 2016., Medalie de aur

• “Electrod de descarcare electrostatica tri-element”, Salonul Internațional de Invenții și Inovații”, ”Traian Vuia” , Timișoara, 25-27 MAI 2016., Medalie de bronz.

Work-shop-uri, intalniri de lucru, transfer de abilitati si cunostinte.

• Eftalea Carpus “Sisteme tehnice textile – motor de dezvoltare a sectorului”, intalniri B2B si “Analiza predictibila, specializari inteligente si industria textila a viitorului”, program “Orizont” – Joint Business Support, 24 martie 2016.

• Reuniune de lucru “Managementul durabil al Resurselor Materiale – EIT Raw Materials”, finantat de Institutul European pentru Inovare si Tehnologie (EIT ) ANCSI/ 6.06.2016.

• Focus grup “Industria textila, confectii, pielarie” – finantare in cadrul Axei prioritare 1, “Promovarea transferului tehnologic” a Programului Operational Regional 2014-2020”. 6.10.2016.

• Intalnire de lucru “Bursa de cooperare Romana-Germana”, Bucuresti, 12 mai 2016 – discutii cu specialistii de la Frauenhofer EMFT/ Analyse&Test von Integrierten System ATIS cu urmatoarea ordine de zi:

- cunoasterea partenerilor in vederea elaborarii de proiecte comune in domeniul de activitate;

- parteneriate posibile tranfrontaliere cu firme din domeniul senzoristicii; - extinderea parteneriatului in domeniul Strategiei Dunarea (senzori-mediu); - schimb de informatii despre posibile si promitatoare teme comune pentru cereri de

proiecte H2020, in special de tipul “Spreading Excellence and Widening Participation” • Din partea Universitatii Transilvania Brasov s-a emis o certificare prin care in cadrul

contractului 179/2012 s-a realizat un transfer de cunostinte concretizat in realizarea unei teze

de doctorat a Dnei Beatrice Moasa cu titlul Contributii privind asigurarea imunitatii echipamentelor la descarcari electrostatice”, capitolul 4 “Materiale textile antistatice disipative-structura, parametri, caracteristici, metode de determinare”.

• Work-shop interactiv “Transfer de cunostinte”/ 7.09.2016/ INCDTP-Bucuresti Transferul de cunostinte a avut la baza prezentari structurate pe trei nivele de informatii,

respectiv: notiuni generale privind echipamentele individuale de protectie, elemente specifice proiectarii si realizarii structurilor tricotate bistrat, caracteristici fizico-mecanice si functionale ale echipamentelor ESD.

Au participat un numar de 26 specialisti de la: - Clusterul «Transylvania» Textile-Fashion - Clusterul «Astrico Nord Est» - Clusterul «Romania Textile Concept» - Clusterul «Traditii, Manufactura, Viitor –TMV Sud - Est» - Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord – Est - Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud – Est - Parc Tehnologic si Industrial Giurgiu.

Protocoale de transfer al rezultatelor cercetarii. • Protocol de transfer al rezultatelor cercetarii catre Clusterul “ASTRICO NORD EST”. • Protocol de transfer al rezultatelor cercetarii catre Clusterul “ROMANIAN TEXTILE

CONCEPT”. • Protocol de transfer al rezultatelor cercetarii catre Agentia de Dezvoltare – Centru. Directii potentiale de cercetare Rezultatele obtinute in cadrul proiectului deschid noi directii de cercetare, respectiv: • Reciclarea deseurilor textile cu caracteristici performante rezultate din procesele de

productie sau post-consum. • Up-cycling in domeniul deseurilor textile cu continut de fire interactive. • Optimizarea design-ului ecologic al EIP in contextul economie circulare. In acest sens, s-a elaborat proiectul cu titlul “Eco innovative development of textile aramid

waste – ArWaTex” cadrul programului EUREKA, coordonator R&D Centre for Wood Based-Panels, Polonia.

5.7 Diseminarea rezultatelor

Diseminarea rezultatelor a fost o componenta principala a planului de transfer tehnologic si asa cum s-a mentionat s-au concretizat urmatoarele activitati:

Instrumente specifice transferului tehnologic

Denumire activitate Titlul comunicarii

Lucrari publicate - Proceedings conferinte

ESD – functional clothing

Consideration Regarding the ESD type textile waste recovery Electromagnetic shielding characterization of several conductive textiles” in curs de publicare

Participari conferinte Consideration Regarding the ESD type textile waste recovery Assessment of electrical resistivityof fabrics to ESD using absorption resorptioncurrents method”

Participari work-shop-uri interactive/ intalniri de lucru

Sisteme tehnice textile – motor de dezvoltare a sectorului

Managementul durabil al Resurselor Materiale – EIT Raw Materials

Promovarea transferului tehnologic

Echipamente individuale de protectie –motor de dezvoltare durabila a societatii-aspecte genrale-transfer de cunostinte 1

Echipamente individuale de proetectie ESD-transfer de cunostinte 2 Echipamente individuale de proetectie ESD-transfer de cunostinte 3

Participare saloane internationale de inventii - inovatii

Electrod de descarcare electrostatica tri-element

Linie tehnologica pentru prelucrarea firelor conductive pe masini de tricotat

Concluzie Finalizarea activitatilor din etapa nr. 5 a asigurat atingerea obiectivelor stabilite, respectiv: - Optimizarea parametrilor tehnologici de prelucrare a echipamentelor de protectie ESD. - Stabilirea potentialului tehnologic de valorificare a deseurilor textile rezultate din

procesele de productie a echipamentelor individuale de protectie ESD. - Elaborarea si implementarea planului de valorificare a rezultatelor cercetarii si a celui de

trasfer tehnologic. - Diseminarea rezultatelor.

Concluzii generale

- Parametrii stabiliti pentru realizarea echipamentelor de protectie ESD a componentelor sensibile la descarcari electrostatice sunt:

Timp de descarcare mânecă-mânecă (T1/2), cu valori mai mici de 0.03s.

Rezistenta (fata) maneca – maneca, cu valori mai mari de 100MΩ.

Pentru definirea parametrilor s-au utilizat traseele cele mai lungi (maneca-maneca) deoarece structura produselor este puternic neuniforma, fiind in 2 straturi.

- Au fost identificate 3 directii de aplicatii pentru care au fost selectate modelele experimentale care indeplinesc cel mai bine cerintele specifice. Directiile sunt: protectie ESD clasica pentru dispozitive sensibile ESD, protectie ESD speciala pentru mediu cu componente neizolate si protectie ESD combinata cu protectia operatorului la electrocutare.

- Implementarea proiectului asigura domenii de competenta ridicata, noi tematici de cercetare-inovare in domeniul valorificarii deseurilor textile cu continut de fire cu caracteristici performante de cercetare.

- Se estimeaza la S.C. TANEX obtinerea unui profit de 2781080 lei. - Alte beneficii directe sau indirecte identificate: Beneficii privind problemele legate de sănătatea publică si securitatea în muncă.

Scăderea mortalităţii, a morbidităţii şi a invalidităţii cauzate de răni ca urmare a accidentelor la locul de munca care necesita protectie ESD.

Scaderea cheltuielilor de spitalizare, de reabilitare si de reintegrare sociala a pesoanelor invalide.

Tehnologia propusă oferă o alternativă eficienta de înlocuire a articolelor de îmbrăcăminte actuale pentru protectie ESD, cu costuri reduse si impact minim asupra mediului.

Prin aplicarea acestei tehnologii, se vor dobandi noi competente privind imbracamintea de protectie ESD.

Diversificarea gamei de produse cu valoare adaugata mare. Dezvoltarea sustenabila a sectorului textile-confectii. Dezvoltarea competentelor si abilitatilor specialistilor in domeniul textilelor interactive,

cresterea vizibilitatii internationale, implementarea unor noi proiecte in domeniu.