8/19/2019 eseu istoria psihologiei

1/3

 De la antichitate la paradigmele gîndirii psihologice moderne

Pentru studiul evoluţiei gîndirii psihologice, un moment remarcabil este acceptarea de cătreBiserică, cu ezitare de secole, a lucrărilor lui Aristotel. Astfel dogma creştină îşi schimbăînfăţişarea, se consolidează pe o bază raţională şi-şi arogă drept de autoritate în filozofie. steveacul instituirii inchiziţiei şi a ordinelor !ominican şi "ranciscan.

#ultura feudală are un caracter religios şi prin aceasta, oarecum, sfidător faţă de persoana umană.$enaşterea înseamnă o viziune laică asupra e%istenţei şi a umanului& ascetismul clerical dinepoca feudală este depăşit de prestanţa omului. 'ota cea mai generală a civilizaţiei $enaşteriieste caracterul laic( omul cu nevoile şi aspiraţiile sale apare ca o valoare fundamentală, cu dreptnatural la fericire, înzestrat cu raţiune de putere nelimitată.

)ursa tuturor forţelor sociale este individul( nu ascet şi abstinent, trîndav, obedient şi pedant& cifăuritor al propriei e%istenţe. *ndividualismul, concurenţa, descoperirile geografice şi ştiinţifice,inventica multiplicatoare a forţei de producţie sunt factorii ce imprimă omului $enaşterii acea

nouă identitate care a fost numită Subiectul virtuos.

+. *mportanţa concepţiilor lui ". Bacon pentru psihologie.

Primul teoretician al noii ştiinţe a fost Francis Bacon ++ / +01, materialist şi naturalist, prinopera sa face trecerea de la etapa de studiere a sufletului la psihologia conştiinţei. l respingegîndirea filosofică antică, ca speculaţie deşartă, îndepărtată de natură, falsificatoare. 2%perienţaeste cartea deschisă a ştiinţelor, ce poate fi lecturată direct dacă învingem pre3udecăţi şinea3unsuri specifice minţii noastre4. !eformările generatoare de erori ţin de individ şi desocietate& Bacon le defineşte şi le sistematizează în patru clase(

*dola tribus fantomele neamului1 / tendinţa de generalizare pripită şi comodă, de e%tindere aceea ce ştim şi vrem la ceea ce nu ştim superstiţii, magia, alchimia etc.1&

*dola specus fantomele peşterii1 / fi%itatea propriilor deprinderi şi obiceiuri ne îngustează posibilitatea de recepţionare şi abordare a noului&

*dola fori fantomele pieţii1 / desemnarea prin cuvinte convenţionale a unor realităţi doar presupuse e%. destinul, sfera cerească1&

*dola theatri fantomele teatrului1 / prestigiul istoric al unor teorii, cum ar fi cazul unor filozofi

antici greci, teoriile cărora au fost preluate ca bază în e%plicarea naturii, deşi sunt saturate deteologie şi superstiţii.

 Pentru a micşora influenţa acestor fantome, Bacon propune(

$ecunoaşterea primordialităţii e%perienţei şi a e%perimentului / doar aşa ar fi posibilă facilitareacunoaşterii a ceea ce nu poate fi sesizat cu organele de simţ&

#unoaşterea mi3locită / adică prin intermediul a cărorva mi3loace intermediare.

". Bacon a încercat să elaboreze propria clasificare a ştiinţelor 2!espre demnitatea şi progreseleştiinţelor4, +501, pornind de la o ştiinţă universală / ştiinţa despre om, pe care o divizează în a1

8/19/2019 eseu istoria psihologiei

2/3

filozofia omului studiu propriu zis al omului1 şi b1 filozofia civilă studiul omului îninteracţiunea sa cu natura, alţi oameni şi întreaga societate1. 6n afară de aceasta nominalizează(

ştiinţe despre corp medicina, cosmetologia1&

ştiinţe despre suflet teorii despre personalitate1&

ştiinţe despre suflet şi corp fiziognomica, psihosomatica1.

7ot în această lucrare întîlnim o încercare de inventică, prin care Bacon descrie o seamă de procedee pentru crearea unui produs nou, valoros şi original( e%tinderea, transferul şi inversareae%perienţei.

#oncepţia despre suflet

"rancis Bacon recunoaşte două feluri de suflet( sufletul raţional şi sufletul sensibil. )ufletulraţional, sau dumnezeiesc este dat doar omului, el este responsabil de e%ercitarea următoarelor

funcţii( memoria, raţiunea, imaginaţia, dorinţa, sentimentul, voinţa. )ufletul sensibil sauneraţional aparţine atît omului cît şi animalelor, asigurînd sensibilitatea şi mişcarea spre stimulifavorabili şi evitarea celor nefavorabili1.

"r. Bacon rămîne părintele reformei ştiinţelor în zorii lumii noi, cînd omul aştepta fericirea caoperă autentic pămîntească de invenţie şi descoperire.

0. 6nvăţătura despre suflet şi pasiuni la !escartes. !ualismul lui !escartes.

$ene !escartes +8-+91 provine dintr-o familie de medici şi înalţi funcţionari, care i-a dat o

educaţie de vîrf( colegiul iezuit :a "leche, liceul la $ennes şi licenţa în filozofie la Poitiers.A călătorit prin ţări, oraşe, medii culturale. A început ca soldat în ;landa unită atunci cu "ranţaîmpotriva )paniei1. *-a plăcut această ţară cu burghezie prosperă şi religie protestantă,

 petrecîndu-şi aici 09 de ani de viaţă, întreţinînd relaţii cu cei mai mari savanţi şi filozofieuropeni. !eşi gîndea cu obsesie o cale a adevărului în toate ştiinţele, studia animale şi plante,fizică, medicină şi matematică.

Psihologia în sistemul cartezian

8/19/2019 eseu istoria psihologiei

3/3

gîndire, senzaţii, afecte, reprezentări1. Pentru prima dată )ubiectul apare în rolul său plenar de2administrator - observator4, care-şi stăpîneşte lumea interioară pentru a răspunde eficient lasolicitările vieţii.

7ratatul despre pasiuni( sunt definite şi descrise şase pasiuni simple admiraţia, dragostea, ura,dorinţa, bucuria şi tristeţea1 şi derivatele lor respect, gelozie etc1. Pasiunile simple apar cînd

sufletul interacţionează cu corpul şi au rol de semnalizare pentru organism din perspectivafolositor / nefolositor periculos1. #înd pasiunile îl provoacă pe om spre acţiuni imediate este

 bine să se abţină de la luarea cărorva decizii pripite, pentru aceasta omul ar trebui să se gîndeascăla altceva, pînă cînd se vor diminua trăirile. 6n alte cazuri se recomandă de a aplica un efortvoluntar pentru a aduce argumente de sens opus celor aduse de pasiunea trăită.

%emple de modele e%plicative( 2Admiraţia este surprinderea sufletului de apariţia unor obiectece-i par rare şi cu calităţi deosebite4. 2*ubirea este o emoţie a sufletului determinată de mişcareasufletelor animale care-l provoacă să se unească deliberat cu obiectele ce-i par preferate4.

6n scrisorile sale către regina )uediei >ristina, !escartes e%plică esenţa iubirii ca pasiune posibilă în două forme( pasiune trupească fără dragoste şi iubire intelectuală fără pasiune. Prima poate fi e%plicată, deoarece ea depinde de organism şi mecanica biologică. #ea de-a doua formă poate fi doar descrisă şi înţeleasă.

Această separare a produs în secolul ?? concepţia celor două psihologii / una e%plicativă,cauzală legată de funcţiile organismului& şi una descriptivă, care consideră că corpul poate fie%plicat, pe cînd sufletul poate fi doar înţeles.

#onceptul de gîndire este central pentru !escartes. l recunoaşte trei feluri de idei(

*dei produse de însăşi omul, în baza e%perienţei senzoriale&

*dei primite ca moştenire, obţinute în baza unei e%perienţe colective nu personale1&

*dei înnăscute, oferă omului cunoştinţe despre esenţa lucrurilor, sunt produsul raţiunii şi nu aunevoie de contact nemi3locit cu obiectele. !oar acestea permit cunoaşterea legităţilor obiectiveale lumii încon3urătoare.

Asemenea abordare a primit denumirea de raţionalism, iar modul în care omul descoperăconţinutul ideilor înnăscute a fost numit intuiţie raţională.

*nteracţiunea psihofizică a fost numită e%plicaţia lui !escartes despre interacţiunea dintre sufletşi corp. 2#orpul influenţează asupra sufletului, care producea stări refle%ive în baza senzaţiilor,emoţiilor etc. )ufletul, posesorul gîndirii şi voinţei influenţează asupra corpului, impunîndaceastă 2maşină4 să înceapă activitatea sa, să se mişte4. !escartes căuta sediul sufletului şi îldescoperă în creier, într-o zonă singulară, cum este epifiza

!in prea marea încredere în perfecţionarea minţii şi vieţii !escartes a acceptat să se deplaseze la)toc@holm în iarna +8 / +9 pentru a preda lecţii de filozofie tinerei regine a )uediei& din

 prea marele zel al vîrstei de 09 de ani, şi trezită la dimineaţa de dorul fericirii spirituale, ea

obliga pe distinsul dascăl să ia în piept frigul aspru între Ambasada franceză şi palat. Acontracarat o pneumonie de neînvis şi a decedat la ++ februarie, +9.