Se fabrică sau nu mituri în mass-media românească?

Mass-media românească nu a atins încă vârsta maturităţii; produce mult, dar în acelaşi

timp produce şi mult conţinut de slabă calitate. Zeci de reviste şi ziare iau forma unor birouri de

traduceri - publică, cu grija să nu altereze informaţiile, articole din presa străină. Pentru alte

reviste, dacă îmi este permisă referinţa, restul e can can.

Sunt totuşi pe piaţă câteva publicaţii care îmbină, în sensul cel mai profund, articole care

cercetează temeinic un subiect cu concepte grafice interesante. Aceste reviste reuşesc să

provoace cititorul să plece urechea la schimbările sociale şi trendurile culturale care se instalează

sfios în patria care încă se scutură de ideile unei ideologii anume. Un exemplu drag mie este

controversata DoR, Decât o Revistă.

Plecând de la această idee pur personală, sarcina de a identifica mitul lui Barthes produs

mass-media autohntonă mi s-a părut una provocatoare. Eseul de faţă va încerca, pe baza teoriei

lui Roland Barthes, să identifice şi să analizeze două mituri în mass-media românească.

Mai întâi, voi menţiona, referitor la teoria lui Barthes, ceea ce este relevant pentru această

lucrare.

Din punct de vedere semiotic, mitul este un sistem de semnificare care urmează modelul

triadic al lingvisticii lui Ferdinand de Saussure: semnificant, semnificat, semn, ai cărui termeni

corespondenţi în lucrarea lui Barthes sunt: formă, concept şi semnificaţie, ultimul corespunzând

mitului, care se încarcă de sens într-un anumit context spaţial, temporal, istoric, cultural, politic,

social etc.

Roland Barthes încearcă să explice că întotdeauna în cultură sensul mai complex produs

de diverse combinaţii de semne reprezintă: a) altceva decât suma fiecărui sens al unităţilor

individuale şi b) mai mult decât atât.

În construcţia analizei voi ţine seama de perspectiva: 1) producerii celor 2 mituri (de către

producătorul de mit care porneşte cu un concept), 2) receptării avizate (de către receptorul

sceptic, care reconstituie mitul) si 3) a consumului propriu-zis (de către receptorul inocent,

neavizat).

În încercarea de a ilustra prin exemple mitul lui Barthes, am ales următoarele producţii,

anexate la sfârşitul eseului:

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 1

a) O fotografie, coperta unei ediţii Esquire - revista românească - a Mariei Dinulescu

b) Un articol din ziarul Gândul, România mereu surprinzătoare: de Crăciun şi Revelion,

criza umple staţiunile de fiţe

a) Fotografia Mariei Dinulescu

Ediţia din iulie-august 2008 a revistei Esquire a prezentat-o pe Maria Dinulescu într-o

ipostază neobişnuită pentru o femeie, bărbierindu-se.

Voi încerca, aşadar să demontez mitul cu atenţie faţă de cele trei atitudini mai sus

menţionate. Pentru atitudinea receptorului avizat, subscriu analiza pe care o redactez eu

însămi, ca student al facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice şi cursant al prelegerilor de

semiotică.

În modelul semiotic primar, la primul nivel, cel al semnificantului, vedem reprezentarea

unei femei cu spumă de ras pe faţă.

La al doilea nivel, cel al semnificatului, observăm că ea este frumoasă şi machiată într-un

stil feminin, iar în mână ţine un aparat de ras în modul specific bărbieritului, ceea ce relevă un

comportament bărbătesc.

Împreună, semnificantul şi semnificatul oferă un semn. Vedem acum o femeie senzuală,

dar puternică. Faptul că îmbină două comportamente diametral opuse din punct de vedere al

sexualităţii inspiră o atitudine de frondă. Trecem acum la sistemul semiologic secund. Semnul

din modelul primar devine semnificant pentru modelul secundar.

La nivel de semnificat în modelul secundar este liberarea femeii.

Ca semn mitic, Maria Dinulescu reprezintă în fotografia respectivă feminismul.

Referitor la potrivirea într-un context, în urma unei cercetări rapide via Internet, am citit un

fragment interesant, pe care îl redau aici, fiind considerat relevant:

In ceea ce priveşte România, se consideră că feminismul nu este o ideologie adaptată

realităţii din ţară. Acest lucru se poate usor contrazice prin nişte documente care arată

egalitatea în drepturi a femeii cu barbatul (constituţia şi alte legi). Insă, datorită nivelului de

trai redus, violenţa intrafamilială îndreptată preponderant către femei şi copii este întâlnită mai

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 2

des în România decât în alte ţări iar rata şomajului femeilor sub 29 de ani şi a celor de peste 55

întrece considerabil media pe economie. Feminismul există şi în România,, chiar dacă se

manifestă altfel decât în ţările occidentale.

Într-adevăr, feminismul se manifestă altfel în spaţiul cultural românesc, dar mişcarea se face

totuşi auzită. România se află undeva între violenţa intrafamilală cauzată de nivelul de trai scăzut

şi concepte importate din străinătate precum: leadership creativ, managementul performanţei şi

al reputaţiei, inteligenţă emoţională, dezvoltare personală, etc. Toate acestea sunt arii în care a

pătruns cu succes si femeia.

Acesta ar fi un argument solid pentru a susţine ideea că la nivelul receptorului naiv,

neavizat, Maria Dinulescu bărbierindu-se este imaginea femeii care se emancipează.

Referindu-mă la atitudinea producătorului de mit, trebuie să menţionez faptul că ideea

fotografiei nu este originală. În ediţia din martie 1965, pe coperta Esquire a apărut în aceeaşi

ipostază actriţa Virna Lisi. Fotografia Virnei este originalul absolut, care a creat rumoare

deosebită, în special pentru că era publicată în perioada tumultoasă a anilor ‘60. De-a lungul

anilor, imaginea a fost recreată pentru mai multe ediţii ale revistei: în Franţa, Grecia, Polonia,

Hong Kong. In vara lui 2008 producătorul de mit a considerat că ne aflăm într-un context

favorabil să recreem ideea femeii de succes (conceptul) în societatea noastră predominant

patriarhală, inspirându-se din celebra ediţie din martie 1965.

Spuneam că Roland Barthes încearcă să explice că întotdeauna în cultură sensul mai complex

produs de diverse combinaţii de semne reprezintă: a) altceva decât suma fiecărui sens al

unităţilor individuale şi b) mai mult decât atât.

Analiza fotografiei Mariei Dinulescu a avut ca scop demonstrarea următoarelor:

Diversele semne: femeia frumoasă care se bărbiereşte şi liberarea femeii dau naştere unui

mit, mişcării feministe, şi mai mult decât atât, unui produs cultural, unei ideologii.

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 3

b) Articolul din ziarul Gândul, România mereu surprinzătoare: de

Crăciun şi Revelion, criza umple staţiunile de fiţe

Am ales un articol din ziarul Gândul, considerând că este un cotidian demn de atenţie, fiind

lansat de echipa editorială condusă de Cristian Tudor Popescu – cel mai apreciat jurnalist român,

conform sondajelor de opinie din ultimul deceniu. De altfel, ediţia online a ziarului are o

audienţă medie pe lună de 750.000 cititori unici zilnic.

Voi analiza din punct de vedere semiotic titlul articolului ales, România mereu

surprinzătoare: de Crăciun şi Revelion, criza umple staţiunile de fiţe, urmând acelaşi tipar de

demontare a mitului. Pentru atitudinea receptorului avizat, subscriu analiza de mai jos.

În modelul semiotic primar, la primul nivel cel al semnificantului, avem imaginile

acustice, cuvinte compuse din forma sonoră şi sensul lor.

La al doilea nivel, cel al semnificatului, se află sensul global al cuvintelor.

Împreună, semnificantul şi semnificatul oferă un semn. În ciuda lipsei generale de

bani, extravaganţele sunt permise.

Trecem acum la sistemul semiologic secund. Semnul din modelul primar devine

semnificant pentru modelul secundar.

La nivel de semnificat în modelul secundar , se înţelege că extravaganţele sunt, în

contextul crizei, nu numai surprinzătoare, ci şi parte dintr-o atitudine generalizată: staţiunile sunt

pline.

Mitul creat este acela al sfidării absurde a situaţiei economice precare, de dragul

luxului.

Referitor la potrivirea într-un context, sintagma România mereu surprinzătoare trimite la

sloganul campaniei pentru brandul de ţară, realizată în 2004. Deşi a costat 2 milioane de dolari, o

sumă semnificativă pentru anul respectiv, campania a fot un eşec total. Este un exemplu bun de

bani irosiţi fără un fundament. Extrapolând, deşi nu avem un brand de ţară bine conturat,

majoritatea staţiunilor din România sunt considerabil mai scumpe decât ar permite raportul firesc

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 4

între calitatea serviciilor şi preţuri. Totuşi, sărbătorile de iarnă oferă românilor prilejul de a se

bucura de “fiţe” şi lux.

Acesta ar fi un argument solid pentru a susţine ideea că la nivelul receptorului naiv,

neavizat, titlul articolului din ziarul Gândul sugerează faptul că furnizorii de servicii rămân

lacomi în ciuda contextului economic, în timp ce românii care îşi permit o vacanţă epatează prin

destinaţiile alese.

Referindu-mă la producătorului de mit, acesta a apelat la o referinţă care a rămas în

conştiinţa socială, fiind oarecum şocantă. În anul 2004 se cheltuia o sumă impresionantă de bani,

iar rezultatul a fost unul dezamăgitor. Efectul urmărit este probabil contrarierea cititorului.

Revenind la teoria lui Barthes, care spune că sensul mai complex produs de diverse

combinaţii de semne reprezintă: a) altceva decât suma fiecărui sens al unităţilor individuale şi b)

mai mult decât atât, putem stabili faptul că mitul trimite la o meteahnă generalizată a poporului

român, de a se afirma prin opulenţă, uneori în cele mai nepotrivite contexte.

În eseul de faţă am încercat să aplic practic teoria mitului lui Roland Barthes pe două

exemple din mass-media românească. Rezultatul obţinut îmi permite să afirm că şi pe piaţa

românească se pot construi mituri, la nivelul de care vorbeşte Barthes, în ciuda multor publicaţii

care oferă rebuturi, şi nu produse culturale.

Lucrarea a reprezentat un exerciţiu care în cele din urmă a incitat curiozitatea pentru

acest tip de producţie culturală şi faţă de tehnicile mass-media. Va fi interesant ca de acum

înainte, când citesc titlurile articolelor de ziar prin Google Reader, să încerc să determin câte

mituri s-au produs în presa românească.

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 5

ANEXĂ

a) Coperta revistei Esquire, numărul din iulie-august 2008

Sursa:

http://www.alexgalmeanu.com/ssp_director/albums/album-94/lg/workforhire_20081129_009.jpg

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 6

Virna Lisi, numărul Esquire din martie 1965

Sursa: articolul Girls shaving on the front cover of magazines

http://www.bruceonshaving.com/2010/08/20/girls-shaving-on-the-front-cover-of-

magazines-2/

În articol se regăsesc şi copertele ediţiilor din Grecia, Honk Kong, Franţa şi Polonia.

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 7

b) Articolul din ziarul Gândul, “România mereu surprinzătoare: de Crăciun şi Revelion,

criza umple staţiunile de fiţe”

Sursa: http://www.gandul.info/reportaj/romania-mereu-surprinzatoare-de-craciun-si-revelion-criza-umple-statiunile-de-fite-7838290

De la Sinaia la Poiana Braşov, hotelurile şi pensiunile sunt full. Preţurile sunt reduse cu maximum 15% faţă de anul trecut, în timp ce în staţiunile de schi din Bulgaria, Austria sau Italia s-a mers până la 40%

Chiar dacă sloganul nu mai are loc sub frunza brandului turistic al Elenei Udrea, "România mereu surprinzătoare" nu se dezminte: după o "secetă" de turişti prelungită pe parcursul întregului an, de Crăciun şi Revelion criza umple hotelurile şi pensiunile din staţiunile de fiţe de pe Valea Prahovei şi din zona Braşovului.

Şi asta în condiţiile în care, pentru Crăciun cel puţin, meteorologii anunţă vreme caldă, cu temperaturi de până la 10 grade Celsius, ce vor face impracticabile pârtiile de schi, majoritatea acoperite acum cu zăpadă artificială, în lipsa unor ninsori mai de Doamne-ajută. "Deocamdată, acolo unde tunurile de zăpadă au putut merge din plin, se mai poate schia în condiţii încă bune, dar pe pârtiile care nu au aşa ceva sunt deja probleme, zăpada, care şi aşa era destul de puţină, că n-a prea nins, a început să se topească şi e tot mai greu de schiat. Vom vedea ce va fi de Revelion, dar de Crăciun, dacă noaptea nu vom avea măcar minus 5 grade Celsius, iar ziua vor fi temperaturi de peste 6 grade, aproape sigur nu se va mai putea schia pe nicio pârtie, pentru că degeaba am pune în funcţiune tunurile de zăpadă!", spune Ioan Rufa, "tăticul" pârtiilor de schi din Poiana Braşov.

Tarife de criză cu 10-15% mai mici decât iarna trecută

În vreme ce, din Bulgaria până în Austria sau Italia, staţiunile de schi se întrec în reduceri de tarife de până la 40% faţă de anul trecut, reducerile cu care se laudă hotelierii din Sinaia, Buşteni, Azuga, Predal, Poiana Braşov şi zona Bran-Moeciu sunt doar de 10-15% faţă de iarna 2009-2010. Astfel, un sejur de 3 sau 5 zile într-un hotel de 4-5 stele din staţiunile amintite, cu demipensiune şi masa festivă, costă între 400 şi 800 de euro de persoană de Crăciun şi între 600 şi aproape 1.200 de euro de persoană de Revelion.

Ceva mai "digerabile" - dar nu cu mult - sunt preţurile agropensiunilor din zona Bran-Moeciu: între 100 şi 200 de lei/persoană/zi de Crăciun şi între 250-400 lei/persoană/zi de Revelion, tot cu demipensiune şi masa festivă.

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 8

Adică de aproape două ori mai scump decât o săptămână într-un hotel sau o pensiune dintr-o staţiune de schi din Austria, de pildă, unde condiţiile de schiat şi de agrement sunt incomparabile!

"Ne pare rău, suntem full!"

Cu toate acestea, la ora actuală şansele de a mai prinde o cameră liberă într-una din staţiunile amintite sunt aproape zero: "Ne pare rău, suntem full, şi de Crăciun, şi de Revelion, rezervările s-au făcut de acum trei-patru luni!", este refrenul "fredonat", fără excepţie, la recepţiile hotelurilor şi agropensiunilor, ai căror proprietari mai păstrează doar câteva locuri neocupate - "rezerva strategică pentru urgenţe neprevăzute de ultim moment". "Pentru dumneavoastră se rezolvă, aveţi noroc că ne cunoaştem, două locuri se mai găsesc, dar nu mai mult!", se "milostivesc", la unison, directorul unui hotel din Poiana Braşov şi patroana unei pensiuni din Bran.

Elena Udrea - Crăciun cu tăiat de panglică la Sinaia

Printre "abonaţii" staţiunilor de fiţe de pe Valea Prahovei se va număra anul acesta şi ministrul Turismului, Elena Udrea, care îşi va petrece Crăciunul la Sinaia, unde vineri va tăia panglica la inaugurarea noului telescaun Sinaia - Cota 2000, botezat "Telescaunul Soarelui". Udrea va participa apoi la lansarea brandului staţiunii, "Ski on Sky", ocazie cu care toţi turiştii vor primi în dar o zi de schiat gratis!

La începutul săptămânii viitoare, Elena Udrea va da un "bis" şi în Poiana Braşov, unde are

programată "deschiderea oficială" a sezonului de schi 2010-2011.

Simona Ştefan, grupa 5 Pagina 9