Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
of 72
-
Upload
vasile-marin -
Category
Documents
-
view
2.610 -
download
509
Transcript of Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
1/72
n.\J
ACADEMIA
ROMANA
Institutul
de
Lingvisticd
,,Iorgu
Iordan
-
AL Rosetti"
Minis terul
E duc aliei,
C
erc etdr ii
S
i
Tineretului
Consiliul
Nalional
al
Audiovizualului
si
dace
vorbesti
corect
-*
: UMVERS
t-.,G
ENCICLoPEDIC
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
2/72
rnstimur
0.
r,"$,',11'fli[Ti3ffi*
-
Ar.
Rosetti,,
Ministerul Educaliei,
Cercetdrii
gi
Tineretului
Consiliul Na{ional
al
Audiovizualului
te asiguri
c5
ESti
COOL
Si
docd
vorbegti
co?ect
Blanca
Croitor, Andreea
DinicS,
Adina
Dragomirescu,
Carmen
Mirzea
Vasile, Isabela
Nedelcu,
Alexandru
Nicolae,
Irina
Nicula,
Marina
Rddulescu
Sala
qi
Rodica
Za"fiu
i{i
atrag
atenlia
Nu
tot
ceauzi lo
ffi
gi
ce vezilo
f
estecorect
Univers
Enciclopedic
Gold
Bucuregti,2014
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
3/72
Ce gds,egti
?n
oceastd
c6rticicd?
Cuvdntul
Ministrului
Educof
iei,
Cercetdrii
gi
Tineretu1ui.................
.............5
Cuvdntul Pregedintelui
Consiliului
Notionol ol
Audiovizuolului........
..............:...
...............6
Prefcf6...
...............7
Pronunfore,
despre
sunete
gi
occent.
.................9
Grofie,
unde
gdsegti
cdte cevo despre,,i"
gi
crotime......19
Punctuofie,
co sd ofli
unde sd
pui
gi
unde
sd
nu
pui
virguld.....
...................29
Morfologie,
core
incepe
cu
f
rumoasele
,,substont
ivuri "........
Sintoxd sou
cum se
?nldnfuie
cuvinte \e...............................51
Lexic
5i
semonticd
sou de ce
sunt
importonte
sensul
gi
formo
cuvintelor
Stilisticd,
odicd oventurile
b6iefilor
de cartier
care
vorbesc
lo
televizor............
.......101
Cum
rezolvi
unele
exercifii?
-
co sd
nu-fi bofi
singur
copu1........
....................113
Bibliogrofie
orientotivd,
de
unde sd ofli
gi
moi multe..119
ISBN
978-6
06-8162-17
-l
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
4/72
ADDENDA
Rezultotele
monitorizdrii
posturilor
de rodio
gi
de
televiziune ?n
perioodo
15
octombrie
- 25
noiernbrie
2007
........
...................122
Rezultotele
monitorizdrii
posturilor
de
nodio
gi
de
televiziunein
perioada
26
noiembrie -
7l
decembrie
2007
..........................
..."...............t26
Rezultotele
monitorizdrii posturilor
de
nodio
gi
de
rlA
televiziuneTn perioodo
1 -
21
mortie
?0O8.............132
Rezultotele
monitorizdrii
posturilor
de
rodio
gi
de
televiziune
?n perioodo
1-3 1
moi
2008......................135
Tobel
sinoptic...
.............;.....................139
Cuvdntul
Ministrului
Educofiei,
Cercetdrii
gi
Tineretului
Consumatori frecven{i
ai
mass-mediei,
suntem bombardali
zi
de
zi,la televizor
sau la radio,
cu
tot
felul
de informafii.
Sociale,
politice,
economice
sau de
divertisment,
acestea
sunt formulate,
uneori,
intr-o
limbd
romdn[ nu tocmai
corectd:
gregeli gramaticale
sau
cuvinte
inventate.
Din nefericire,
gi
jurnaligtii
gregesc,
aqa
incAt
nu
tot
ceea ce
auzim
la
radio
sau la televizor
trebuie
considerat
liter[
de
lege.
Mass-media reprezintd,,
asthzi, un
veritabil
formator
de
opinie,
of,erind
tinerilor
modele
pe
care
aceqtia
le
urmeaz[
negreqit.
in acest
context, este de datoria
noastrS, a
celor
care
ne
ocupdm
de educafia lor,
sd
le
asigurdm
cele
mai
bune
metode
de
invd{are
a limbii romdne.
Acesta
este
gi
rnotivul
pentru
care,
impreund
cu
reprezentanfii
Consiliului
NaJional
al
Audiovizualului,
am
considerat
oportund editarea
unei
gramatici
informale.
Realizatd
de
tineri
lingviqti,
specialiqti ai Academiei
Romdne
9i
ai
Universitdlii
din
Bucuregti,
aceasta se
doregte un
,,aga
nu"
al
limbii folosite
de
jurnaliqti.
Nu
ne-am
propus
s[ ardtim cu
degetul.
Nu
ne
dorim
sd
blamdm
jurnaligtii"
Vrem
doar sd
vd oferim
voudn tinerilor,
o
noul
metodb
pentru
a
vd construi
un discurs coerent
gi
corect.
Unii
dintre
voi
vefi imbrdliga
cariera
jurnalisticd.
Sau
poate
cd
nu.
Chiar
gi
aqa,
cu
tofii
aveli
nevoie de
cunogtinfe
cdt
mai
solide,
pe
care le
acumulafi
in timpul
gcolii.
Dragi
elevi,
Yd
urez
tuturor mult
succes, iar
profesorilor
vogtri
le
doresc sd fie mdndri
de
voi
atunci
cdnd veli
vorbi ireprogabil
limba romdn6
octombrie,2008
Anton
Anton
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
5/72
septembrie,2008
Cuvdntul Pregedintelui
Consiliului
Nofionol
ol
Audiovizuolului
De
cdte
ori
nu
s-a
int6mplat e&, din
fotoliul
de
telespectator,
sd
facem
haz
de
necaz
la
auzul
unei
,perle"
sau al
unei
grave gregeli
de
exprimare,
pentru
care
cu
tolii
am
pl6ti
scump
la un examen, la o tezd de
romini
sau,
pur
gi
simplu,
la
un
interviu?
Cred
cd vd e clar ci
nu
tot ce
auzili
la
radio
gi
vedeli la
televizor e corect sau are valoare de
model.
Depinde de
voi
sd
nu inghifili
tot
ce
vi
se oferd, sd
judeca{i
cu capul
vostru, sd
selectafi
mesajele,
sd v5
folosili
discerndmAntul
gi
spiritul critic.
D.e voi
depinde
sd
puneli pre pe
felul cum vorbifi, cum
v[ exprimafi.
Asta
se
in'i'afd
la
qcoald qi
fine
toatdviala.Maitdrziu
poate fi
prea
tdrziu.
Pentru c6, la uffna
unnei, vorbim
cum
gAndim.
Unii
dintre
voi
vor
deveni
ziariqti. in
presa
scris[ sau
audiovizuald.
Vor lucra cu
cuvintele.
Agadar,
vor
avea nevoie de o
relafie corectS, clar6, civllizatd,
prietenoasd
cu limba
rom6nd.
De aceea vd oferim aceastd carte.
Ea este
realizatd
de
tineri cercetdtori de
la Academie
;i
de
la Universitate.
Din
greqelile
ziariqtilor care vorbesc
la radio
gi
la televizor
ei
au
construit exercilii
de
gramatic[.
De
ce
nu
e
corect,
cum e corect
-
vef,i
afla din
aceastd carte. Ea
vi
invitd
sd
fifi
activi in
fafa
micului
ecran
qi
vd asigur[
cd,rpo{i
si fii cool
qi
dac[ vorbeqti corect".
Rdsvan
Popescu
PARTEA
I
PREFATi
Cdte
minute sau
ore
pe
zi
vd uitali
la
emisiuni de
televiziune sau ascultafi
posturi
de
radio? Printre muzicd
qi
filme,
agteptdnd emisiunile
de
gtiri
sau
urmdrind o
dezbatere
pe
teme
de
actualitate,
ascultali, desigur,
zeci
de
oameni care vorbesc
in
limba romdn6" Se spune uneori cI
mass-media audiovizuald
are
cel
pufin
tot atdta influenfd
cdt are
gcoala
in
formarea unor
deprinderi de
comunicare, a
unui
mod
de
a vorbi. Poate
c[
nu
e
chiar
aqa, dar uneori
mass-media
ne
vorbeqte mai
mult decdt
familia
sau
prietenli,
iar
ceea
ce ascult[m
zllnic ne
devine,
pe
nesimfite,
familiar.
Televiziunea
gi
radioul contribuie la
rdspdndirea
limbii literare
-
a limbii standard, unitare; dar
tot ele
pot
rdspdndi, la fel
de
ugor,
gregelile
sau
inovafiile neinspirate
(inutile
qi
inestetice).
Mulfi oameni
cultivali
se
pldng
astdzi cd
limba romdnd se vorbegte
prost,
cd
mass-media,
din
dorinla
de
a
se
apropia de
public,
folosegte un
limbaj
nu doar spontan, ci
neingrijit,
nu
doar
familiar,
ci
de-a dreptul vulgar.
Familiaritatea
glumeafd
qi
spontaneitatea sunt
un merit; dar
ele
se
confundd
uneori
cu
nepdsarea
fa[d,
de
modul
de
a
vorbi,
cu
incultura
afiqatd
cu
senindtate.
Pofi fi
simplu,
spontan, corect,
frrd
a
deveni
neap[rat doct, rigid,
pretenfios?
Cu
siguranld, dar
nu
e un
lucru
u$or. Mass-media
actuald"
ar
trebui
sd
ne ofere
dovada cd
performanfa
e
la indemdna noastrd
qi
sd devinb
un
model
de
comunicare
fireascd
gi
elegantd.
Paginile
care
urrneazd se
datoreazd deciziei Consiliului
Nafional
al
Audiovizualului de a urmdri
calitatea
limbii folosite la
radio
qi
la televiziune, ca
qi
interesului unor specialigti
-
unii
foarte
tineri
-
de la Institutul de Lingvisticd
,,Iorgu
Iordan
-
Al.
Rosetti" din Bucuregti
pentru
schimbdrile
din
limba de azi,
pentru
7
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
6/72
dinamica
limbii
gi
pentru
fixarea
normelor.
Monitorizarea
se
desfbgoar[
cam a$a:
mai mulli
lingviqti
urmdresc
cu atenfie
o
serie
de emisiuni
qi
hecare
igi
noteazb
orice
gregeald
pe
care
o
aude.
Gregelile
sunt adunate,
comentate,
comparate.
In patru
etape de
monitorizare
-
pe parcursul
anilor
2007-2008
-
s-au adunat multe
pagini
de tabele
gi
sinteze
confinAnd
gregeli
ftcute de
redactorii
de
radio
gi
de televiziune.
Or, multe
dintre
acestea se repet6:
calea
cea mai
bun6
(dar
nu foarte
rapid[)
de a
le
elimina
ar
putea
f,r
exersarea
lor
in qcoal6.
In
gcoald
se fac multe
ore de
comunicare,
inclusiv
consacrate
mass-mediei:
nu
neapdrat
pentru
ca toli elevii
sd'devind ziaristi,
redactori, prezentatori,
ci
pentru
cd
orice
telespectator
sau ascultdtor
trebuie
s[ fie
competent
qi
vigilent,
sd
infeleagd
qi
sE
judece mesajele
de care
este asaltat.
Stimafi
profesori,
sperdm
ca exemplele
qi
exerciliile
reunite
aici
sd constituie
un material
viu, autentic,
pentru
lecliile
de
limbi
gi
comunicare.
Dfagi
elevi,
aceste
pagini
incearcd
sd vd
atragd
atenfia
asupra
celor
mai rdspdndite greqeli,
ivite
acolo
unde
vd
aqteptafi
mai.pufin
sd le
gbsifi.
Exerciliile
sunt
o
invitafie la
colaborare:
de
acum
inainte, in
fa[a televizorului
sau l0ngi
aparatul
de
radio,
privili,
ascultali
... dar mai
ales
monitorizali
septembrie,2008
C[rticica
pe
care o
avefi
in
fa[d reprezint[
varianta
revinritd,
a edifiei
apdrute in
2008.
februarie'
2009
Rodica
zafiu
Pronunfore
'-u$"
IJn
realizator
a spus
la
televizor:
Llite
o brose,
o
insignd
De
ce
nu e
corect?
Substantivul broqd
se
termind
in
,d",
nu
in
,,e"
.
Se
spune
ri
este
mai
cd
forma
cu
,,e"
final nu se
int0lneqte
in
toatS
fara,
frecventd
in
Muntenia,
mai exact
in zona
Bucureqtiului.
Nu
numai
cuvdntul
broqd
este
pronunfat cu
,,e"
final.
Am
auzitlaradio
gi
la
televizor
gi
altele:
6h
\=/
la
ultima
cdmase
sau
la ultima
pereche de ciorapi
a ridicat-o
din
cenuse
afost
dat
afard
Pe
aSe
sunt
pdstrate cu
griie
mai
trage
din
ligare
W- zona
de
unde
egti
tu,
ai auzitastfel
de
pronun{ii?
Dacd
da,
fro
listl de
substantive
afectate
de
aceastd
greqeald.
Ar
fi trebuit s5
s
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
7/72
.
,,vereghetd"
__r
f
IJn
realizator
urcat po
un
bloc
din Bucuregti
vorbea
despre:
ln
interiorul
cuv6ntului
teniqi,
vorbitorul
l-a
inlocuit
pe
,,i,,
cu
,,e",
probabil
pentru
cd
i
s-a
p6rut
cd sun[
mai
bine.
Am auzit
gi
alte
cuvinte
in
care
,,i,,
este
inlocuit
cu,,e,':
dh
\3/
Si
rctuSi
vereghetele
de
pe
deget
vd lipsesc
sd-Si
ia
un
bidon
de-dla
de
plastec
W^-
auzit,tot
la terevizor
sau la
radio,
urm[toarele
perechi
de
cuvinte:
ieftenire/ieftinire,
petec/petic,
purece/purice,
sdlbatec/sdlbatic,
seringd/siringd,
trimete/trimite.
Numai
una
dintre
variante
este
corectd,.
Care?
.
,,gcsoct"
i
un
prezentator
de
qtiri
a spus:
Litera.r
se
pronuntd
fie
,,cs",
fie
,,g2".
Dacd
,,x"
este
prima
sau
ultima
literd
din
cuvAnt
ori
dacd
este
urmat
de o
consoana,
se
pronunfd
,,cs",
de
exemplu:
Xenia,
fix,
extraterestru.
Dacb
,,x"
are
in dreapta
qi
in
stanga
sa
vocale,
fiecare
cuvant
are
norma
lui
de
pronunfare,
pe
care
o
afli
din
DOOM.
De
foarte
multe ori,
oamenii
care
vorbesc
la televizor
sau
la
radio
pronunfd
greqit litera
,,x",
rostind
,,cs",
in loc de
,,92"
(In
enun{urile
de mai
jos,
am
notat
pronun+area,
nu scrierea):
6}l
\J
Sa schimbe
metodologia
de
lecsaminarel.
Sd
scurteze
termenul
de
[ecsecufie].
Vd
propunem
qcum
zn
[ecserci[iu]
de
stil.
El
ne
spune
[ecsact]
de
ce s-a
intdmplat
acest
lucru.
Wrr"oileqte
dacd,
in urmdtoarele
cuvin
te,
,x?'se
pronunf[
,,cs"
sau
,,g2":
exaltat,
exemplu,
exerciliu,
existd, exil,
exotism,
expresiv,
externa,
extinde,
extrofin,
extrage,
extras,
extrem,
pix,
xenofobie,
xerox.
Prezentatorii
de
la
postul tdu
preferat
cum
pronun{6 aceste
cuvinte?
. El
esfe
7n
IeuroPa
V
I
un
prezent
ator
aspus
la televizor:
ia
este
lpron
: este]
o
artd.
De
ce
nu
e
corect?
Formele
verbului
a
fi
pronunld
cu
,,ie"
inilial,
dar
(e,
este,
eram,
erai,
se scriu
cu
,,e",
deqi
11
erali,
erau)
se
poate
sd
par[
Ar fi
trebuit
sd
Ar
fi
trebuit
sd
De
ce
nu
e
corect?
10
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
8/72
ciudat
sau incorect,
pentru
c6, de
obicei,
cuvintele
din limba
romdnd
se citesc
cum
se
scriu.
Acest
tip
de
pronun{are
este
numit
,,preiotare",
Aceeagi
reguli
funcfioneazd
gi
in
cazul pronumelor
personale
el,
ea,
ei, ele,
care trebuie
pronunlate
[iel], [ia],
[iei],
Iiele].
Am
auzit
de
foarte
multe
ori acest
tip
de
greqeald,
cauzatd
de dorinta
oamenilor
de a
vorbi
mai frumos:
/6-)
rememororea
ei
leil
e
le]
important
a;a
cum
esle
[este]
de
fiecare
datd
povestea
era
fera]
alta
Prezentatorul
nu
gtia
cd,
in
cazul
imprumuturilor
din
limbi
strdine
(neologismelor)
-
elan,
erd,
estival,
euro
etc.
-,
inclusiv
al
numelor
proprii
precum
Etiopia,
Europa,la
inceputul
cuvdntului,
litera,,e"
se
pronunfd
[e],
nu
[ie].
fg
Cdnd pron
unldm
fata
aceea
sat*
bdielii
aceia,putem
s6
nu
simfim
nicio
diferenfE,
pentru
cd
aceste
adjective
demonstrative
se
rostesc
aproape
la
fel,
chiar
dacd
primul
este la
feminin
singular,
iar
al
doilea,
la
masculin plural.
Fii
atent
c6nd le
scrii,
pentru
cd nu
se
scriu la
fel
care incep cu
,,e"
pe
care le auzi in
corect? Argumente az6,-[i
rispunsul
Uitd-te
la televizor timp
de o ord
gi
noteazb-li
cuvintele
acest timp.
Sunt
pronun{ate
.
,,soptisqrezece"
@
Un comentator sportiv
a
spus
la radio:
fn
minutul
De
ce
nu
e
corect?
Numeralele
cardinale
17
gi
18
au structvra:
Sapte/opt
*
spre
*
zece.
Pentru
c[
le este
greu
s6
pronun{e
cinci consoane
consecutive,
foarte
mulfi
dintre cei
care vorbesc la
radio
sau
la
televizor spun
gregit
optisprezece
sau
optdsprezece. Gregitd este
qi
forma
qaptisprezece,in
loc
de
qaptesprezece.
6)
\C/
optisprezece
grddini
zoologice
Saptisprezece
mii noud sute de tichete
w
Alege
varianta
corecti
a
numeralului:
paisprezece/
patrusprezece,
Saisprezece/S
as
esprezece. Ce
diferenfe observi
faf6
de situa{iile
de
mai
sus?
Ar fi
trebuit sl
Am
auzit
insd
Ar
fi trebuit
s[
I2
l3
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
9/72
.,,5tOt"
d
vocea reporterului:
Undeva,
in
centru,
tot se va
Strangula
traficul.
De
ce nu
e corect?
,,S"
inilial din verbul
a strangula
a
fost
pronunlat
[q].
Acelagi
tip de
greqeald
apare
qi
in:
fdrd
sd-l treci
pe gtatul
de
platd
W,.
Ai mai
auzit
qi
pronunlat
[9]?
2.
Tu
cum
pronunfi
dacd este
corect
.,,servici"
alte
cuvinte in
care
,,s"
inifial
este
cuvdntul
care se
scrie spray?
Verificd
Se
pot
duce
la
serviciu
cu
bicicleta.
Auzim
foarte
des
in
mass-media
forma
greqitd:
Restul
de opt ore le doarme
la
servici.
N-are
servici de curdlenie.
A avut o
locuinld
de servici.
Wa*d
te uili la televizor
,
noteazd-ri
de o sdptbmdnb, forma
corectd
serviciu
qi
Care
dintre aceste
forme
este mai frecventd?
.,,bufelie"
I
Un
prezentator
de stiri a
spus:
Exista
o
prevgdere
in regulament.
De
ce nu e
corect?
Accentul
nu
este
pus
in
cuvint la locul lui.
CAnd
stabilim
unde
punem
accentul, trebuie
sd
fim
atenfi la
cuvintele
asemdndtoare
(in
acest
caz,
vedgre)
qi
la
provenienfa
cuvdntului
(de
exemplu,
degi se aseamdnd formal
cu
pdldrle,
cuvdntul butglie
se
accentueazd"
diferit,
pentru
c[
este
un
substantiv
neologic
Ai
pdstreazd
accentul
din limba de
origine
-
in
francezd,, boutgille).
Am auzit
multe alte
cuvinte
accentuate
gregit:
un
idgl
na{ional
-
corect:
ldol
o
lard
unde maJia
are
o cifrd
-
corect:
m6a
de
cdte ori
auzi, timp
forma
greqitd
servici.
d
vocea redactorutui:
Se
pot
duce la
servici cu
bicicleta.
De
ce nu
e corect?
Forma
substantivului
este serviciu,
cu
,,u"
final.
Ar fi
trebuit
s[ spund:
Ar
fi
trebuit
sd
Ar fi trebuit
sd
I4 15
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
10/72
tn casd
se
afla
Si
o
batelle
-
corect:
butglie
are un allbi
-
corect: alib
odatd
lansat
acest program,
edltorii
[de
carte] se
pot
tnscrie
-
corect:
editgrii
in acest moment
sunt
in
legitlmd
apdrare
corect:
legltima.
W^- constatat cd unii dintre cei care
lucreazd,in
mass-media
nu
gtiu
sd
pun[
corect
accentul
in cuvinte
ca:
diaspora,
furie,
pricind,
tutore.
Pune-l tu
"
Nume romdnegti
Un
redactor
de
la
televiziune
a
prezentat-o pe
colega lui
colega
mea,
Ileana Pescarlu
De
ce nu e
corect?
Numele
propriu
Pescariu
provine
de
la
substantivul
comun
pescar, care, regional,
in
nordul
6rii
(mai
ales
in
Moldova),
se
pronun{6
,,pescgriu".
De
la
forma
din
Muntenia
a
substantiwlui,
pescar,
avem numele
propriu
Pescqru.
Este
recomandabil
ca
numele
propriu
sd
pdstreze
accentuarea
substantivului
comun.
Familii intregi iqi
pronunld
numele
ftrE sd
lin6
cont de aceastd
reguld de accentuare.
Existd
qi
nume
proprii
de familie care se accentueazd
pe
Catarglu, Vasiliu.
Acestea
nu sunt
t6
formate
in
limba
romdnd
de
la
substantive
comune,
ci
sunt
de
origine
greceascd (multe
provenind
de
la
prenume:
Atanase,
Vasile)
qi
pdstreazd
accentul
din
limba
de origine.
Am
auzit alte nume
proprii
cu accentul
deplasat:
6-}
\-/
corul
pregdtit
de maestrul
Stelian
Oluria
aici, la
noi,
pe
strada Horia Mdcelurlu
Eugen
CoSerlu
Rdzvan
Ciubotariu, tdndrul
care
a
murit anul trecut
la telefon
este
domnul
Octavian
Morarlu
qi
Alex
Ferurlu
vd
prezintd
Stiri
W,
care
sunt substantivele
comune, nume
de meserii,
de
la
care
provin
numele proprii
de
mai
sus?
Aceste
substantive
se mai
folosesc
astdzi?
Care dintre ele?
2.
Ai
colegi
ale
cdror
nume
de
familie
provin
de
substantive
comune, nume
de meserii?
Cum iqi
pronunld
numele?
Acum,
c[
qtii
care
e
regula,
le-o
pofi
spune
qi
lor.
.
Nume
strdine
la
ei
f
,r-entatorul
unei
emisiuni
culturale
a spus:
Denis
Diderot
[denis
didro
In limba
francezd, in
general,
,,s"
final
nu
se
pronunfd.
seama
de
regulile
de
dnd rostim
nume
strdine,
trebuie
sd
linem
pronunfare
din limba respectiv[.
De
ce nu e
corect?
Ar fi trebuit
sd
Ar
fi trebuit
sd
penultima
silabl:
Atanaslu,
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
11/72
Am
auzit
gi
alte
nume strdine
pronunfate
gregit:
6l
\C/
de
pe
Champs-Elysdes
fqampelize]
-
corect:
[qflzelize]
Le
}e]
Figaro
-
corect:
[e]
(aproximativ
,,eo",
intr-o
singur[
silabd)
ambilia
lui
Emir
Kusturica
fkusturica]
-
corect:
Ikusturifa]
Tot
din
cauza
necunoaqterii
regulilor
de
pronunfare
din
limba de origine
apar
qi
accentudri
greqite
ale
numelor
proprii.
Redactorul
care
a rostit enuntul
de mai jos
nu
qtia
cd
in
limba
Tu
ce
limbd
strdind
studiezi
la
Grsfie
cafl
,,i"?
.,,hostrii"
Latelevizor,
am vdzut
scris:
Unde-s
banii noStrii?
De
ce
nu
e corect?
Adjectivul
posesiv
de
persoana
I
plural
are forma
de
singular nostru. Pentru
a
obline
forma
de plural,
addugdm
desinenfa
,,-7"
(noqtri).
Adjectivul
noqtri
nu se scrie niciodatd
cu
mai mult
de
un
,,i",
pentru
c[ al doilea
,,r"
ar fi articolul,
care nu
se
poate
ataga adjectivelor
pronominale.
Cel
care
a
scris noStrii
nu
s-a
gAndit
la
structura
cuvdntului
gi,
din teama
de a nu
gregi,
a
scris
cu doi
,,io'.
Ai fi
trebuit sd scrie:
Unde-s
banii
Am
vizut
aceastd
greqeald scrisd
pe
ecran de
mai
multe
ori,
in
cazul
adjectivului
posesiv
noqtri,
voStri:
6}l
afost
un
$oc
pentru
angajalii
noStrii
verii vostrii vin mdine
in vizitd
gcoal[?
conform
Urmdregte
la
regulilor din
elevizor
dacd
redactorii
pronunld corect,
aceastd
limbd strbin[,
numele
proprii.
dacd
md uit numai
la Olympiqze
[olgmpic]
Marseille
-
18
I9
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
12/72
vdzut
qi:
.
,,mdndrii"
Pe
crawl
(banda
de
jos
de
pe
ecranul televizorului) am
Am fost
foarte mfrndrii
cd...
De ce
nu
e corect?
Forma
de singular
a adjectivului
din exemplul
nostru este
mdndru.
Pentru a
obline
forma
de
plural,
inlocuim
desinenfa
,,-u"
cu desinenfa
u-i" (mdndri). O
situalie
in
care
adjectivul
mdndrii
se
scrie cu doi
,,i"
este
cea
in
care adjectivul
precedd
un substantiv,
preludnd
de
la acesta articolul: Mdndrii zei stdpdneau Olimpul.
in
aeest caz,
primul
,,i"
este desinenla
de
plural,
iar
al doilea,
articolul hot[rdt.
Ar fi
trebuit
sd
scrie:
Am fost mdndri cd...
t
,ri"
/.ii"
dr.
crawl
am vdzut scris:
Suntem membrii ai acestui srun de state
eu
De ce
nu e corect?
Forma de singular
a
substantilului
din
exemplul
nostru
este membru. Oblinem
forma de
plural
adiugdnd desinenta -i
(membri).
Dacd avem
nevoie
de
forma
de
plural
articulatl,
trebuie
sd
addugim
inc[
un -i
(Suntem
membrii
acestui
grup).In
exemplul
nostru,
grafia
corectd ar
fi fost
membri,
pentru
cd
substantivul
este
nearticulat.
20
Ar fi trebuit
sd se
scrie:
Suntem membri
ai acestui
grup
de
state europene.
sau
Suntem membrii
acestui
grup
de
state
eu
In
exemplele
de mai
sus,
gregeala
este
provocatd
gi
de
faptul
cb
formele
cu un
,,i"
gi
cu doi
,,i"
se
pronunfd
la fel.
in
alte
txle
de
pe
crawl, amvdzut
scris
greqit
substantivul
qoferi:
/r
r\
\=/
Aproape 26.000
de
soferii
au rdmas
fdrd
permis.
i, ,ona
Bdneasa,
peste
100 de
Soferii
au
circulat
pe
contrasens
lntr-o
singurd ord.
.
,,ii"
/
,,iii"
*onu
greqeald
pe
care am
vdzut-o
pe
crawl:
copu sqt
De
ce
nu
e
corect?
Forma
de singular
a substantivului
din exemplul
nostru
este copil. Deci
primul,,i"
face
parte
din riddcina
cuvdntului. Prin
addugarea
celui
de-al
doilea
,,f",
oblinem
forma
de
plural,
nearticulatd,
a
substantivului. Al
treilea
,,7"
reprezintb
articolul
hotdrdt,
care ar
fi
trebuit
sd
fie
prezent
gi
in
structura
substantivului
din
exemplul
de
mai
sus.
Ar
fi trebuit
s[
scrie:
w sat
lS
Unii redactori
fac
qi
greqeala
inversd
(scriu
cu
trei
,,i",
in
loc
de doi
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
13/72
Problema scrierii cu un
,,i"
sau cu
doi
,,i"
apare
qi
la
infinitivul unor verbe de conjugarea a
IV-a
(sau
la
alte
moduri
gi
timpuri
care il confin).
Explicd
gregelile
din urmdtoarele enunfuri:
Aceste
companii
ar
putea
oferii salarii mari.
Nu
pot
citii atdtea cdrli.
Vei
Stii
sd
scrii.
M-aS intfrlnii
cu
tine-
Unde
punem
crotimd?
.,,mo
lovit"
l:=-:-
--
-:--
r::
doud meciuri
intro
zi
De ce
nu
e corect?
Secvenla
marcatd
in exemplu
nu
reprezintd
un
cuv6nt, ci
dou6:
prepozifia
intr(u)
gi
articolul
nehotdrAt feminin
o.
Cele dou[
cuvinte
trebuie
legate
prin
cratim6,
semn care
marcheazd totodatd
gi
cdderea vocalei
finale
a prepoziliei.
La fel, in eiemplul
ma
lovit,
cratima
ar
fi
trebuit sd lege
doud cuvinte:
pronumele
personal
in
acuzativ,
formd neaccentuatl, md
qi
verbul
auxlliar
a,
indic6nd
gi
cdderea
vocalei finale
a
pronumelui
(m-a
lovit).
Ar fi
trebuit
sd scrie:
doud
meciuri
intr-o zi
]ig
in
alte
situafii,
unii redactori, de teamd sd
nu
gregeasc5,
au
pus
cratimd acolo unde
nu ar
fi
trebuit. in
primele
dou[
exemple
din
lista
de
mai
jos,
verbul la
imperativ,
persoana
a
II-a
plural (ldsali),
este
confundat cu
o secven{d alcdtuitd
din verb
1tasa1+
pronume
Qi).
in
cel
de-al
treilea
exemplu,
redactorul
a
scris cu cratimd adjectivul nehotdrdt
vreo
fre
pentru
cd
a
avut
in
minte forma
tntr-o, fie
pentru
c5
a recunoscut
articolul
o
in
structura
adjectivului nehotlrdt
qi
a considerat,
prin
urmare,
cd
trebuie
separat
prin
cratim6.
Ldsa-li,
domnule,
sd vadd cum e aici
Ldsu-li
gura
vre-o sectd
-
,,vice-primor"
dr.
crawlul
de
la
televi
zor am,,rdzut
scris:
ide
De
ce
nu
e
corect?
De cele
mai multe
ori,
prefixele
qi
prefixoidele
(care
sunt
nigte
prefixe
mai
bogate ca sens
gi
mai
,,lungi")
-
a-, dez-,
maxi-,
mini-,
ne-, non-,
post-,
pre-,
pseudo-,
super-,
supra-,
ultra- etc.
-
nu
se despart
prin
cratimd de
cuvdntul-bazl. Trebuie sd fim
aten{i
la
scrierea cuvintelor care-l confin
pe
ex-
(ex-ministru,
"i-
preSedinte),
care
constituie o
exceplie, scriindu-se cu
cratim6.
Ar fi trebuit sd scrie:
de
In
textele de
pe
crawl
am
int0lnit
qi
alte cuvinte
scrise cu
cratimd,
degi
e de
preferat
s5 se
scrie legat:
media multi-anuald
altru-performunt
condusd de un regim
post-comunist
costume
de
super-eroi
22
23
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
14/72
vtce-pflmar
in loc
sd scrie legat
prefixul/prefixoidul gi
cuvdntul-bazd,
fi doud cuvinte
De ce
nu e
corect?
Substantivele
compuse
care
se
scriu,
in
general,
cu
cratim6.
denumesc
profesii
sau
funclii
unii redactori
le
scriu
chiar
separat,
ca
gi
cum ar
independente:
sub
secretar
un
avion
altru
ugor a
ratat
aterizarea
.
,,ozi
noopte"
Pe
crawl am vdzut
scns:
A
plecat
azi
cu avionul.
De
ce
nu
e
corect?
Adverbele
compuse
(azi-dimineald,
dupd-amiazd,
ieri-
seard,
poimdine-noapte
etc.)
se scriu
cu cratim6.
Ar fi
trebuit
s5 scrie:
A
olecat
i-dimineatd
cu avionul.
in
alte texte
de
pe
crawl
am ?ntdlnit
alte
adverbe
compuse
scrise
lbri
cratimd:
azi nodpte
motne sedra
nt
gef"
Pe
crawl
am
Ar
fi trebuit
sd
scrie:
Am
mai intdlnit
in
textele
de
Pe
profesii
gi
de
funcfii
scrise
fbri
cratim6:
prim
ministru
prim
procuror
chestor
Sef
agent
Sef
.
,,bull
simf"
crawl
qi
alte
nume de
dr-
crawl
am
vdzut scris:
De obicei
lii
procesul
verbal
la tine?
De
ce
nu
e
corect?
Majoritatea
substantivelor
compuse
dintr-un
substantiv
9i
un adjectiv,
inclusiv
substantivele
proprii, se
scriu
cu cratimd.
Ca
sd
fim
siguri,
consult[m
DOOM-u1.
Ar fi trebuit
sd scrie:
De obicei
lii
procesal-verbsl
Ia
tine?
Tot
in texte
de
pe
crawl
am int0lnit
alte
substantive
compuse
scrise
frrd cratimd:
bzut
scris:
24
25
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
15/72
fI
\J
parlamentari
care
sfideazd
legea
qi
bunul
siml
in
prim
plan
crimd
cu
silnge
rece
din
cauza
lui
Harup
AIb
ng
Exist5
qi
exceplii
,
adicd
situalii
in
care
un
substantiv
De ce
nu e
corect?
Numele
proprii
(nume
de
persoane, de
localit[1i,
institulii,
de
personaje
literare etc.)
se
scriu
cu
majusculd.
Ar
fi trebuit
sd
se scrie:
ministrul
Tot
pe
crawl
am
vdzut
alte substantive
proprii,
care
trebuiau
scrise
cu
majuscul[:
ministrul
mediului
-
corect:
Mediului
ministrul
mancii
-
corect:
Muncii
ministru
de
externe
-
corect: Externe
de-aq
./i
scuJila
roqie
-
corect:
Scufitra-Roqie
W lmagrneazd-fi
cdte
dou[ contexte
in
care
urmdtoarele
cuvinte
sd
fie scrise
cu
majusculd
qi
cu minusculd:
albd/Albd,
int
erne/
nt erne,
p
it
eq
t
i/P
it
eS ti.
Abrevieri
'
,Pt"
Am
vdzut
scris pe ecran:
B.
Mondiald
spune
ca...
De ce
nu
e
Potrivit?
in textele
scrise
este
bine sd
evitdm
abrevierile
(cu
excep ia
celor
cons
acrate
qi
a
siglelor),
pe
care
le
putem
folosi numai
atunci cand
ne
lu[m
notile sau
cind
l6sdm
un
bilefel
pentru
membrii
familiei,
nu
qi
intr-o
lucrare
de control
Sau,
cu
atdt
mai
pufin,
pe
crawl.
de
Imagineazd-[i
cd
lucrezi
la
o
televiziune
qi
trebuie
sd
pregdteqti
pentru
aparilia
pe
ecran
urmdtoarele
texte
de
gtiri,
fbcdnd
corecturile
necesare.
Nu
uita
cd
redactorii
de
televiziune
trebuie
sd aibd
pe
birou
DOOM-ul.
Redactorul
qef
de
la ziarul
,,Gdndul"
qia
dat
demisia.
Azi
noapte,
tntro
zond
ultra
centrald, primul
ministru qia
lovil
motocicleta.
AAojuscule
.
,,ministru
de
externe"
Pe
crawlul
de la
televizor
am
vdzut
scris:
minis
trul transporturilor
dintr-un
substantiv
un
adjectiv
se
scrie
legat.
Unii
i
scriu
doud
cuvinte
26
27
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
16/72
Ar fi
trebuit
sd
scrie:
Banca
Mondiald
spune
cd...
semnul
Tot pe
crawl
amvdzut
alte
abrevieri,
care
sunt mai
degrabd
unei
redactdri
neglijente
decdt
al
lipsei
de spafiu:
purt.
de cuv.
deputat, primup.
PNTCD
PRM
a
contestat
la
C.
Constitulionald
legea
votului
uninominal
politicienii
aufdcut
legi
pt
a se
proteja
se
declara
pregdtit
ptr
o tntrevedere
cu
pre{edintele
chinez
l.
Scuza
celor
de
la
televiziuni
pentru
folosirea
abrevierilor
este
economia
de spafiu.
cdte
spalii
s-au
economisit
in
cele
cinci
enunguri
de
mai
sus?
Este
justificatd
prezen[a
abrevierilor?
Motiv
eaz6- i
rdspunsul
2.
Cdnd,
ifi
iei
notife,
i
se intdmpli
s[
inventezi
abrevrerr
gi
apoi
sr
nu
mai
gtii
ce
inseamn[?
pentru
ce cuvinte
qezi
cd au
fost
fbcute
abrevierile
pr.,
pre$.,
pur.,
cuv.
qi
Med., pe
care
le-am
vdzutscrise
pe
ecran?
Punctuotie
,
(Virgulo)
.
-Nu
te supdro
frote "
Pe
crawlul
de la televizor
amvdzut
scris:
P
o I
i
t
i
c
i
eni
_tr
ez i
I
i-v
d
De
ce
nu
e
corect?
Substantivele
in vocativ
$i,
in
general,
formulele
de
adresare se despart obligatoriu
prin
virguld
de restul enunfului.
Ar
fi
trebuit
sd
scrie:
Politicieni. treziti-vd
Am
vdntt
pe
crawl
foarte
multe
exemple de
acest
tip,
in
care
virgula lipsea:
d)
\C/
lJndemergetri-doamnd?
$i
eu cefac-Mircea?
LinisteSte-te_mamd
Mergi tn
partea
aia_mamaie
Hagi_te
iubesc,
Hagi_te iubesc
Ole, ole, mullumim-Rapidule
$efu'-venili
s:d vd uitali
Nu mai bdgayi_dom'le_mdna in butoaie, cd
nu
efrumos
Care
verdeyd?
Ce
vorbeqti_md,
arde toatd
casa.
Nu te supdraifrate
29
8
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
17/72
.
,,soful
ei Alexandru"
f
Am
vdzut
scris
pe
ecran:
ntelefondator
al PC,
Dan
Voiculescu
anuntd...
Ar
fi
trebuit sd scrie:
lefondator
al PC,
Dan Voiculescu-anunld...
In acest caz,
sintagma
omul
de
afoceri
harghitean nu
este
suficientd
pentru
identificarea
persoanei
despre
care
se vorbegte,
iar numele
acestei
persoane
este absolut
necesar in
context:
numele
nu
reprezintd
o
explicafie suplimentard, ci
una
absolut
necesard,
prin
urmare nu
se
izoleazd
prin
virguld
(Omul
de afaceri
harghitean
Csibi
Istvan
rdmdne
tn
arest).
.,,Porumboiu
controt"
It
f
pe
crawlul
de la
televi
zor
amv[zut
scris:
Invdtdmdntul
tncotro?
De
ce
nu
e corect?
Absenla
verbului
dintr-o
propozilie
se
marcheazd prin
virguld
sau
prin
linie
de
pauzd.
in
exemplul nostru,
se subinfelege
verbul a se indrepta:
incotro se tndreaptd invdldmdntul?
Ar fi
trebuit
sd
scrie:
? sau
Invdtrdmdntul
_tncotro?
Am
vdzut
pe
crawl multe
exemple
in
care absenla
verbului
marcatd
prin
virguld
sau
prin
linie de
pauzd:
$tffinescu_lansat in luptd
-
[a
fost]
Busuioc_acuzat
cd nu
qtia
cd
Pavarotti a
murit
-
[a
fost]
feroviarii
_tn
grevd general
d
-
[sunt]
TAROM_bun
de
platd
-
[este]
apa_mai scumpd
decdt
laptele
-[este]
Venezuela_la urne
-
[merge]
Porumboiu_contrat
-
[a
fost]
De
ce
nu
e
corect?
ApoziJiile
explicative
(acele
secvenle
echivalente
ca
sens
cu
termenul regent,
pe
desparl
obligatoriu prin
virguld.
de
text
facultative,
care il
explic[)
se
Am vdzut
'
':
ffsula:
1l
.l
t".t-r J
\J
A
dISCUIAI
Bolojan_despre...
pe
crawl
foarte multe
apozigli
neizolate prin
cu secretarul general
al
Guvernului,
Ilie
Secretarul
general
al ONU,
Ban Ki-Moon_vave:ni...
R
epr e z
ent
antu I PD
L
_Ra
du B
er c
e anu
_q
anun at.
..
Afost
ucisd
Cristina
de soyul eillexandru?
Nu
orice nume propriu
se izoleazd
prin
virguld.
Numele
propriu
func\ioneazd
ca
o
apozi[ie explicativd
nurnai
dacd
secvenfa
anterioard
este suficientd
pentru
identificarea
persoanei
despre
care se
vorbeqte
(de
exemplu,
dacd spunem
,,preqedintele
Rom0niei",
aparilia
numelui
pregedintelui
reprezintd
o apozilie
explicativd,
care
se
izoleazd
prin
virguld,
pentru
cd
persoana
poate
fi
identificati
9i
fbrd prezenla
explicit[
a
numelui).
in
exemplul
de
mai
jos,
pe
care l-amvdz;ttt
scris
pe
ecran,
situalia
este
diferitd:
Omul de
afaceri harghitean,
Csibi Istvan,
rdmdne
tn arest.
nu
era
f?)
\c/
3l
0
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
18/72
Pe
crawlul
de
la
televizor
am vdzut
scris:
o
a
murit_iar
alte
trei au
fost
rdnite.
De
ce
nu
e
corect?
Inainte
de
conjuncliile
coordonatoare
adversative (dar,
iar,
insd,
ci) se
pune
intotdeauna
virgul6.
Ar fi trebuit
sd
scrie:
o
o
murit, iar alte
trei
au
fost
rdnite.
Unii redactori
nu
gtiu
cd
virgula
este
obligatorie
in
aceste
Lucian
e un tip
tdndr_iar
eu a trebuit
sd md mobilizez.
Condiliile
de
participare
sunt
foarte
dure_dar
Si
destutl de
ambigue.
Alimentele
s-au
scumpit cu l,lo%_iar prelul
uleiului...
incerc-dar
nu merge.
Ug
Se
spune,
de obicei,
cd
nu
trebuie
sd
se
pund
virguld
inainte
de conjunclia
coordonatoare
qi.
Totuqi,
dacd
aceasta are
valoare
adversativ[ (dac[
poate
fi
inlocuitd cu
dar
sau
cu
tnsd),
virgula
este
necesari.
Redactorul
care
a scris
textul
de mai
jos
nu
ia acest lucru:
.
,,7-8
dacd
om
foce reusi
sd ne
colificdm"
televizor
am
vbzut
scris:
32
om
Din
cdte am
tnleles
de
la
medicul
Stelei_existd
speranle
sd
De
ce
nu
e corect?
La
nivelul frazei,
dacd
o
propozilie
subordonatd
circumstanlial5
este
aqezatd
inaintea
regentei,
se desparte prin
virguld
de aceasta.
La nivelul propoziliei,
circumstanlialul
agezat
inaintea
regentului
este urmat
adesea
de virguld.
Ar
fi
trebuit
sI
scrie:
Din
cdte am tnleles
de la medicul
Steleirexistd
speranle
sd
se remca-
Am
inregistrat
qi
urmdtoarele
contexte
in
care
virgula
lipseqte:
Dacd
invinge
Al
Jazzera_eu
tot
cred cd...
7-8
dacd
amface-am
reuSi
sd
ne
calificdm.
Sentimental_m-aS
bucurafoarte
mult sd
cddem
cu Bayern.
.
,,EURO
2008,.
se
apropie"
Pe
crawl
am vdzut
scris:
Filmul ,,4 luni,
3 sdptdmdni
qi
2
zile"ra
primit...
De
ce
nu
e
corect?
Nu
se
pune
virguld
intre
subiect
gi
predicat
sau
intre
pr
op ozi[ia
subordonatd
subiectiv[
qi
re
gentd.
Ar
fi
trebuit
s[
scrie:
Filmul
,,4
luni, 3
sdptdmdni
si
2 zile"
a
primit...
dr.
crawlul de la
JJ
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
19/72
Am inregistrat
qi
apare
nejustificat:
urm[toarele
contexte
in
care
virgula
Direclia Nalionald
Anticoruplie, incalcd legea,
sprijinitd
de organele superioare.
Ambasadorul
SUA la
Bucureqtira
declarat,
joi,
cd.,.
Afacerile salersunt
conduse
de
Aurelia.
EURO 2008rse
apropie.
Ceea ce v,d
putem
asigurareste
cd
qtim
ce inseamnd...
Maqina
va
fi
scoasd
la licitalie,
iar
cine o
va
cumpdrarva
pldti
toate taxele.
PreSedintele
Romdniei
Traian
Bdsescu
a
jhcut
o
vizitd
Ucrainq
unde
a discutat
probleme
legate de
Marea Neagrd.
Mesajul prim-ministrului
a
fost:
,,Dragi
colegi
venili
disculii "
tn
la
q
Aceeaqi
regula
funclioneazd
qi
in
cazul complementelor
(direct,
indirect etc.)
gi
corespunzitoare.
Prin
urrnare,
al
propozifiilor
virgula
nu
trebuia
subordonate
sd
apard
in
llAorfologie
,,Substontivuri"
.
,,lo
sursa
ne?egulei"
d Amauzitrrn
corespondent la
televizor:
impotriva
pdinei
albe
De
ce nu e
corect?
Substantivele
feminine
au
.la
genitiv-dativ
singular
nearticulat
aceeaqi desinenf[
cu
cea de
nominativ
plural
(unei
dupd-amieze
-
doud dupd.amieze). La
aceastd
desinenfd,
pentru
forma articulatl
de
genitiv-dativ,
se
adaug[
articolul
hotdrdt:
dupd-amiezei.
Am mai auzit
gi
urm[toarele
forme greqite:
i6br
l*J
\il/
conditiile
in
care
tqi
trdiesc
anii
bdtuAnepi
-
corect:
bdtrdnelii
la
sursa
neregulei
-
corect:
neregulii
ca
familia
sorei
poliyistului
sd
aibd
grijd
de
copil
-
corect:
surorii
pe
terenurile
Grddinei
Zoologice
-
corect; Grddinii
aici
era
altddatd
centrul
piefii
din
oras
-
corect:
pielei.
Ar fi
trebuit
sd
A testat
cu
succesro
rachetd.
Liderii Uniunii
sunt nemullumitri,
cd unii
iolegi
Imagineazd-fi din
nou
cd ai de
pregdtit
urmdtoarele
pentru
apailiape
crawl
gi
pune
virgule unde este
cantl:
34
35
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
20/72
Scrie
forma
corect[ de
genitiv-dativ
articulat a
substantivelor
marcate mai
jos:
Nadal
este
regele
rgurei
a
datfoc
plapumei
finalul
sdptdmdnei
modei la
Paris
mullumesc
qi
masinei
tn
domeniul
imagisticii
qi
al medicinii nucleare
.
,,Produsuri"
It
iE
-
-
La
buletinul de
gtiri,
prezentatorul
a
anunlat:
S-au
deschis
Care este forma corecti?
Unele
substantive
neutre,
cum
sunt caiet, creion, md4
scaun etc.,
primesc
la
plural
desinenfa
,,e",
altele, desinen{a
,,uri"
-
Iaptop,
pat,
stilou etc.
-,
iar un numdr mai mic
de
substantive
neutre
oscileazd
intre
cele
doud
desinenle:
piedestal
piedestaluri/piedestale,
nivel
-
niveluri/nivele
etc. Pentru a
afla
formele
corecte de
plural
ale substantivelor, verific[m
in
DOOM.
Ar
fi
fost
corect:
S-au deschis
Tot
greqite
sunt
qi
urm[toarele forme,
a.uzite la
radio
sau la
izor:
acesle
semnuri
-
corect:
semne
produsuri
naturale
-
corect:
produse
ublibilde
-
corect:
abyibilduri
azile
-
corect: aziluri
Scrie
forma de
plural
a urmdtoarelor
substantive neutre:
aregaz,
compromis,
chibrit,
habitat,
hotel.
.
,,blogul
lui
foono"
rffi
Prezentatorul
le spune
ascultdtorilor:
Rdspundeli
voi
invitaliei
lui
M,rtddlinu.
tr-ce
nu
e corecn
In
exemplul
de
mai
sus,
substantivul
Mdddlina
este in
cazul
genitiv,
iar
forma
sa corect[ de
genitiv
este Mdddlinei.
Articolul proclitic
/zli se foloseqte
inaintea
numelor
de
persoane
de
genul
masculin
(lui
Andrei,
lui
Mircea
etc.),
ca
gi
inaintea
numelor
de
persoane
de'genul
feminin
de
provenien[d
strdind,
(lui
Elisabeth,
lui
Juliette
etc.)
ori
inaintea
numelor de
persoane
terminate
in
consoand
(lui
Carme4)
sau
in
vocalele
,,o", ,,7"
(lui
Teo,
lui
Marfl.
Cea mai mare
parte
a substantivelor proprii
nume
de
persoane,
de
genul
feminin
de
termind in
,,a"
qi
exprimd
cazurile genitiv qi
dativ
prin
desinenle
specifice:
,,-ei"
sau
,,-di"
(Mariei,
Ancdi).
Ar
fi
fost
corect:
Rdspundeli
vo i invitayiei
Mdddlinei.
Gregelile
de
acest tip
sunt
frecvente
la televizor
sau la
btogul
lui loana Dobre-
corect:
Ioanei
torlionarul
lui
Elisubeta
Rizea
-
corect: Elisabetei
atentatul
la
adresa
lu' Monica
Lovinescu
corect:
radio
6}'
\=/
telev
6}l
Er/
36
Monicdi
37
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
21/72
Greqeala apare
qi
demonstrat
iv
e.
P
r
ecizeaz\"
jos:
la
substantivele comune
sau
la
pronumele
forma
corectd
pentru
construcfiile
de
mai
sd-i
ia lu' doamna
pachetul
de
ligdri
mdna lu'fata
din
cauza lu' bdiutu'
tmpotriva lui dsta
votez
.
,d?ogele
mele"
I
Am
auzit
la
televizor:
,,Drogele"
odjective
mele,
toate
Stili
cd...
De
ce
nu e
corect?
Adjectivul drag
este
variabil, cu trei forme flexionare:
la
singular,
drag, dragd
gi
o
form[
comund de feminin
gi
masculin
plural
-
dragi.
Forma
de
vocativ,
genul
feminin,
numdrul
plural
este
dragi
(dragi
colege)
sau, cdnd
adjectivul
este substantivrzat,
dragile
(dragile
mele) ori
dragilor
(dragilor,
md bucur cd
vd
vdd).
Corect
ar
fi
fost:
mele,
toate
Stiti
cd...
Am mai
auzit aceasti
greqeald
gi
altd
datd:
Dragii
mei, dragele
mele, suntfoarte
curioasd.,.
Aga
cd,
dragele
noastre,
aveli cu ce
sd
vd rdsfdlaYi.
38
39
[S
Greqeala apare
frecvent
nu numai la vocativ,
ci
qi
cdnd
substantir.ul
feminin
precedat
de acest
adjectiv este in
aIt caz:
(pe)
dragele mele
colege
(corect:
dragile), dragelor
noastre
colege
(corect:
dragilor).
.
,,ultimile"
It
I Am
auzit
la
televizor:
Care
sunt ultimile
noutayi?
De
ce
nu e corect?
Adjectivul ultim
are
patru
forme
flexionare, in
functie de
numdr
gi
de
gen:
ultim, ultimd, ultimi, ultime.
Deci
la
masculin
plural,
forma este ultimi, iar la feminin
plural,
forma
corectd este
ultime.
Am auzit aceastd
gregeald
in mai multe
emisiuni:
in
ultimile
zlle
printre
ultimile
pe
care
le-a/dcut
o
singurd victorie
in
ultimile cinci
partide
ultimile
sondaje
ultimile
puteri
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
22/72
.
,,vechei"
@
In
timpul
unui documentar
am auzitl.
aspectul
vechei
ctitorii
De
ce
nu
e
corect?
La
genitiv-dativ,
genul
feminin,
numdrul
singular,
adjectivele au aceeagi
desinenfd cu
cea
de
nominativ
plural.
Adjectivul
veche
are la
plural
forma vechi, iar forma
de
genitiv-dativ
articulat
este
vechii
(al
doile& ,,1" este
articolul
hotdrdt
enclitic,
pe
care
adjectivul
antepus
il
preia
de
la
sub
stantir,ul c t i t o r i e).
Amauzit
aceast[
greqeald gi
in
contextul:
aqteptarea
marei.finale
-
corect: marii
Wa"
recteazdtextul
de mai
jos,
explicdnd
in
ce
constau
gregelile:
I-am
scris dragei noastre
prietene
o
scrisoare
tn
care
i-am
dat ultimile
veSti despre
noi. Surorii
sale
mai
mare i-am trimis o
vedere
cu imaginea vechei
cetdli
a
Sighiqoarei.
,,Mi-or
ploce"
sd
fie
moi
simple
verbele
.
,,vroiol'll"
J
I Unii realizatori ai
emisiunilor
de televiziune
sau de
radio li
se
adreseaz[
invitalilor
din studio
astfel:
Vroiam
sd
vd mai tntreb
niste
lucruri
interesante.
De
ce
nu e
corect?
La
modul indicativ,
timpul
imperfect,
forma
corect5
a
verbului
a
voi
este
frrd
,,r".
Formele cu
,,r"
apar
prin
contaminare
cu verbul sinonim
e vree,
conjugat astfel:
vream,
vreai
etc.
De
cele
mai
multe ori,
vorbitorii folosesc
formele
greqite
vroiam,
vroiai,
vroia,
vroiali,
vroiau,
in
locul celor
corecte
-
voiam,
voiai,
voia,
voiali, voiau.
in
limba
romdn6,
la
imperfect se
foloseqte
verbul
a
voi, dar Ia
pteze.nt,
verbul
a vrea:
vreau, vrei, vrea
etc.
Formele verbului
a voi
sunt invechite
la
prezent:
voiesc,
voieqti,
voieqte
etc.
Greqite
sunt
qi
exprimdrile:
Vroiau
doar sd-Si
mdreascd
conturile.,-
corect:
voiau
Ce
mai
vroiaQi
sd spuneli?
-
corect:
voiali
Dispunea
cum
vroia de
banii aceqtia?
-
corect:
voia
.
,,sd
oibe"
Ar
fi
trebuit
si
Ar
fi
trebuit
sd
40
41
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
23/72
Am mai auziL
qi
alte
greqeli
de acest
tip:
Prezentatoarea
unei
emisiuni
despre
arhitecturd
gi
6l
\3
Nu
v-ar
displace
sd
vd oferim un
bilet.
-
corect:
displdcea
ecoraliuni interioare
a spus:
Trebuie
sd
aibe doud
intrdri.
Vor upure
elemente
noi.
-
corect:
apdrea
Pddurarul
poate
prevede
un
eventual
dezastru.
-
corect:
ltrevedea
.
,,trebuiesc"
Am
auzit
larealizatorii
de emisiuni
forma trebuiesc:
itri trebaiesc
foarte
multe
elemente de
detaliu.
Aceeagi
gregeald
apare
gi
in
exemplele
de mai
jos:
Sunt
obligate
sd
uibe...
-
corect:
sd
aibd
Sper
ca toatd
lumea
sd
aibe
o zifrumoasd.
*
corect:
sd
aibd
De
ce nu
e
corect?
Forma
de conjunctiv
a
verbului
a
persoana
a III-a
singular
qi
plural,
sd
aibd.
avea
este,
pentru
Ar
fi trebuit sd
.
,,mi-or
ploce"
Amauzit
la televizor:
Ce
li-ar
place
sd
prezin{i?
De
ce nu
e corect?
Modul
condifional-optativ
se formeaz6
cu
verbul
auxiliar
a
avea
Si
cu
forma
de infinitiv
a
verbului
conjugat.
Verbul din
exemplul
de
mai
sus are
la
infinitiv
forma
a
pldcea (este
de
conjugarea
a II-a),
nu a
place.
De ce
nu
e
corect?
La modul
indicativ,
timpul
prezent,
verbul
a
trebui
are
formd
unici
-
trebuie.
Realizatorul
a
folosit
forma trebuiesc,
considerdnd,
probabil, c[ acest verb
trebuie acordat cu
subiecful
propoziliei
(elemente)
gi
cd
verbul se
conjugd
cu
sufixul
,,-esc".
Gregeala
se
poate
explica
prin
influenfa
formei de conjunctiv
a
verbului,
care
se
conjugd cu sufixul
menfionat: s-ar
putea sd ne
trebuiascd mai
multe detalii.
Amauzit
gregeala
frecvent latelevizor
gi
la radio:
lucruri
care trebuiesc
puse
la
punct
trebuiesc
controlate
alte
acte care
trebuiesc
43
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
24/72
'
,,coPie"
d r" talk-show-ul pe
care il
prezintd,
realizatorul
a
zis:
Eu,
Stii
ce
cred?
Cd a tnceput
s-o
copie
pe
Loredana
Groza.
De
ce nu
e corect?
Cdnd
conjugdm
verbe
ca a
bdnui sau
a copia,
observdm,
la
modurile
indicativ
qi
conjunctiv prezent,
persoanele
I,
a
II-a
singular
qi
a
III-a
singular
qi
plural,
prezenla
sufixelor
,,-esc"
qi
,,-e2". Aceste
sufixe
sunt
supuse
unor modificdri
in
funcfie
de
persoana
verbului:
(eu,
ei) bdnuiesc,
(tu)
bdnuieSti,
(el)
bdnuieSte,
(eu)
sd bdnuiesc,
(tu)
sd bdnuieSti,
(el,
ei)
sd bdnuiascd,
respectiv
(eu)
copiez,
(tu)
copiezi,
(el,
eil copiazd,
(eu)
sd
copiez,
(tu\
sd
copiezi,
(el,
ei)
sd copieze.
Corect
ar
fi
fost:
Eu;
$tii
ce cred?
Cd
a inceput
g-o
cooieze
pe
Loredana
Groza.
Am
observat
aceeagi
greqeal6 qi
in
situafia
de mai
jos:
El
a comis
deja
doud crime
Stiute,
se
bdnuie
Si
o
a treia.
-
corect:
se
bdnuieSte
.
Wo*r"
forma
corectd
din
perechile
urmatoare:
fabricd/fabricheazd,
rdzuie/rdzuieSte,
ddinuie/ddinuieSte,
se
strdduie/se
strdduieSte.
Tu
ai
mai
auzit la
televizor
alte forme
verbale in
variafie?
Spune
care
sunt
aceste
verbe
gi
precizeaz|
forma
recomandatd
de normd,
consult6nd
DOOM-ul.
.,incetineoz6"
sou,incetinegte"?
@"ocea
redactorului:
erea
economicd tncetineazd.
Cum
a
rezultat
aceasti
formi?
Redactorul a
vrut,
probabil,
sd
foloseascd verbul a incetini,
care
prezintd
in
conjugare
sufixul
,,-esc"
(creSterea
incetineSte),
insd i-a
ataqat acestuia sufixul
,,-e2",
care
apare
in
conjugarea
verbului a
fnceta,
de
conjugareal
(zgomotul
tnceteazd).
CreSterea economicd
1. Textul
urm5tor
confine
mai multe
greqeli.
Explicd in ce
eonstau
aceste
gregeli
qi
corecteazd-le:
La ultima
intdlnire,
profbsorii
ne-au spus
cd ne trebuiesc
antrenamente
zilnice ca sd
putem
participa
la
o astfel de competilie.
Mi-ar
place
sd merg
qi
eu
Itt
antrenamente,
dar
o sdptdmdnd
voi
fi
plecat
in vacanld. Vroiam
,,;d
recuperez cumva
orele
la
care nu voi
fi
prezent,
dar
profesorii
pdreau
sd nu
aibe
timp sd rdmdnd cu
mine
dupd
programul
stabilit.
Mi-au
spus
cd md vor
anunla
dacd
va apare
posibilitatea
de a
yurticipa la antrenamente
Si
cu alte
grupe
de elevi.
2.
Urmdregte
un
talk-show
gi
noteazd-li
formele
verbale
grcqite pe
care
le-ai
auzit
la moderator
gi
la
invitalii
sdi.
'
uA?
fdcusem"
@^
m auzitun comentator sportiv
spundnd:
sa t,
Corect
ar
fi
fost:
44
Exact atunci
45
mai bine.
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
25/72
De
ce
nu
e
corect?
La modul
indicativ,
timpul
mai-mult-ca-perfect,
persoanele
I,
aIl-a
qi
a
III-a
plural,
verbele au in
componenfa lor
grupul
,,rd":
umb I
as erdm,
umb
I as erd1i, umblas
erd.
Am mai auzit
aceastd
gregeald gi
altd
datd:
Abia
ne cunoscusem.
-
corect: cunoscuserdm
Mai
devreme
ne
Jixusem
pe
intdrzierea...
corect:
.fixaserdm
Wt
corccteazdformele
verbale
greqite
din exemplele
de
rnai
jos
qi
explicd in ce constau
gregelile:
Crezusei cd nu a mai venit
nimeni
la
intdlnire.
Fdcusei raportul
pentru
ziua
respectivd?
Plecasem
impreund
la
qcoald
tn ziua respectivd,
dar
pe
drum ne hotdrdsem sd nu mergem
cu
autobuzul,
ci
sd
traversdm
parcul.
2.
Urmdreqte
timp
de o
sdptdmdnd
formele
greqite
de
mai-mult-ca-perfect de la radio
qi
de
la
televizor.
'
,,fdceli"
L-am
arrizit
pe
un realizator al unei emisiuni adres0ndu-se
astfel
invitatului
s6u:
F,
SQ I,
De
ce
nu
e corect?
Verbul
propoziliei
de
mai
sus este a
face.
La imperativ
afirmativ,
persoana
a
II-a
plural,
acesta
are
forma
fgceyi
(ca
la
indicativ
prezent),
cu
accentul
pe
prima
silab6.
Greqeala
realizatorului
constd
in folosirea
acestei
forme
cu
accentul
pe
a
doua
silabd,
fapt
ce
atrage
gi
schimbarea
lui
,,&"
in
,d";
.fdc4i(nd).
Aceastd
formd
gregitd
-
fdceli
-
ar corespunde
unui
verb cu
infinitivul in
,,-ea",
a
fdcea,
care este o formd
populard,
neacceptatd
in
limba
romdnd literard.
Corect este:
sa
t,
I
$i
alfi
gregeal6:
redactori
de
emisiuni
au fbcut
acelagi
tip
de
.
,,obtinusei"
l r*tentatorul
qi-a
intreba
t invitata:
Auzisei
de el?
De
ce nu e
corect?
La
modul
indicativ,
mai-mult-ca-perfect, persoana
a II-a
singular,
verbele au
desinen &
,,$i",
nu
,,i".
Frecvent
se
spune
greqit
plecasei,
spusesei,
scrisesei,
in
loc
sd se spund
plecasegi,
spuseseSi,
scrisesesi.
Corect
ar
fi fost:
de el?
Am
mai
intdlnit
aceastd
gregeald gi
in
enunful:
Defapt,
oblinusei mai
mult.
-
corect:
ob;inuseSi.
Comentatorul
ar
fi
trebuit
sd
46
47
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
26/72
6-h
\C/
Bat4i-i
pe
bulgari -
corect: bqte|i-i
Nu
tolerdm
asemenea
manifestdr;i
artistice,
corect:
scoateli-le
tlrlaxim
gi
mnim
scotgl i-le
-
.,,Jnoxim"
'
,,Jl-O
mO;
zi
o
douo oord"
f Vorbind
despre oferta imobiliarb,
un
prezentator
spune:
in
case de maxim
140
de metri
od
I
De
ce nu
e corect?
Forma
corectd
a
adverbului
maximum.
in
schimb,
adjectivul
are
maxim'.
punctaj
maxim.
(cu
sensul
,,cel
mult")
este
forma
de masculin
singular
Aceeagi
greqeald
apare
qi
in contextele
de mai
jos:
pentru
doud,
trei zile, mascim
o lund,
doud
cu
muxim 3-4
sute
de mii de
euro
cu muxim
l0'%
m.axim
I5%
la
locale
aveau maxim
doud operalii
pe
sdptdmdnd
'
,,minim"
Ju*ea
reporterutui:
minim
I8
d
Frecventd
la radio
gi
la televizor
este
construclia
nu
mai
zi:
Nu mai
zi
de-astea
in
propozifia de
mai sus,
verbul
a
zice
este la modul
imperativ
gi
are
form[
negativd. Imperativul
negativ se
formeazi
de
la
forma de
infinitiv
a
verbuhti:.
nu spune ,
nu apdrea ,
nu
alerga ,
nu
sui Alte
forme
greqite
de
imperativ
negativ
sunt:
nu
f,d ,
nu te
da ,
in
loc
de
nuface ,
nu
te
duce Fii
atent
gi
la scrierea
imperativului
negativ de
la
verbul
a
fi:
se scrie
nu
fi ,
nu cu
doi
,ri"'
Corect
ar
fi fost:
Nu mai
zice
de-astea
Aceeagi
greqeald apare
qi
in propozifia
de mai
jos:
Treaba asta cu
pldcerea
n-o
mai
zi
a doua oard
Wrr ai auzitla
persoanele
din
jurul
tdu astfel
de
greqeli?
Dd
trei exemple
gi
precizeazdforma
corect[ a
verbelor.
De ce nu e
corect?
Ar
fi trebuit
sd
48
De
ce nu
e corect?
49
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
27/72
Forma corect6
a adverbului
(cu
sensul
,,cel
pu in")
este
minimum. Adjectir,ul
corespunzdtor are
forma
de
masculin
singular
minim:
scor
minim.
Ar fi
trebuit
sd
Am mai
auzit aceastd
greqeald
qi
altd datd:
6n
t+/
\--l
mtnlm
un
an
avea
nevoie
de
minim
o
sutd
de mii de
euro
Wt
.
precizeazd
careenunfuri
dintre cele de mai
jos
conlin
gregeli
gi
corecteazd,-le:
a trecut
proba
cu
rezultatul muxim
'
au
plecat
cu maxim trei
ore
tnaintea
noastrd
prelul
sd urce cu
muxim
50%
muxim
1000 de metri
arfi
dorit
un minim
ajutor
ar trebui
sd
tnmullim cu minim 500 de euro
2. Descoperd
gi
alte
situafii
in
care cele doud forme, maxim
gi
minim,
au
fost folosite
gregit
in emisiunile
televizate.
Sintoxd
,,textele
co?e le
oveti"
d
Amaunrtlatelevizor:
Asta
e declaratia
care o dau acum.
De
ce
nu
e corect?
Pronumele
relativ
care
cu
funcfia
sintactici
de
complement
direct
trebuie
sd
fie insofit
de
prepozigia
pe.
Aceeagi
greqeald
se intAlnegte
gi
in enunfurile
de
mai
jos,
la radio
sau
la
televizor:
Care
este
stilul care-l
promovezi?
Prietenul
v-a
zis
cd a vdzut-o
pe
una la
televizor
cure
o
vede
toatd
lumea?
Ajutorul
care
i
l-a
dat
mass-media
acesteifamilii...
Rdmdnfideld
primului
meu
reportaj
care
l-am
realizat.
W,
citegte cu aten{ie
enunlurile
de mai
jos
qi
ur,mrreqte
dacd
pronumele
relativ
care
este utllizat
corect
(cu
sau fbrd
prepozi[iape).
Spune de
ce este corect
sau incorect.
Dali-mi
vaie
sd ofer
un dar
muzical
celor care
i-am
amintit mai
devreme.
Vecinul
care
tl
cheamd
Ion locuieSte
la etajul
al
patrulea.
auzite
6b
\3
50
51
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
28/72
d
os:
Mama
s-a
intdlnit ieri
cu
cea
mai
bund
prietend
a ei
din
tinere{e.
Aceastd
prietend
care a
ajutat-o
foarte
mult
tntr-o
situa{ie
dificild
s-a stabilit
la
Budapesta.
Aceasta
este sportiva
care
crezi
cd la anul
va cdqtiga
proba
olimpicd
de
maraton?
2. Urmdreqte
cdteva
emisiuni
de
televiziune
sau de
radio
qi
noteazd
propozifiile in
care
pronumele
relativ care
crt
funcfia
de
complement
direct este utilizat
frrd
prepozi,tia
p
e.
Am
produs
Si
o
economie de
pe
urrna
cdruia voi
o
duceli
bine.
Enunful
de
mai sus conline
o
greqeald
-
dezacordul
pronumelui
care.
Moderatorul
ar
fi
trebuit sd
foloseasc[
acest
pronume
la ferninin,
acordat
cu
substantivul
economie,
la
care se
Iatd
gi
alte exemple
auzite
in emisiunile
de televiziune
9i
de
radio:
61
\5/
mama
Adelei
Popescu,
omul cdreia
ii ddruiegte
iubirea
ei
infinitd-
corect:
cdruia
(acordul
se
face ct omul)
'
o
poveste
al
cdrui
fir
epic
a
fost
gdsit
cu
greu
-
corect:
cdrei
(acordul
se face cupoveste)
va.fi o maqind
accesibild,
al
cdrai
pre
nu
va
depdqi...
-
corect:
cdrei
(acordul
se
face cu masind)
52
W'.n
frcd
dacd,in enun{urile
de
mai
jos
pronum
ele care este
acordat
corect:
A
venit
profesorul
cel
nou,
a
cdrei carte va
apdrea
,sdptdmdna
viitoare
tn librdrii.
Va
veni
tn
excursie
Si
sora
lui Mihai,
cea cdruia
i s-a
acordal premiul
I.
Toyi
membrii
de
partid
erou
prezenti
la
Sedinla
al
cdrui
subiect
principal
de
disculie
erau alegerile.
Dezocordul
pronumelui
cdre
Dezocordul
dintre
subiect
gi
predicot
Sunt destul
de
frecvente exemplele
de
tipul celui
de mai
(,Sala
Premiilor
Nobel
ou
loc
?n
Norvegio")
I
Am auzit la
televizor
propozi{ia:
Gala
Premiilor Nobel
au loc in
Norvesia.
Aceast[
propozifie
este
incorectd
deoarece
confine
un
evident
dezacord intre
subiect
qi
predicat.
Corect
ar
fi
fost
ca
verbul
cu
funclia
de
predicat
sd
fie
la
singular,
pentru
cd
subiectul
fS
Verbul
cu
funcfie de
predicat
se acordi
cu
subiectul
iri
numir
(qi
persoand,
dacd subiectul
este
un
pronume
personal,
exprimat
sau nu), iar
numele
predicativ
(exprimat
prin
adjectiv)
se
acordd
cu
subiectul
in
gen gi
numdr.
in limba
vorbitd
(dar
nu
numai)
se
fac
destul
de
frecvent dezacorduri
intre
subiect
qi
predicat,
din diverse
cauze. Existd
mai multe
tipuri
de
dezacorduri.
53
-
7/25/2019 Esti COOL si daca vorbesti corect- Academia Romana.pdf
29/72
a)
Acordul
prin
atracfie
cu
alt
element
din
propozifie:
Numirul
imigtanfilor
est-europeni
care
vin
in
Mareo
Britaniesunt
la
cel
mai
scdzut
nivel...
-
corect:
este
la cel
mai
scdzut nivel.
in
aceastd
fraz6,
subiectul
din
propozilia
principald
este
substantivul
numdrul,
iar imigranlilor
este
un
atribut
genitival,
subordonat
substantivului
numdrul.
Predicatul
ar
fi trebuit
sd
fie la
singular,
la
fel ca
substantivul
numdrul,
dar
a
fost
utllizat
la
plural
dii
cauzaunui
acord
greqit
cu
atributul
imigranlilor,
care
era
mai
aproape
de
predicat.
Acest
tip
de
greqeald,
in care
acordul
se
face
cu
alielem
