Eseu Ion Creanga
2
Gaţu Răzvan Cls. a-V-a A 06.01.2014 I O N C R E A N G Ă Ion Creangă s-a născut la 10 iunie 1839 în localitatea Humuleşti unde şi-a petrecut cei şapte ani de acasă care de fapt au fost opt. Creangă nu era un băiat fricos ci din contra era prietenos cu multă lume şi rudele cu care se edea !ilnic. "l asculta istorisiri şi poeşti spuse de către musafiri şi de către fratele său #a$ei cu nă!b%tiile acestuia. &n anul 18'3 mama sa îl trimite la (coala )omnească din *%rgu-+eam, pentru a practica preo,ia deoarece băiatul c%nta foarte frumos. )upă aceasta Creangă a înă,a la ălticeni iar apoi la /eminarul *eologic eneamin Costac$e2 din Iaşi unde pleacă cu inima fr%ntă deoarece se a îndepărta de satul său natal pe care nu îl a mai edea niciodată. &n anul 18'9 este diacon la biserica /fnta *reime2 din Iaşi iar î n 1845 se î nscrie la (coala normală 6 *rei Ierar$i2. In anul 187 este eclus din 6clericii altarului2 şi se mută în bo:deuca din ma$alaua ;icăului unde *itu <aiorescu îi dă un post de institutor la o şcoală. Ion Creangă s-a s tins din ia,ă la 31 decembrie 1889 în tutungeria fratelui său după o lungă suferin,ă care a început pe c%nd scria poestea Harap-=lb. Ion Creangă şi-a potriit talentul de poestitor din naştere cu cel al scrisului uimindu-i pe to,i cu umorul său c%t şi cu poeştile din =mintiri din Copilărie2. >rimele scrieri în pro!ă sunt >ăcală Inul şi Cămeşa =cul şi ?arosul şi multe altele. ante!ia epresiă a acestui poestitor precum şi peripe,iile persona:elor se remarcă în poeştile @ Harap-=lb2 >ungu,a cu doi bani2 Capra cu *rei ie!i2 ata babei şi fata moşneagului2 >oestea porcului2. &n aceste poeşti epresiile sunt cursie sprintene pline de culoare iar eroii sunt şugube,i Aglume,iB. /tilul lui Ion Creangă d ă impresia lucrului t rait şi nu doar imaginar dă impresia cititorului de martor ocular aude şi face legături cu tot ce ştie din propria eperien,ă. =mintiri din Copilărie 2 este unic ă pentru că a fost scrisă r%!%nd şi pl%ng%nd repoestite de o altă gură cuprin!%nd cele ce au fost cum au fost şi cum puteau fi.
-
Upload
gatu-cristian -
Category
Documents
-
view
18 -
download
0
Transcript of Eseu Ion Creanga
Gau Rzvan Cls. a-V-a A
06.01.2014 I O N C R E A N G
Ion Creang s-a nscut la 10 iunie 1839 n localitatea Humuleti unde i-a petrecut cei apte ani de acas care de fapt au fost opt. Creang nu era un biat fricos ci din contra era prietenos cu mult lume i rudele cu care se vedea zilnic. El asculta istorisiri i poveti spuse de ctre musafiri i de ctre fratele su Zahei cu nzbtiile acestuia.
n anul 1853 mama sa l trimite la coala Domneasc din Trgu-Neam pentru a practica preoia deoarece biatul cnta foarte frumos. Dup aceasta, Creang va nva la Flticeni, iar apoi la Seminarul Teologic Veneamin Costache din Iai unde pleac cu inima frnt deoarece se va ndeprta de satul su natal pe care nu l va mai vedea niciodat. n anul 1859 este diacon la biserica Sf\nta Treime din Iai, iar n 1864 se nscrie la coala normal Trei Ierarhi.
In anul 1872 este exclus din clericii altarului i se mut n bojdeuca din mahalaua icului unde Titu Maiorescu i d un post de institutor la o coal.
Ion Creang s-a stins din via la 31 decembrie 1889 n tutungeria fratelui su dup o lung suferin care a nceput pe cnd scria povestea Harap-Alb. Ion Creang i-a potrivit talentul de povestitor din natere cu cel al scrisului, uimindu-i pe toi cu umorul su ct i cu povetile din Amintiri din Copilrie.
Primele scrieri n proz sunt Pcal , Inul i Cmea, Acul i Barosul i multe altele. Fantezia expresiv a acestui povestitor precum i peripeiile personajelor se remarc n povetile : Harap-Alb, Pungua cu doi bani, Capra cu Trei iezi, Fata babei i fata moneagului, Povestea porcului.
n aceste poveti expresiile sunt cursive sprintene, pline de culoare, iar eroii sunt ugubei (glumei).
Stilul lui Ion Creang d impresia lucrului trait i nu doar imaginar, d impresia cititorului de martor ocular, aude i face legturi cu tot ce tie din propria experien.
Amintiri din Copilrie este unic pentru c a fost scris rznd i plngnd, repovestite de o alt gur, cuprinznd cele ce au fost, cum au fost i cum puteau fi.
