be-alai .roio.. Pdstrali cucernicd tlcere

!

Pdstra!i cucernicS. tdcere ! Cu suflet blind, cu minte dreapti gi senin6, Voi sfintelor, inveselindu-vl-n luminl De facle, mai veni,ti incoace peste drum. Rdsune chiot, joc gi cintec nou de-acum ! Aprinse facle gi prinoase ne-ncetate Avea-ve1i de la tot poporul din cetate I Acesta-i legimintul intre noi'inflptuit, De Cel de sus ;i de Ursitl intdrit. Risune shiot, joc gi cintec nou de-acurn!

In hrube-adinci subplmintene intro.natd, Veli fi cu jertfe gi evlavie in sllvi urcate.

PROMETEU INCATU$ATln romineq te I. cosT

Pentru greci, qi indeosebi pentru locuitorii Atticii, Prometeu era o divinitate a focului, al cdrei cult, legat de reinnoirea flacirii pe altarele publice gi particulare, prilejuia ceremonii de felul faimoasei ,,intreceri a torlelor", celebrat,i in Atena in mijlocul unui mare entuziasm de-a lungul intregei epoci clasice. Treptat, atributul de cdpetenie al zeului era sortit se creeze cadrul mitic al istoriei lui; in sensul ci - pentru credincioqi, ca gi pentru poelii interesa!i de tradiliile religioase ale Eladei - activitatea gi sufe-

rinlele Titanului aveau sd fie concepute in Iuncfie de rolul lui in r[spindirea focului, acest element fundamental al oricirei civiliza!ii. Motivele ,,personale" ale duqmdniei cu Zeus, aqa cum se oglindesc in Theogonia lui Hesiod, nu puteau lipsi de a cidea ln uitare, pe primul plan trecind ostenelile lui Prometeu de a scoate pe oameni din starea de sdlbdtecie care-i stirnise interesul 6i compasiunea. Imbrdliqind toate aspectele viefii lor rudimentare gi comportind in primul rind revelarea focului, in ciuda interdicliei for male a lui Zeus, aceste stredanii culmineazi cu sacriticiul voluntar al Titanului, hotirit si infrunte suferinlele cele mai crunte firi sI se plece voinfei arbitrare a Stepinulu i zeilor. In ochii ginditorilor qi ai poe!ilor, Prometeu devenea astfel cel dintii ,,martir" al inteligenfei, gi acesta e stal4209

diul legcndei pe care ni-l inflligeazi trageclia Prometeu incdtupat, singura p[stratir din trilogia in care Eschyl s-aincumetat a pune in sceni un con{lict atit de bogat in semnifica!ii. Clt se poate judeca, pe baza informaliilor indirecte gi a foarte puline fragmente, cea de-a doua draml a ciclului, Prometeu descdtugat, infd!iga liberarea Titanului qi impicarea lui cu Zeus: in privinla celei -de-a treia, Prometeu purtdtor aI focului, nu se pot lace decit presupuneri.

Chipul izolat in care ne-a parvenit piesa, ca gi unele am6nunte ale textului, anevoie de explicat !n stadiul prezent al documentirii, au ficut ca intre filologii zilelor noastre si se igte indoieli cu privire la autenticitatea dramei pecare o citim. Cei mai mulli, totuqi, intemeiali pe tradi!ia

unanimd a celor vechi, nu qovdie sd pestreze lui Eschyl paternitatea unei opere care se numiri printre cele mai frumoase qi mai bogate in continut din ctte ne-a l6sat teatrulantic, Cu privire la data cind drama a fost prezentati publicului atenian, sintem cu totul lipsili de qtiri. Pe temeiul anu-

PERSOANELEPROMETEU HEFAISTOSCRATOS

BIAHERMES OKi'ANOS

mitor particulariteli de structuri, se admite cd trilogia Prometeilor ar fi fost scrisd dupd 467, d.ata tragediei 5Saple impotriva Tebei,

IOCORUL OCEANIDELOR

_l

CRATOS

(Intrd

intpreund

cu Bia gi llefaistos,pe Pronxeteu.)

ailuclnil

Ajuns-am dar la marginea plmintului, La ,tlrmul sterp gi necllcat al Scitiei 1. Hefaistos, amintegte-fi tu poruncile Ce Tat6l pream[rit 2 1i-a dat: si cetluiegti De stincile prdpastiei cu strasnice Chtugi de fier pe-acest sfruntat riuflcdtor; C[ci floarea ta, v[paia strElucit6-a focului, Furindu-li-o, a dat-o muritorilor $i-acuma pocdinll datoreazi zeilor: Sl-nvele-a se pleca puterilor lui Zeus $i dragostea-i de oameni si se termine.I Jinutul astfel evocat nu e tradilionalul loc al osindei Titanului, Caucazul, unde se petrece acfiunea celei de a doua piese a trilogiei: Prometeu descdtugat, ci o regiune nedefinite, la extremitatea nordici a lumii atunci cunoscute. Vezi mai departe. p. 228, n. 3. 2 Aci qi in al[e citeva pasaje undo e invoca.ti autoritatea lui Zeus, textul grec poarti ,,pirintele", simplu, fdri uiciun.atribut de sfinfenie. Cf. mai departe pp. 215,216.2,r3

HEFAISTOS

CRATOS

Tu Cratos ;i tu Bia, voi puteli ugor Indeplini poruncile ce dete Zeus I Dar mie-mi este greu pe-un zeu de-acelasi Cu mine s[-l incf,tu; in prdpastie. $i totugi trebuie sd ml-ncumet: e greu S[ nu-mpline;ti poruncile pdrintelui. O, fiule-nlelept al dreptei Themis 2, azi Eu fdr6 voia ta ,si-a mea te lintuiescDe-aceste

neam

De ce le vaieli in de;ert? Tu nu urdgti Pe zeul urgisit d.e zei gi care-acum fturat-a pentru muritori comoara ta?HEFAISTOS

Noi sintem

rude

I sintem gi prieteni buni.CRATOS

steiuri sterpe unde vocile

$i felele-ornenegti nicicind nu se ivesc, Ci vine numai soarele cu focul lui in care corpul thu frumos se mistuie:Duioas[ noaptea potoli-1i-va ar;i1a. Dar soarele !i-o va aprinde-n zori din nou $i astfel vei tinji ani grei ;i-ndelungali, Cdci incd nu-i n[scut mintuitorul t6u 3. Aceasta-i plata dirzei tale dragoste De oameni; cici tu, zeu fiind, sfidagi pe zei Si oamenilor dar necuvenit le-ai dat. De-aceea vei veghea de-acum pe-aceste stinci De-a pururi in picioare, tapin, nedormit. Zadarnic ridica-vei ruglminli spre cer, C[ci inima lui Zeus r[mine crincenl: Domnia noud pururi e tiranicd.l Hefaistos, Iiu al lui Zeus gi al Herei, coboari qi el din Ouranos, ca Prometeu, hepot al zeului primordial prin maicS-sa, Themis. 2 Pent^ru Eschyl, Thcmis e ,,zei1a cea cu ginduri in!e:

Aga-i; dar cum nesocotegti poruncile Pdrintelui preasfint 1? De dinsul nu te temi?HEFAISTOS

Tu egti intotdeauna prea-ndrezne! gi crunt.CRATOS

Plingindu-l nu-l aju.ti de loc si n-are rost Sd te topc;ti in frlmintdri zadarnice.HEFAISTOS

Ah, blestemath fie meseria mea !CRATOS

Ieptc". In tradilia reprezentate de l{esiod, ea trecea ins5. dlept niisciitoare a Horelor - personificirri a trei Virtu{i cardinalo in ochii vechilor greci: Disciplina, Dreptatea qi Pacea. s Dc bunii scaml, gindul lui I{efaistos nu merge la Heraclcs, a cirrui naqtere - dupi trecerea a t3 generalii - singur Prornel,cu o pul,ea 'cunoa$te. Cuvintele Zeului-faur vor sd spunl doar c[ tiria legituri]or sale c de ne2druncinat.214

De ce-o blestemi? Ea nu-i de vind nicidecum Dc toate-aceste suferinli cari s-au ivit.HEFAISTOS

O ddruiesc cu bucurie altcuiva.l Vezi mai sus p, 213, n. 2,215

CRATOS

CRATOS

Nici zeii nu-gi aleg ei in;isi C[ci astdzi numai Zeus e liber pe deplin.HEFAISTOS

soarta lor r,

Acum inc[tu;eazd-i bralul celllalt: S[-nve1e c[ nu-i el mai inlelept ca Zeus...HEFAISTOSPe

O

;tiu gi nu pot afirma c[ nu-i a;a.CRATOS

numai el mh va putea certa.CRATOS

Atunci apuc5-te s[-i pui cltugele, Si nu te vadi Tatil sfint 2 c[ sovliesti.HEFAISTOS

Acuma lintuiegte-l viguros, betind Acest piron usturetor prin pieptul lui.HEFAISTOS

C[tu;ele sint la-ndemin[, lingd noi.CRATOS

Vai

Prometeu,

m[

doare-amarnicCRATOS

chinul t6u.

Agazi deci c[tu;a-n jurul bralului, D5. tare cu ciocanul; ferec[-l de stinci.HEFAISTOS

Tu stai bocind aici pe drigmanul lui Zeus? Ia seama s[ nu te boce;ti pe tine chiar.HEFAISTOS

Indatd-i gata tot ce este de ficut.CRATOS

Priveli;tea aceasta cruntd tu n-o vezi?CRATOS

Lovegte tare, stringe, stringe, nu

Viclean cum

e,

dezleag[ lan]uri gi mai tari.

slibi;

ved cum pe drept e pedepsit un vinovat. Dar pune-i lanlurile-n jurul coastelor.HEFAISTOS

"

HEFAISTOS

C-un bra! am terminat: e cetluit deplin. l Clndva, la inceputul Firii, zeii qi-au impirlit intre dingii stlpinirea universului. Fiecare a cdpdtat un domeniu definit, singurd voinla lui Zeus n-a fost legatd de un cimp de acfiuno anume. I Yezi mai sus p. 213, n, 2.216

Le pun cici trebuie I dar tu nu-mi da porunci.CRAT.OS

Ba-gi dau ;i inc[ 1i le dau cu furie. Coboar6; prinde-i goldurile repede.2t7

I.IEFAISTOS

PROMETEU

Am gi flcut-o fdrd multeCRATOS

Acuma fereci-i picioarele-n citugi, Dar stringe tare: e sever st[pinul tdu.HBFAISTOS

Cum !i-e fdptura, totCRATOS

limba ta.

Fii tu cit vrei de blind, dar nu lua-nNe-nduplecarea gi-nddrltnicia mea.H ETAISTOS

descrt,

Putem pleca: e strins ln lanluri corpu-ntreg.CRATOS

Divin Eter, voi vinturi iuli, talazuri largi Cari vd-ndllali vuind din riuri gi din mdri, Tu Gea, sfintd mamd-a tuturor, tu ochi Atoatevizitor 1 al Soarelui: privili Un zeu pe care-l pun la cazne ceilalti zei. Ani lungi, fird numdr m[ voi zbuciuma Strivit de dureri, umilit, ferecat in lanluri pe cari pentru mine Le-a dat Ia luminl stdpinul cel nou 2 Al celor etern fericili. Amarnica mea suferinll de azi ;i de mine M[-n[bu;[ greu gi nu ;tiu: Sfir;itul ei eind va veni? Dar ce vorbesc? Eu toate suferinlele Cari m[ pindesc, le-am prevdzut; nici un necaz Nu-mi va sosi pe negtiute. Trebuie S[-mi port povara ce mi-e dati; bine gtiu Ce .ne-ndurate-s vrerile Destinului 3. Cd-mi spun sau ch nu-mi spun durerile, Tot una e, M6 zbucium crunt, deoarece Un dar de pre! fd.cut-am muritorilor:1

acegtia potoli durerile? Min!irn cei ce te-au numit ,,Prevdzdtor" 2 Ai merita frumosu-li nume numai cind

Blesteam[-acum pi furd iardgi de la Comori ca s[ le' cllrui muritorilor t

i1i pot

Te-ai

fi ;tiut feri

de-aceste

pitimiri.

(Cratos, Bia, Helaistos ies.)

1in grece$te, t-crmenul folosit de poet ephemeroi ^ inseirrnn:L niai rnult decit ,,muritori..: ,,f iinle- de' o 2i,,. Promcthctts -(pro manthano) insearnn5. in greceqte ,,pre-z vlz.llor"',,,pr,udent". Deprinderea jocurilormeial,c pc otimologii corecte sau fanteziste e frecventl la Esclryl (c.1. Agamemnon.l pag. 7b, n.2, pag. gg, n. l) .

de cuvinte inte-

2 Zeus, feciorul lui Cronos, devenit domn al zeilor gi st[pin al lumii dupi detronarea plrintelui, povestitd de Hesiod in Theogonia, 492 gi urm. (vezi gi Agamemnon, pag. 61). B Nu firi tcmei s-a relevat ciuddlenia acestei recunoagteri a atotputernicici destinului din partea unui autor a cirnr i opcr':i mdrturisegtc o concep!ie despre raport.urile omului cu divinitatea in multe privinle opusi fatalismului homeric. CI. Introd.ucerea p. 26.

totul" (cf. Agamemnon.,pag.101, n. 1).ln acest loc, textul nu vorbegte insd de un,ochiu atoatcvezdIor", ci de o "roatd" (kgklos); reminiscenld lcatp a credinlei primitive care vedea in soare o roatd lnflic6ratd gi care se intilncgle qi in Etlila.,,ce qtie totul qi vede

Pentru greci, incepind cu Homer, Soarele e divinitatea

zia

Vdpaia tiinuitd-a focului, tezaur scump, Izvor al megtegugurilor omenegti 2. Aceasta-i crima grea pe care-o isplgesc Inc5.tugat aici sub cerul larg deschis. Vai, vai, Ce vuiet, ce miros ascuns sosegte-aici? De zei? De simpli muritori? De semizei 8? Ce martor suferin,tii mele vine-acum In lara asta-ndepdrtatd? $i ce vrea? Privili-mi: un zeu in lanluri, urgisit De Zeus gi de zeii ceilalli Cari intr6-n mirelu-i palat $i stau la ospele cu el, Fiindc6 pe oameni prea dragi i-am avut. Dar vai, ce se-aude de pare Un streap[t de paseri? Eterul tresare De freamdt u;or de arlpi. Mi-e team[ de tot ce se-apropie-acum. (Purtat pe un ,,car tnaripat", Corul, lormat ilin 72 Oceaniile, pdtrunde in scend ilin ilreapta gi se oprcfte in preaima ,t::r::r.t'" care e lintuit Pro1 Tradilii asemdnltoare, despre flacira coborltd din cer pentru a fi pusi la dispozilia muritorilor, se pdstreazi ln mitologia indiand, pentru care Agni (focul) e o adevdratd divinitate. ,,Surca giunoasd" - natther - e planta numiti de botanisti lerula communis. t ln conceplia celor mai mulli greci, ridicarea oamenilor din barbaria primordiali era opera unui erou binefdcdtor

t.In surch gdunoasi l-am coborit din

cer.

EORUL

N-ai team6: cu dragoste-n suflet coboare ndvalnicul stol Al nostru pe locul acesta, Cu voia p[rintelui nostru Okdanos. Zefiruri ne-adusere repede-aici: B[tai de ciocan rizbiturd-n adincul Speluncelor noastre-nvingind Sfiala naivd din noi $i grabnic pornirem la drum ln rldvanul cu'arlpi.PROMETEU

Vllstare-ale rodnicei Thetis, Copile-ale scumpului nostru p[rinte Ok0anos care pemintul intreg impresoar[ Cu apele-i nepotolite,

Vai, vai,

1

Frivili-md: strins in citugi Eu stau, nevolnice veghePe piscul inaltelor stinci.

CORUL

Vedem, Prometeu, ;i-ntrista.ti ochii no;tri De picll de lacrimi se umplu v[zind Fhptura ta'n lanluri legatl Topindu-se-n chinuri pe stince.

Sint noi azi stdpinii-n Otimp; dupl noi legi imparte Porunca-i tiranicl Zeus, sf[rmind ast[zi in praf pe giganlii puternici de ieri 21 in cele mai vechi reprezentiri ale grecilor, lumea locriti (oikoumene) se inldfiqa ca un taler inconjurat de apelo fluviuiui Okeanos. Aceastd imagine rudimentari se regasegte pinl gi in hnrfile primilor geografi. ---, t&trrt lriginal vorbdgte de ,,uiiagii'. sau ,,giganlii do altldatdi', cu ilte cuvinte de Titanii din numdrul c6rora face parte Prometeu. r 22t

Hesiod qi Eschyl - Prometeu. Ideea unei lente evolulii, legatd de succesiva descoperire a c.elor mai elementareme;teguguri qi-a gdsit expresie abia in gindirea lui Epicur gi, sub lnriurirea acestuia, in admirabilul clnt al V-lea al poemului lui Lucre!iu, Despre naturd. 3 Originalul grec face aluzie la fiinte a c{ror naturi se situeazd lntre acea a zeilor qi a oamenilor, aqa cum erau inchipuite Oceanidele.

dupi unii Orfeu, dupd allii Palamede sau Minos, dupd

il

PROMETEU

Ca nimeni din zei sau din oameni S[ nu se mai simtl-ncintat c6. md vede [n lanluri legat. Acum sint batjocura vinturilor, Spre dulcea pl[cere-a vrdjmagilor mei.CORUL

in Tertarul 1 f6ri hotare Al intunecatului l{ades,

Mai bine m-ar fi aruncat sub pimint,

'rl

il

Zadarnic spre rninb veni-va

Cintind rugdmintea-i mieroas[, Zadarnic amenin.tdri va rosti De cari nu mi ten' Cit timp nu voi {i dlzlegat din cdtu;i, Nici un cuvint nlr vor spuneBuzele mele.CORUL

Dar care din zei este-asa de hain, S[-l bucure aceste dureri? $i cine nu simte-ndurare de tine, afard de Zeus? Acesta, vai, ne-nduplecat line-n mini st[pinirea Asupra vldstarelor lui Urands 2 $i n-are s-o lase decit Cind inima-i fi-va satule de ea Sau cind i-o va smulge Un zeu mai viclean decit dinsul.PROMETEU

Din grelele tale dureri; Prea liber !i-e-n gur[ cuvintul. In inima noastrd, vai, groaza pdtrunde: Ce soarte avea-vei ,si cind va sosi Sfirgitul durerilor tale? C[ci tainic e gindul, de piatrl E inima celui din Cronos ndscut.PROl\IETEU

Prea

e;ti indr[zne! gi nimic nu-nvdlasi

De mine oricit in lanluri de-ocarf, md puse Avea-va nevoic pritanul 3 Fericilor, ca si-i dezvdlui Urzeala ce-odat6t

Amarnic e Zeus, o stiu, ,si dreptatea E-n miinile lui; insd totugi Lipsit de putere va fi, Cind fi-va lovit de ndpastl: Uitindu-gi minia, cuprins de iubirc, Cu dor cobori-va la mine Cel care cu dor il agtept.CORI]I-

Domnia'din min6-i va smulge

4.

r Pentru Eschyl, ca qi pentru Homer, Tartarul e partea cea mai afundd a Hadesului, lumea subpimintean5. 2 Ouranos (cerul), cel dintii dintre zeii panteonului grec. Ircciori ai acestuia lusescrd Cronos $i Tita;ii, asupra cilora sc f-nver;rrna dugmdnia lui Zeus. 3 Inlclcsul cuvintului e ,$ef", ,,cdpetenie". lrt cetetile guvcrnatc democratic, pritanul va deveni un simplu magrsAluzia, obscuri, se va ldmuri intrucitva, mai tirz iu, de-a lungrrl dialogului dintre Prometeu gi Io.a 222

Vorbeste-ne si spune-ne am[nun!it, De ce te-a osindit acum mdrelul Zeus A;a cumplit ;i-umilitor? Aratd-ne de nu !i-e cumva greu s-o spui I Ce s-a-rrLimplat

-

tra t.

Cum s-ir obscrvat cu dreptate, ,,Corul... n-are tn acea;std trageilie aILd ftt,n,c(iune decit aceea d,e a provoc& mdrturisirca eroului, aiutittil t:o chipul lui rd,zvrdtit sit sc desprind,d,, bine

1

relielat,

p.7a7\.

pe lorLdul tr,niversu.Iu,i str.pus"

{Alice Voinescu, Eschil

223

T':-...-...-"'""--.---ROMETEU

t/Cind se sui pe tronul tat[lui invins, Zeus grabnic lieclrui zeu ii ddrui N{enirea sa 1 qi-gi inLocmi domnia cum I-a fost pc plac, dar la slrmanii muritori Nu se gincli, ba chiar voia ca neamul lor Stirpindu-l si creeze unul nou. Nu i se-mpotrivi nici unul decit eu: Eu cutezai gi rnintuii pe muritori De-a cobori la sumbrul Hades fulgerali. De-aceea pltimesc in aste lanluri tari, Amare de-ndurat si triste de vdzut: Cu mila mca de muritori nu meritam S-ajung aici, ;i totusi iat[-md legat De stinci, batjocurd privirilor lui Zeus.CORUL

Md doare gi s[ nu le spun: e trist oricum. De mult, cind zeii stdptnili de furie Se-nclierar5. intre dingii-nvergunali 1, Vrind unii s[ dea jos pe Cronos cel b[trin $i s[ ridice-n tron pe Zeus, iar algii vrind Si-mpiedice pe Zeus de-a fi st[pin pe zei, Eu n-am putut convinge pe Titanii mei, Fii lui Urands gi-ai Geei, si urmim Povala mea: acegtia-ncredinlali deplin C[ biruinla fo4a singurd ne-o d[, Respinserd-n trufia lor tot planul meu. Dar Temis-Gea, mama mea cea unic[1 Degi cu multe nume mi-a-prezis ades Desfdgurarea aspr6.-a viitorului, Spunind cd-n lupt[-aveau si fie-nving[tori Nu cei cu brale tari ci cei cu cap iste!. Cind eu le-am spus acestea, din;ii nici n-au vrut S-asculte, ci m-au pErlsit infuriali. Ghsii atunci, cum md-ndrumase mama mea, Ci mult mai bine fac luptind aldturea De Zeus, spre marea mullumire-a mea gi-a lui. In urma iscusinlei mele Thrtarul inchise-n negurosul, tristul sdu mormint Pe Cronos gi pe solii lui. De sprijinul Ce astfel i-am adus, puternicul stdpin Al zeilor mi rispldte9te cu torturi, Cdci tirania are pururi boala grea De-a nu se-ncrede nici in bunii sdi amici. De-ntrebi ce f6rdelege-am sdvirgit de-s pus Astfdl la chinuri, te voi l[muri deplin.t P".'".nr*a lui Prometeu se lntemeiazi pe o tracli.tie privind lupta lui Zeus cu Titanii, despre care astdzi nu mai avem cuno$tinli. Varianta pistrati de Hesiod in Theogonin sc deoscbegte simlitor de cea adoptati de Eschyl. a In llesiod (Theogonia, 135), Gea gi Temis sint infiligato ca mami fiicd. Contopindu-le, Eschyl pare sd fi "si urmat o tradilie diferitd, probabil attici.

N-am fi crezut ci vom vedea dureri adinci Cum sint acestea cari ne sfarmd inima.PROMETEU

Din fier ;i piatrl sint fdculi aceia cari N-au mill de durerea ta, o, Prometeu.

Cei dragi ai mei de m-ar vedea, s-ar ingrozi.CORUL

Dar pentru oameni altceva n-ai maiPROMETEU

fircul?

Oprii pe oameni

cle-a-9i vedea destinele

2.

l'zz+ '\

/\,4\

r Vezi mai sus. p. 216, n, l, 2 Lotul inevitabil aI oarncnilor fiind moartea, binefa_ ccrca cu care se rnindregte prometeu e de a_i fi aiutat sri_si piisLrczc_ incredor.oa in vialri, Cf. Hora!iu, Oite I'Ii 29: ;g -30: ,, Un, zctr, cum,inte Ii.nc sttb ncgrtrl vil at nopli.i toiii ce aor vctti .,.", "ito15

\J

- Tragicii greci

225

PRON,IETBU

CORUI,

N

icicind, decit cind

ii va fiCORUL

pe plac lui Zeus.

Ce fol tlc loacuri ai ghsit accstei boli?}TROMBTEU1'

Le-am semlnat in sullete speranleleCORUI,

I'r, ;rlac? Dartu ce speri? Tu nu vezi c-ai gresit? S:i-t,i spunem ce-ai gregit, ni-e grcu si be-ar durea. f )c-irccea sd nu mai vorbim de-acest necaz; l:rl l,u sd cauli s[ scapi de suferinla ta.PRO}IETEU

intr-adevir', un rnare binc le-ai [ircut'T

IiOMETEU

Le-am coborit apoi vdpaia focului'CORUL

$i muritorii au acunra flachra?PROMETDU

Iea'

$i multe megte;uguri vor avea prinCORUL

Aceasta-i marea crimd pentru carc Zcus Tc-a pedcpsiL cu-atirea caznc 6'rinqene') Dn" *f"tittla ta cind va avea sfir;it? e'' qi .adjecl'ivul nu-i de Tcxtul sund: Cei m-ai mulli ginditori pi ales la i"1i'pli'"' b"";";;;;t desprc -rtn rdu; ;;;; ;i Ei"d'ei vorbesc tl'espre rrrd"jdc ca ne-o inti!i.*eazi filJ',";';";;;"i;i;'-i;e peltlrlr Theognts' care nll $ovalc s-o "hii'p"l -Paniorci' ll".io.l; tol un riu Ei p"l,'";ai.l in citeoa veisuri splendide' Pindar ;;:;;'."t; "" .- o'"i t",'ifult, o"i-"tirn' - umilind'-se ca valul ;";;;; ncmaroAilrrziilr,r.Pentrugrcci'deci'-sPeranla-n-a'fost 'nici,,,lati u virlrtlo, cum avea s-o ptoclatne .lcnltu lnrlra si-i cra "*'e*t'a1'^ poetulrri nroder:n sir ""-l'"t"tt,;l';*"',,i; ;il;'i,.i;;;'l""iil"i"i "" cildura cu "a"" o {ace 'Ioltlerlin in Ilyperion'.1

(lirrrl nu 1i-e prins in la! piciorul, e u;or S;i crrlti ;i s[-ndrumezi pe cel ndpdstuit. l)rrl cu gtiam ce chin amar aveam s[-ndur; l,lrr irrn gregit cu voia mea: o spun deschis: Sirrl, t,orturat fiindc[-am ajutat pe om. l\':rs f i crezul c[ pentru-acest p[cat al meu A vrrun sA t,rec prin suferinta de-a zdcea lrr lrrnluri grele tintuit aici de stinci. l)rrr nu bocili aceastd schingiuire-a mea, (li r:oborili gi-mi asculta!i cuvintele, (lrr sir-ntelegeli soartea ce m-adulmeci. Vcrriti, venili la mine; fi,ti al[turea l)rr rrrine-n chinul meu: rltdcitoare-n veci N:ipirsta ne loveste rind pe rind pe toli 1.CORUL(

,,oarbelc speranf

(lrr rlrag ne supunem llrrrrrrirrilor tale, Si rlindu-ne jos din rldvanul cu-aripi, (lrr rllrrmul sprinlarclor paseri urmindN c-irrlrrse gr[bit l,:r sl,irrcile-acestea pustii,

t ( ) i(lr)o ascmirniitoarc la Ilerodot, I 207: ,,cristd' o roatd tt tt)slril'i.l.or om,enegti, cure, in necontenita-i migcare, nu lasd ltrt rrr','irr.si indi.pi,zi sii izbin.deascd tntr-u.n,u,.,."l5a227

226

Y-1

iI

Venim s-ascultdrn intreagd IrovcsLea durelilor tale. ( Intrd Okianos.)()IiI}ANOS

t'f

I

Aprinsele-nri dureri, impirrtl;indu-le? l)r'ivcste-rnd : amic cucernic al lui Zeus, (lrr-al cdrui sprijin el dornnia-9i inil!6, Sint chinuit aicea din porunca lui.OKDANOS

terrrinind mult intinsul mcu drurn, l\{inindu-mi spre tine crt zot) Promcteu, Fugarul meu inaripat 1; flrl frinc, In zbor furtunatic, Cici soartea-li amarl md cloare profund. A;a se ;i cade si {ac, inLruci t Noi sirrLr.rrr ruderrii 2: Dar chiar dacl n-am fi, in inima mca Nu-i altul mai drag dccit tine. Cum mie nu-mi place dc loc vorblria,Soscsc

Arat5.-mi, te rog, Ce pot eu sd fac ca sE-[i fiu de-ajutor'? Cici nu vei putea niciodat[ s[ spui C[ ai un prie ten mai bun decit mine.PROI{ETNU

l.

I

Ce fa1l vdd? Sosigi ,si tu aici si {ii Durerii mcle marLor? Cum ai cutezat, l,irsind talazul care-li poarti numclc,

VId, Prorncleu, ,si bune sfaturi vrcu s5-1i dtur, (lu toate cd tu e;ti destul de priceput. 0unoa;tc-te pe tine insu!i 1; caub[-apoi (ili noi, cdci nou e gi stdpinul zeilor. l)e nu vci inccta s-arunci ociri lui Zeus, l,ll are sir lc-audd, oricit stir de sus, $i su{erinlcle dc azi i1i vor pirea Un joc pe ling[ cele ce te vor lovi. l)c-aceea smulge-!i furia din iniml $i catl modru de-a scdpa de schingiuiri. Sint vechi si cunoscute vorbele ce-!i spun, Dai tu vezi insuli, Prometeu, ce dobinde;ti Crr-o linrb[ prca sen]eatl ;i prea li]lcrl. 'Irr incd nu te-ai sdturat de cite-nduri Ci vrei s[-ti mai spore;l.i ncnorocirile. Ascultl sfatul meu gi nu te-mpotrivi Dqstinului 2, c[ci vezi cit e de ne-nduratStdpinul care azi domneste peste noi. Acurn eu plec si sthruiesc: nu cumva l)ot I)e chinurile-acestea grele sd te scap? Tu insl stai domol si nu mai blestema. inclerninatic ;i-n.teldpt cum e;ti, nu vczi Cl lirnba fir[ friu aduce pacos[e?PROIIETEU

Llsinclu-9i grotclc scobite-adinc in stinci, S[ r.ii aici, in lara {ierului 3, s[ vezi

l Cit se poate jrrtleca, Olis1116r se aratir cirlarc pe un cal inaripat ((Jf., rnai departe, vcrsul 395); alli interpre!i se ginclcsc la un glifon. 2 Ca qi Prometcu, Okeanos trecea drept f iu aI lui Ouranos gi a^l t;qq;. :r ln original, liuutul unde se glseSte Prometeu e arltat ca ,,rrirscitor de f ier", ,,bogat in fier", aSa cum igi inchipuiau grccii Scigia, p{r care o localizau uncori in Caucaz, alteori pe {irlrrrul rle nord al mllii Negrc. Lbia Istoriu Iui I{erodot (jurn. sec. al V-le a .i.c.n.) avea sir contribuic la limpezirea cunorsl.irr !clol in ilooast,ii pr:ivinli.228

Te fcliccsc c[-1i duci in voie zilele,cr;rlrr in predica!ia lui rnoral[. 2'l'cxt,rral: ,,si nu-!i oferi rnembrele inlcpirtulii hol,lulul', sl:rl, r,cltiv:rlind - evidcnt - cu un inrlomn la rcsernnare. In lr';4rilrrr';i cn conccp!ia desprc I)estin a autoruJui picsei, vezi lrir i sus. p. ?11), n, 3"cqn*S'?

1l'l fairnosul dicton delfic, arloptat ca indleptar dc

So-

lJ-

Degi la toatc fost-ai denrn pdrtag al meu. Dar, rogu-tc, nu-!i pierde timpul in desert: Zadarnice-s oricc-ncerc[ri: n-ai sd-l convingi. Ia scama si n-o pa[i c-ai coborit aici.OI{EANOS

',

La luptl

se

porni cu zeii, fu zdrobit.pe Zeus,

Pe allii mult mai bine-i sf[tuicsti dccit Pe tine insuli: faptelc mi-o dovedesc. Dar nu mI poli abate de la gindul meu. llu sper ;i sper c5, Zcrs tot imi va hlrizi Putinla s[ tc scot din grelcle-1i cltu;i.PROMETIlU

Bundvoinla, stiu, nicicind ^nu 9i-a lipsit $i nici acum nu pregeli. Ins[ nu-ncerca Sd-mi fii de ajutor, circi n-ai si poli s-o faci, Oricit te-ai strirdui. Srai deci in lini;te, linindu-te departe de prirnejdic. Nu vreau ca, dacd astirzi eu indur torturi, $i aliii mulli s[ sufere cu mine-rl rind'.' Destul rnI doarc-n su{let crincenul dcstin Al fratclui meu Atlas, care-n zirile Apusului pc umcri poartl neclintit Pilastrul 1 cerului ;i al plmintului; Md-ndurcreazi'Iifon, rnonstrul z[mislit De Getr 2 9i prin grotcle Siciliei Ad[postit odinioari, carc, cind Scrignind din dinlii sutei lui de capctel Originalul vorbe.ste de o coloanir unicri, sus{inuti de Atlas, potrivit unci tradilii al ciirei ocou sc intilneqtc qi la IJomer, (Odisee.a, I 53). La Hesiotl (Theogortia, 517 -520J,

Cind fulgerul acestuia, etern np"irrr, tunete. 9u n[pustigi cu vlpii ndvalnice Sc asupra fui gi-i amuli Amcninllrile serne!c: trhsnctul ll arse tot si-i nimici putcrile. Acum el "aie ca un le9 pe llrmurii Strimtorilor intinsei mdri. as".,rr* Sub nestatornicele Etnei rf,ddcini 1; Pe pisc Hefaistos bate cu ciocanul slu Iar intr-o zi din in[l!imi porni-se-vor Aprinse riuri vrind cu din11 de flacdri Sd rnistuie cimpiile Sicjliei 2. Cdci Tifon, oricit e de prefdcut in scrum f)e fulgerul lui Zeus, va rdbufni vdrsincl Vir:tejuri cle sdgeli aprinse si de foc. a- 1;L egti iste!: n-ai lipse de povala mea: \A3ul1-tc crrm vei putea; Ia rindul rneu

iite;!it;T;"il;;Tf,s:,'fi11'::"

ili" ry

Qui Zcus i sc va sringe-n line'furia.OKDANOS

sd-ndur accasti. soarte

pinl

cind

/'3""

nu stii cir vorba dulce,.Prometeu, si Jlgnrrca cea mai grca? SmdduiestePROMETEU

."

Cind inima o poti incluiosa la tirnp $i nu cu sila-i potolegti pornirile.I Yczi_ nota preccclentii. Dupd Homcr, prima agezarc a ale Ciliciei (Iliada II Tgb) 2 . FirI excep!ie, comentaiorii consideri aceste versuri ca rnsprra.te dc erup!ia .Ernei din anul 4.7g1479 i.e.n. Alte iz.lrucniri tifl:!il9l". ale vulcanului sin[' aminlite p.;,;; arrii 1r25 gi 396/395.rnonstrului ar fi fost in lara arimilor, irr pirfile muntoase23t

Titanul - ,,sr,rpL{.s neeoi,i." - sprij inir ce rul cu ,,creptetul gi cu, bra(elc-i ncobositc". li roprczentarca rnai des iltilliti in arl.a^plaslicl a srecilor. Cf., rnai departe p.234, n.2. 2 In rnil,rlogia groacri Typhon sitl Typltos e personifica, -,le ren pttl,t'rilor ce plilejrriesc crrlrclnnlclc pirnrfnt gi enrpvulcarricc. De-aci qi localizarea lLri irr regiuni ale lunrii !iilc rncditeranecne cxpuse aces[ui soi de primcjdii,!30

,l

OI(EANOS

OKEANOS

Dar dac-a; cutcza gi-as sLdrui, Crezi c[ din asta ar ie,si vreo pagub5.?PROMI]T]]U

Nirpasta [a mi-e-nvi![tur6, Prometeu.PROMETEU

E o sfor,tare de prisos, un gind naiv.OKEANOS

Irugi deci: phstreazd gindul tiu cel bun de azi.r:1,

r{

OI(EANOS

,t

Las' sd bolesc de-accastd boall; rnai folositor B ca-nleleptul s[ nu parA prea-n]elept.PROMETEI]

lr).,,|

{

,i:r.,

Cuvintul tiu e tocmai dup[ gindul meu. indatd patrupedul meu inaripat Strdbatc-va eterul ca se-Fi plece-apoi \roios Ia staul subliratecii genunchi.(

:i

Iese.)

Dc pasul tlu tot eu voi fi cel vinovatl.

J' OKtrANOS Cuvintul llu acas[ me trimite-atunci.PROMETEU

0'fi* ti

CORUL

Nu vreu si su{eri pentru cutezantaOI(EANOS

t

a.*ilL 'f.domn?

*

*,'D

,SI

,l

h

c.t(

Din partea preaputernicului nost,ruPROMETEU

t

,il.,i

Din partea lui: ia

seama deci, s5.

nu-l jignegti.

jn

1 intreagi scena indepirtirii lui Okeanos e pitrunsd de o amar:-l ironie. Episodul, s-a observat cu dreptate ,,proiecteazd, o ltLrnin,d, noud asu.pra eroultri pi tnldpigeazd, o noud latu.rd, a, li.ri.i lui . Rdzprdtit lald de cei puternici, milostiv cu cci skt,bi, - i.atti-l pe Prometctt, ;i in fn{a scmen.ilor sd,i:

{ t 'l4'ry

Ne doare ursita-1i amarnic[, o, Prometeul $iroaic de lacrimi se varsl din trigti ochii nogtri Pe fragezii no;tri obraji; Cdci lege ficindu-;i din toanele sale Azi Zeus -te supune la cazne, precum stS,pine,ste Cu armele crunte pe zeii cari fur5. puternici odatl. Rlsund de vairir pdmlntul: mdrirea strdveche A ta gi a fralilor tdi o jelesc, Amar suspinind de mila durerilor tale, -t\cum muritorii cari spornici se-ntind in vastele Asiei cimpuri, Fecioarele cari fdrd teamd de lupte Triiesc ln Colchida 1, Popoarele Scitiei cari stlpinesc Phmintul lirnanurilor Meotidei 2,1 Amazoanele, pomenite gi mai dcparte. Cf p. 246, n. 3. I l-acul i\[aiotis e marea de Azov. In zilele lui Eschyln scilii tlin jurul acesteia, pireau agezali oarecum la capltul plrrrintului.

al t,i disprtltrirytc" (Alice Voinescu, Op. cit. pag. 745-1.LG).232

h13

$

233

#(. !

't"li

!,l

i l

ilI

I I

!

ri

R[zboinicul neam al Arabiei 1 care Pe-naltele culmi din Caucaz locuies[e $i. zdngine, dirzi ogtire, din l[ncil'e lui asculite. -fituni Vdzut-am pe timpu;i 2 pe altul Jint* ln cazn[ de trainice lanturi, Pc- Atlas, zeul stingher, ' Ccl carc pc umerii ili * imens[ pulcre Susline pdmintul si vindta cerulrr'i lofia, Vuie;te,spdrgindu-se-n maluri talazul, Gem adincimile. Noptaticul Hades dc mila-i se zbate, Izvoarele sfintelor riuri bocesc suferinlele lui.PROMETNU

t

,h

Mult timp in volburi de nlluci le-nvdlmi,seau I)o toate 2; nu gtiau nici dulgheria ce-i, Nici casele-nsorite cum se fduresc; Asemenea mdruntelor furnici trdiau Itetragi in ascunzisurile grotelor 3; Nu cuno;teau prin semne sigure cind vin Temuta iarn[, primdvara veseli Sau vara pururi darnicl, ci bijbiiau Nepricepuli a. Iubindu-i, eu i-am invl]at Ce-i rlsdritul, ce-i apusul stelelor; Le-am dat ptiinla foarte-naltl-a cifrelor

.Avcau auz, dar n-auzeau

nimic cu el 1;

Voi si nu credeti ci de slab sau de semet Am-amulit: alt gind imi mu;c[ inima Cind v5d ce chinuitd este soartea mea. Cici cine altul decit minc-a ddruit Puterea tuturor acestor zei de azr? Dar despre asta voi tlcea I nu voi vorbi Nimic decit ceea ce gtili voi in;ivi : 9"*. "T {6cut pe muritori din ton}i, iste}i, Trezindir-le din adormire spiritul. Voi spune-aceasta nu ca se-i vorbesc de rdu, Ci.ca iubiiea m.ea spre din;ii s-o vedeli B: Priveau cu ochii, insl nu vedeau .u Li. l Pornenirea arabilor p-rintre ncamurile caucaziene tre_ -ae-zegte nedumeriri si o*p_li"e incercrrile uoo"de ,tre po.t",-in,ogrnuo 31i,r:::.i^"^ aci,sigurE locul prrimii,ii rui p.oi.eteu pe care p^:.lll$_._.p"" -gi, L plind l:.*::1, $l conluzrr. (rc greSell 2 Textul e in acest loc ne.sigur. intreg pasajul referitor la Atlas e considerat de. unii 6airo"i i'"i".pof ut. pentru indrepta textul, ciiind2.r_jas

$i folosirea literelor 5; in sfirgit Le-am dat memoria ce-i mama muzelor Eu fui intiiul care boii-n jug i-a pus,Silindu-i ca prin vajnicele lor puteri Si ugureze opintirea omului, $i care caii plini de foc i-a inhimat La car, podoab[ str[lucitei bog[1ii; Eu fui intiiul care ndvi a construit

G

.4

'" I$.'

":

I Lipsili, cum crau de inteligenlii. In aceasti ordine de idei, cf. versul lui Epicharrn, pistrat cle Plutarch: .mi.ntea veile gi mintea o,ude: Ioate celelalte, surd,e gi oarbe" (Ir, B 12 Textual: *Asemeni ardtdrilor d,in pise igi duccau. viata, cit e d,e lung,d, ned,e.osebind intre lucruri". 3,,Cu,ccririle civil.izatiei n.oi nu stn.t cldrLite nici istoric, rti,ci ierarhic: neortnduiala e poitii. Cdci llschyl nu, urmd,rcgte sd ne inldlipeze i.storia culturii, evocind-o in etapele-i progresive, ... ci pune in. Iu.mina rosturilor eterne lapta mdreatd a ganerost.rlui titan" (A. Voincscrr, Op. cit, p. 147) , a La greci, impir!irea anului in patru anotimpuri apare crr I lomer. 6 Toal.c aceste nirscociri sint pusc de Sofoclc in seama lui Pllanrctle (fr. 399). Pre!,uireir arltatir de poet 5tiinlei cifreIor lrirtleazl o inriurire pitagoriciani. 6 I rr grecegle Mn.eme sar Mnem.osyne. Fiicele ei, cele noui rlluzc, pcrsoniIicau peritru cei vechi ansamblul activitililor spiritului.2?38

Diels)

.

i; tr;;;;;;jas.

editori a Du" tradi!ia

,I l i

"u" crrm r de. poet suferinl"-'f"i lif"r,-"Lrj ]i::t,iIsus p. 280, n, 1. ^inchipuiti lnal 3 Vezi rnai sus p. 2?0, n. 2,234

lr

'1

,)r

S-alunece cu-aripi de in in Iarg de mlri r. care pentru neamui'muritor Fdcui acestea toate, nu-rni glsesc un sfat Sd scap de suferinla mea cle azi.

Iar eu, cel

CORUL

Grca suferintd-nduri; pierzindu-ti cump[tul Te zbali ca vraciul slilbdnog cdzut bolnav $i-n despera.rea ta nu poli d--cscoperi Ce leacuri !i-ar tdmddui durerile.PROMETEU

De coapse groase gi de mari spin[ri pe-altar Am invilat pe oameni mestegugul greu De-a inlelege tainele vdplilor 1. N-a fost de-ajuns atit: se af l[ cineva Sd spunl ci-naintea mea descoperi La oarncni avu.tiile p[mintului: Arama, fierul dur, argintul, aurul? Nu-i nimeni, c[ci ar fi un mincinos. Pe scur[: azi toate nrestegugurile ]or Trudilii oameni de la Prorneteu le au.CORUL

Ca 9i mai tare s[ te miri, ascultl-acum, Ce megteguguri gi cdi noi am ndscocit. Intii si-ntii, cind cineva cldea bolnav N-avea nimica s[-l ajute, nici fierturi, Nici alifii, balsamuri, ci se mistuia Lipsit de leacuri, pin[ cind eu in sfirsit Le-am ardtat ameJtecele icrbilor Cari toate morburile lor le vindecd z. I-am Idmurit cum s6-gi prevadi sorlile, I-am invlgat s[-qi tdlmdceascd viseie $i le-am deschis'goptirile destinului: De ce.presemne se te lii cind egti la drum? Ce tainic inteles cuprinde-naltul zbor Al paserilor, indrepiarea lor in zdri La stinga sau Ia dreapta, felul curn inghit, Cum se-mprietenesc si-cum se dugmdnesi Sau cum se string ln stol? Ce lustru si culori ' Cuvine-se sd aibi rnlruntaiele , Ce forme fierea gi ficatul paserei Spre-a fi pe placul zeilori prin ardere

Acurna lasI grija rnuritorilorl Gindegtc-te la mintuirea ta. Avem Speranla c5, descltusat odate, tu Nu vei fi mai pulin puternic decit Zeus.PROMETEU

Nu asta-i voia i\{oirei care pe noi toli Ne mind; mii de suferinli nlai am si-ndur Pin' la sclparca mca: dcsteptirciunea e Cu mull mai slab[ decit tainicul Destin 2.CORUL

Dar cine-s cei ce poruncesc Destinului?PROMETEU

Sint Nloirele tustrele gi-Eriniile

3

I f)espr9 aceste cuceriri a]e. omului, etape hotiritoare pe civiliza!ici,.e.i.,frrrmosul cor al lui SJfoclc i" d'"t-;goi," ;alc1 dcpartc, p.446\. (rnar 2 In textul grcc, Ieacurilc sint impirtite in trei catcsorii: eele co so m;ininci, cclo ce scrvesc i* rrrr, au.e-i,ruu. "at"$,.q

1 Sint inqirate in tcxt cele mai rirspindite cei de scrutare a viitorului, folosite de cei vechi de-a lungul intregei anti-

chitali. In aceeagi ordine de idei, trebuie amintit rolul important al oracolelor, nu numai irr drama attici, dar gi in istoria difcritelor ceti!i greceqti. 2 Cf . mai sus p. 219, n. 3 qi Introclu,cerea, o. 26. 3 Cf. mai sus pp. 109, n. t; 130. n. ll; 179, n. L237

CORUL

$i decit

ele Zeus e mai neputincios?PROMETl]U

Nici el nu scapi

r-le

sfir;itul ce-i e scris.CORUL

Nu-i este scris lui Zets ca el s[ {ie Domn in veci?PROMBTEU

Stirlind pe puternicul Zefrs, (lrr gindul trufag. preamlregti muritorii, o Prometeu. r\rati-ne, scumpe prieten: ce dar fdr[ dar l le-ai adus? Ce sprijin ili dau muritorii 2? Tu nu cuno;ti oare Amarnica lipsd de vlagd ce-ncltugeaz[ Acest neam prea orb gi minat de nllucis? Clci nu vor putea niciodatd sf[rma muritorii Cu mintea lor orinduiala lui Zeus. Aqa m-a-nvilat, Prometeu, p[]ania ta dureroasd. Azi cintecul meu este altul decitAcela pe care-l cintam La baia pi patu-li de nunti, Cind pe IJesiona, copila pdrintelui nostru, Mireasl-o adusegi in casi a. (Intrd Io, d,oud coarne pe lrurzte inilicd spcctatorilor transfornl&rca Ia care a lost supusd.)

Aceasta nu cluta!,i s-o

;tili: nu m[-ntrebali.CORUL

Cu daruri bogate-nvingind-o

E-o taind sfint5, dacd nu voiegti s-o spui.PROMNTELT

.IO $i cine-i acesta Pe care-l z[resc in cdtugi ferecat De stincile-nalte? Ce flrldelegi isplgegti tu aici? Vorbegte-mi: ce fel de pimintCe !ard, ce neam e pe-aici?1 Textul e in acest loc corectat de unii cditori intr-un fel care face ca intrebarea si aibe inlelesul: .ce bine li-a ailus binele tduP" (mai ln acord, credem, cu intrel:area lormulati in versul urmdtor) . 2 in original ,,Lfemerii" (m_ai _sus, p. 218,.n..1). 3 Traducere liber6, In original: -ryu cuno$teai ariarnica Iipsd de vlagd, asemeni vtselor, care stingheregte neamul orb ai oameniloil" lntr-un sens analog, Pindar, Pgthice, \III 135 urm. r ,,Fiin{e d,e o zil Ce e liecane din noiP Ce nu e? Om, vis aI unei umbrel"

Vorbili de altceva I eu incl nu v[ dau Rlspunsul; sint silit sd-l lin ascuns cit pot, C[ci numai astfel, tdinuindu-1, voi putea S5. scap de lanluri pi si scap de urnilinli.CORUL

O, fie ca Zeus, domnitorul a toate, 56 nu-gi ridice-mpotriva dorintelor noastre puterea; Iar noi, aducind sacrificii preasfinte de boi injunghiali Pe malul eternelor valuri ale pirintelui 1 nostru, S[ nu lipsim a cinsti pe puternicii zei $i nici sd cirtim in cuvinte, Cin minlile noastre s6 stea gi sl nu se mai;teargi: Ci viala se cere lungitl cu-nalte sperante, Iar inima vrea sd se umple de dulci bucurii. Dar iat[, vedem ingrozite, cd mii de torturi te frdrnint[.1

Oke:rnos (in legituri cu cafe v. mai sus p. 228, n.2)

.

a in lumea eroilor lui Homer, care infdfigeazi ccl mai veihi fond de datini gi credinle ale poporului grec, despre care ni s-au pestrat gtiri, e curenti deprinderea ca mirele sh-gi clgtige mireasa prin daruri bogate oferite socrului. -Iliada (E.S.P.L.A., 1954) IX 146' Cf .- notele- noastre la , XI 242-244 qi Od,iseea (E.S.P.L.A., 1956) , I 378; XVIII35

4-

360.

2ge

,ilIl

De ce nr[ lovi;i cu osinda aceasta Gonindu-rnd fdrd-ncetare, nefericita de rnine, inneburritI de chinuri? fulgere arde-md, inmorminteaz[-rl[-n fundul p[.Cu n intu Iu i, Aruncd-mi pradd iazrnelor m6rii: Nu trcce cu veclerea Rug[ciunea ce-!i fac. Ajungd-1i acum pribegiile rnelc, Altmint,relea nu se mai tcnnind chirrul ce-ndur.CORUL

Mi-e groazl cind ii vld inaintiird mereu Spre mine cu privirile-i nernernice. Nici rnort nu vrea pdrnintul s5.-l ascundd: Ie;ind din adinculi h{-alungir tutindcni pe rnaluri Sftrgitl de foarne si flr[ repaus. Din levile cu cearir-ngemlnate Aromitor suspin[ flautul. Unde Xfd poartd r[ticitele-mi cdrhri? O, fiu al lui Cronos, cu ce !i-am gre;it?

E-acesta pc unde-s acunra pribeagir 1P Vai, vai, Din nou m[ arde stlcchea; iatd, co]o-n funcl E Argos cel ndscut din Gea, paznicul Cu mii de ochi: inghite-I, o, pdmintule!

PRO[IFJTEU

l

I

Curn sl n-aud eu tinguirea jalnic[ A vergurei lui Inachos, care-a aprins De dragoste pe Zeus ;i-alcarg[-acum mereu Gonitd de turbata Flerci furie?IO

Ce ma i am de-ndurat? Ce sprijin, ce leacuri

$i cine c;ti spune, de gtii cine-s cu $i ce sint durerile mele? Cdci drept ai ghicit chinul meu dc-o zeill trimis, Ce trupul cu spinii aprin;i ai turbirrii-rni strlpun Sosit-anr aici istovittr cle fuga-mi nebuni, O jertfl a Hcrei geloase si rdzbunitoare. Mai este vre-o nenorocitd S[ sufere-n lume ca mine? Tu spune-mi acum

De unde ;tii numele tatilui

meu?

gc.

Cunoqti pentru apriga-mi boald? Asculth rugarea fecioarei pribege.PRO14ETEI]

Dar tu, Prometeu, tu auzi Amarul cuvint al fecioarei cu coarnc dc juncl?l Episodul ce sLi sii inceapii are cft scop sd alirture suferinlci lui Prometeu, suferinla unei alte victime nevinovate a ltri Zcrrs. in acelagi timp el dn prilej Titanului ai-qi mirtrrriscascri nidejdile, aritind ci-gi agteaptl scdparea de la intorvcnIia unui urmaq al fecioarei astdzi persecutate. in sfilsil,, ,,irt la(a victimai lui Zeus, se trezete vie compd,timirea 'l'ittrttrrltti.; puterefl sa ctea,toare enercil.ri o ac{iu.ne bincld,cd,looro (tstt.l)ra con.ptiin[ei innoptate a, bietei lemei: eI trd,iepte i.n lo,la rtortsl.rd oc(ittnca pcntru omenirc..." (Alice Voinescu, op. cit. p. 168).240

Am sd-!i spun astlzi'tot ce trebuie s[ ;tii, Nu-n pilde cu-ascunziguri, ci deschis gi clar, Cum se cuvine pururi intre-amici: eu sint Cel ce-a dat oamenilor focul: Prometeu.IO

O, Prornetcu, sprijinitor nefericit Al omului, dc ce sint caznele ce-nduri?PROI\{DTEU

Abia sfirgii s[ povestesc ndpastat?241

mea.

IO

l0,si

Nu vrei sl-mi dirruie;ti

mie ldrnuriri?

De ce mai stai si nu-mi dezv6lui tot ce ;tii?PROilIETEU

PROMETEU

intreabl-mb ce vreil n-am s[-!i ascund nirni'l.IO

Sint gata, insi teamd mi-e c[ te-nsplimin]i.IO

Cine-i cel cc-n acest abis l.e-a ferecat?PRONIETEU

Nu fi cu mine mai milos decit vreauPROMETEU

eu.

Fiindcd vrei, am s[-ti vorbesc; ascultl deci.CORUL

Ilefaistos m-a legat, dar Zeus a poruncit.IO

Pedeapsa cdror crime-o ispigegti aici?PROMETEU

Stai: implineqte gi dorinla noastr-acum. Sd-gi povesteascn dinsa-ntii ndpasta sa, Apoi, cind pribegiile-;i va fi descris, Sn-;i afle grelele-ncerc[ri cari o pindesc.PRONIETEU

'f i-ajunge-atita;

nu cduta sd gtii mai mult.IO

I)ar spune-mi: care-i scopul grelei pribegii Prin care trec 9i cind se va sfirgi?PROMETEU

Ai datoria, Io, s[ ]e faci pe plac, Cu-atit mai mult ci sint surori cu tat[l tdu. E-o caldi mingiiere s[-]i astimperi inima Plingindu-li soarta, cind aceia ce te-aud In lacrimi grele izbucnesc de mila ta.IO

Mai bine-i, asta sh n-o Ftii decit s-o ;tii.IO

Nu-rni tlinui ce voi avea de suferit.PROMETBU

De cele cc-!i voi spune nu te pizmuiesc.l6*242

Nu ;tiu cum v-ag putea-n;ela speranlele; A{la-ve1i deci din vorba-mi r5spicat[ tot Ce vreli sd gti1i, de;i mi-e greu sd povestesc Ce furii mi-a trimis zeila, cum apoi F[ptura mi-a schimbaL-o, urilindu-rnd. Ades prin camera-mi de fat[ fremir[au Nesdbuite visuri ;i md ispiteau243

De dorul thu ;i vrea rnireasa lui sd fii. 'l'u nu disprelui, copild, patul lui, Ci ie;i in lunca Lernei unde-s turmele $i staulele tatdlui tlu, Inachos, Plinind cu drag dorinla aprigd-a lui Zeus". Nopli dup6 no1.'!i m[ frlmintai truditd-aga, Pin' ce-nbr-o zi ml-ncurnet,ai apoi sd spun Pdrintelui rreu visurile ce-am avut. Sl-ntrcbe-u Pito gi Dodona 1, prin ce fcl De fapte ;i cuvinte-ar irnpica pe zei. Acegtia n-hu adus decit oracole Prea tainice si cu-ndoielnic inleles Pin'cc-rrtr-o buni zi st,si lrri lnachos Ildspunsul foarte llrnurit ce-i poruncea, Sir rnl goneascd din palat ;i patrie S-alerg pribeag[ cit de larg e-acest plminl.: Altmintrelea cu fulgcru-i de flacdri Zeus ll va st,irpi-rnpreunl cu tot neamul lui. lmpins de-acesb oracol al lui Loxias Perintcle meu, {6r[ voia lui si-a mea, Din casd m-alungi, silit la fapta rea De-atotputernicia groaznicS.-a lui Zcus. Atunci dc-odatd mintea gi flptura mea Schimbate furd, coarne-mi rdsdrirl-n cap, Precurn vede.ti, gi-mpunsd dc-otrdvil,ul ac Al strechei m-aruncai gr[bit spre apele Ccrchndci,si izvorul Lcrnei, iar zorind ln urm[-rni pas de pas, porni gonindu-ml Plstorul Argos cel din Gea zlmislit. Pc-acesta moartca-l fulgerl-n curind; Eu insd biciuit[ de zeilh-alerg

Cea

Zicindu-mi: ,,O fecioarh plinn de noroc, In vergurie slirui cind 1i-e dat sd ai

mai rivnitd nunt[? Insu;i Zeus

e-aprins

Mereu .si-n nici o !ar[ nu gdsesc pof,as. Uunostr acum nEpasta mea. De stii culnva Ce alte suferin!i m-asteapLd, spr,rre-le. Din mild insl nu-mi minli: minciuna e Cea mai neruginatl faptd pe pdmint.CORUL

lll soli cvlavio;i trirlise

repcde

Nicicind o poveste amar[ ca asta Urechile noastre n-au auzit I Nici spaimd, pedeapsd sau chin ca acesta, Grozav de vdzut si grozav de-ndurat. irr inima noastr5 ,r,i 9i-a-mpti"tat ' Prea-recele sdu ascutis

Oprestc-te, stai

!

Vai l{oira, Moira, Ni-e groazd de ursita bietei Io.PROMETEU

Prea

$i n-a;teptali sI gtili totCORUL

v[ grlbili

cu plinsul si cu spaimele ce .rra -bi urma.

Vorbeste, spune: cei llolnavi sint bucurosi Sd afle ce dureri au irrcd de rdbdat.PROMETEU

l Sancl.uatc oraculare fairnoase in lumea greacii: primul al lui Apolorr, al doilea al lui Zeus; rtnul in Grecia centrali (Pito c tol;urra cu Delf i) , cclilalt in Epir.244

intiia cerere vi s-a-mplinit acum: s[ 9ti,ti 4!i vrutnenorociri intii din inslsi gura ei, Prin ce amarnice-a trecut. 4.."* dcci ascultali cc va mai fi, ce chin Ii preg[t,e;te LIera ca sd sufere. Tu insd, Io,.!inc mintc tot ce-ti spun, Si afli, prib'egia-ti cind sc va'sfir'si. ' Dc-aici plcca-vei mai intii spre rdsdrit,Vei lrece prin tntinderi sterpe ca s-ajungia4F

fn lara scililor nomazi cari locuiesc In patre de grldele puse-n care tari $i poartd arcuri cu cari trag inversunat. Tu nu te-apropia de ei, ci grabnic trcci Pe !6rm de-a lungul mdrii cEtre alt plmint. In stinga locuiesc chalibii 1, un popor De fauri duri de cari op e s[ te feresti:Sint cruzi ;i legea ospe,tiei n-o cunosc. Vei da de Riul Fur.ios 2, cu drept cuvint Numit asa, pe care insd n-ai s[-l treci, Cici n-are vad, gi vci urca pe culmile Caucazului, de unde riul furtunos Coboard-n vii. Va trebui apoi, trecind De creste-mpinse-n cer, s-o iei spre miaz6,zi. Vei da aici de oastea Amazoanelor 3, Cari pe b[rbali urirsc gi cari vor locui Odat[-n Temiscira lingd Termodon, Acolo unde Stinca salmidesic5. a E moartea marinarilor si-a ndvilor: Acestea te vor indrepta ce drum s-apuci. Ajungi apoi prin poarba strimtl-a mlagtinei La-ngustul Istm Cimeric5 gi, plecind de-aici, Vei trece bralul Apelor Meotice 6: Vor line minte muritorii fapta taI Neamul chalibilor e situat de cei mai mulli autori in .A.sia Mici. Pentru Eschyl, a$ezarea lor e in Scilia, cu ai cirei locuitori se confundii. S-a presupus ci ne-am g:isi inaintea unei strivechi tradilii despre zlcdmintele de fier din mun^lii Urali. Cf. gi p.228, n.3. 2 In grccegtez Ilybristes. Localizarea Iui e nesigur5. 3 Tradiliile privitoare la Amazoane le atribuie ca loc de Lagtind fie malurile riului Thermodon, in regatul de mai tlrziu al Pontului, fie regiunea din jurul lacului Maiotis (Marca dc Azov). Bschyl irnpirtrigeglc prirna opinie; I{erodot,^ irrl,rc ll1ii, pe cea dc-a doua. { In cpot,:r istoricl, Salmydessos era o colonie pe }irrmul tracic al Miirii Negre, la nord de Bosfor. 6 Asl.iizi ist,rnrrl Perecop. 6 Paltca cca rnai ingustl a mirii de Azov, astdzi strimtoarca I(erci.246

$i trechtoarea Bdsporos I se va numi. Lhsind apoi Europa vei c[lca-n sfirsit Intins.ul ldrm al - Asiei 2. Stepinql 'zeilor Nu vi-se pare-acum egal de ne-ndurat Cu toli gi pretutindene-a? Ca zeu rivni Pe-aceastd Iat i qi-o ndpdstui apoi. Nevrednic peljtor uuu;i, "op1tu'-." ; Lacl ceea ce drn gura mea aflagi acum, Nu-mi pare-a fi decit abia un incepuis.IO

Vai mie, vai!PROMETEU

Tu plingi ;i te fr[mirr1i. Ce-ai face insi cind -{i ;ti durerile cari incd'te pindesc?CORUL

Mai ai gi alte sufcrinli s[-iPROMETEU

povesregti?

O rnare furtunoasi de nenorociri.IO

De ce si mai triiesc? De ce se nu m_arunc Din virful stincilor ca, sflrimindu_mi,1 ln greceqt,e, b.oos poros lnseamnl ,,loc dc trecere penl,ru un-bou", rcspectiv,,Trecltoarea vacii,., etimologie'"*o,ii_ cali ca o reminiscenfi a Iegcndarelor rf,lIciri ,f""iii""li"i Inachos. 2.Dupi cei mai mulli autori antici, Bosporul . cimmeric (strimtoarea Kerci) despnrlea cele aoJa coirtirr""t" oi"""l cunoscute. a Induiogarea lui Prometeu, repede transformati in minia L?I":l iTIi"ge s5. amcninle pe Zeus, p""!ar"qtu aesfagu"a"ei rltf,erroara a acllunri, precipit,ind catasl,rofa cu care sfir_

qeqte drama.

247

scap acum de toate suferinlele? Nu e mai bine ca de-odati s[ te stingi, Decit .s6.-nduri torturi in fiecare zi?

S[

PRO}IETEU Va face-o

nunlI carc-l va loviIO

amar.

PROMETEU

Ce sreu ai indura atunci tu chinul meu, CdcI moarte mie soartea n-a voit si-mi Iar moartea e sc[pare de orice dureri' De-acurn n[pasta *.a tt,-r va avea s-firqit Decit cind doborit va fi tiranul Zeus'IO

dea:

C-o

muriloarc sau zcild? Sprrne-mi-o.PRO}I ETEU

Nu md-ntreba,

clci asta nu pot s[ !i-oIO

spun.

Zeus va putea-nceta-ntr-oPRO}IETEU

zi

de-a mai domni?

$i tronul ;i-l va pierde prin sotiaCrcd

sa?

cl-!i va da plicere prdbugirea lui'IO

PROI{ETEU

Un fiu

i

se

va nagte mai voinic ca el.IO

Cum nu, cind eu din vinaPROMETEU

lui rnl

chinuiesc?

$i

scrisa

sorlii el n-o poate ocoli?PROllIETEU

S[ ,stii deci cd

se va'ntimpla PrecumIO

ili

sPun.

$i cine-i va rlpi toiagul luiPROMETEU

Nicicum, decit descdtugindu-md de-aici.regesc?

IO leac.

El insu;i cu nesocotinla-i fdr[IO

$i cinc te va

dezlega, de nu vrea Zeus?PRO[IETEU

Dar cutu? Rlspunde-mi, daci nu !i-e greu s-o faci'248

E sclis s[

facd-aceasta

unul clin urmasii

249

l

IO

ttintuitorul tlu va fi un fiu alPROMETEU

meu?

PROMETEU

A treia spi,t[ dup[ zcce altcle.IO

Nu pot pricepe bine-aceste profelii.PROl\tETEU

De-aceea nu-ntreba ceIO

vei mai pntimi.

De ce-mi intinzi un dar, ca sI-l retragi apoi?PROMETEU

'

Alege-li una dintre doul povestiri.IO

I'u spune-mi cari sint gi md las[-apoiPROMETEU

s-aleg.12

Spre poarta-nvdpdiati-a rdsdritului, Vei da de-o mare-n clocot 1, pinl vei sosi La lunca din Cistene, a Gorgonelor 21 Acolo stau Forcidele, trei vergure Cu trup dc lebddl, cu cite-un singur ochi $i-un singur dinte, peste cari nici soarele Nici luna n-au vdrsat nicicind lumina lor. Cu ele stau, inaripate, trei surori, Gorgonele preagroaznice, cu plr de ;erpi; Ili inceteazl risuflarea cind le vezi: Ji-o spun aceasta, ca si gtii s[ te fere;ti. Vei da apoi de-o alti groaznicl priveligte: Ia seama la grifoni, zravozu muli cu plisc, 'Pe cari ii line Zeus, si nu te-apropia De ostile c-un ochi ale-arimaspilor 3 Cari, neam de c[l[re.ti, triiesc pe lirmurii Cu aur ai Plutonului a. Ajunge-vei Departe la popoare negre cari triiesc Inspre izvorul inchinat lui I-Ielios

Fiindcl mI rugali, eu nu md-mpotrivesc De-a v5. dczvllui tot ce doriti s[ stiti. intii vorbi-voi, Io, despre goana ia; Adinc in minl,e sap[-!i vorbele cc-ti spun. le cc-!i minte sani-ti Cind peste apa dintre t6ri vei fi trecut

Pe care-o vrci: prin ce dureri mai ai sd treci? Sau: cine m[ va dezlega-ntr-o zi de-aiciPCORUL

Tu ddruic;lc una noud, alla ei I Nu trece cu vederea ruga ce-!i f[cu: Aratd-i ei c[ririle cari o pindesc Iar noul pe cel ce t va scdpa de-aici.250

Aluzie greu de inleles. Textul prczinti aci o lacunl. Cum s-a relevat in mai multe i't"a""i, geog"alia l..i Eschyl in aceasti piesi e mai mult legendari. Alli autori situeazi silagul Gorgonelor departe spre vest, la por!ile Apu-su I u i. 3 I n tradi!ia mitici a grecilor, grif onii pdzeau aurul lmpotriva atacurilor arimispilor,' p-opor fab'ulos, cu asezarea in Nordul necunoscut. Cu o gencralie inainte de Eschyl, Aristcas din Proconncsos scrisese tlespre arimaspi o epopee, ale c:ilci datc farrtastice sint combltute de Ilcrodot in mai rnrrll,e locuri ale Istoriilor sale. a Riu necunoscut, poate niscocit de Eschyl, case i-a dat lln nume in raport cu regiunca unde-1 situeazi (in greceqte, Pluton inseamn6: ,,Cel bogat", ,,Cel ce ascundc comori") .251

care _riul Etiops 1 coboard-n vdi. Urmcazd-i rnalul pinI dai de_un caLaract f9 ulde-, ling6 Biblos, prdvdlindu_se l)in dealuri, Nilul i9i incepe largu_i curs2 lgril"gi astfel Ia plminrul 'in trirlnEhi- J Al.Nilotidei, unde-1i este dat .a ni-uurb. talnrc pentru tine gi copiii t[i. _Ue-tr csle ceva-ntunecat gi ne_nleles, Tu spune-mi-o gi-asculL5' cu-nteiesere: Am pentru asta timp mai muit dicit doresc.CORUL

Din

Minuni ccregti, stejarii sacri cari vorbesct S-au int:hinat in fala ta numindu-te Pe faln falnici mireasd a lui Zeus, - $i poate ti-a pllcut acest cuvint al lor Te ridica;i inrrebuniti ;i pornigi Gonind pe ![rm s-ajungi la largul Reei golfl Prin secoli marea ce-ai urmat se .va numi Idnicd, spre-a nu se pierde drurnul tdu Nicicind din amintirea muritorilor. Ce-!i spun, !i-arat[ c[ eu vld cu mult mai mult Decit le este dat s[ vadd altora. M5.-ntorc la vechiul fir al povestirilor: Voi ascultagi deci inrpreun[ ce vi spun. La cdpul 1lrii, lingd gura cu prundig A Nilului, este-o cetate, Canobos 3: Acolo Zeus i1i lumineazd mintea iar, Cu mina lui ugoari mingiindu-te. Curind vei naste din aceastd-atingere Pe negrul Epafos, cel ce va secera In larga Nilului cimpie holdele; A cincia spil[-a ta, de cincizeci de surori, In Argos se va-ntoarce iar, f[r[ s[ vrea, F'ugind de fdrdelegea nunlii silnice Cu ingigi verii sii; acegtia, sco;i din minli, O.vor urma ca uliul pe porumbei in setea lor de neiertate cisnicii a. Un zeu ii va opri de-a-;i face voile:1 La Dodona, rdspunsurile la intreblrile credinciogilor se dirdeau prin tilmicirea de citre preoti a fo,snotului unui stejar inchinat lui Zeus. Legenda intemeierii oracolului e povestiti de Herodot, II 52 gi urm. 2 Marea Adriatici. 3,,Gura cu prundig", e bralul numit Canobie, la extrerrrit,nl;ca vcstici a Deltei, nu departe de locul unde avea si se lnallc rnai tirziu Alexandria. a Cele cincizeci de surori sint fiicele lui Danaos- (Danaidclcr)

De unde-apoi pe drum intors venigi aici.

Dc-au mai r[mas dc povcstit p[1anii din -' Mrrlt -incurcata-i pribcgi., .prr,'"-f"; uar dacd toate i le-ai spusf aminte_adu_ti De rugimintea mare ."-"1i fA.rr"a; ;;i

Ca mlrturie cd eu adev[r grdiesc. apoi deopartc. ce i" priso", {;a1ind " vor_spune, rdt[cirea-i cum se ia sfirsi. Cind ai lrecut de Iuncile molo;ilo",' ' Pe culmile Dodonei unde-gi Tesprotic remplul gi oracoiul";;'Z;;; Fi ;;;,1.Ca_re

. PROMETEU Am ar[tat intreagl pribegia ei. 9u re nu meadd .a i-u* ipus inchipuiri, Voi povesri si sufcringa-i h;o t;;.;l..,!

_

llle-Bilrlos (in. original_ " "n"ttu'J"',-'q;; a" -,,^1if cxrsIi. Seorninrlu-1. lischyl s_a inspirat' probabil 'iu -fu crrvintrrlp. hyhlos, care in grece$tc inseamni 'popo",,.. 3 ,'lrrzia c la binccrrno-s"uta" b;il,i-i;;'1"'tii"'"o-"o uc"st ""' uume, care tn alfabetul grec are form+ up-ui iil".grrij .953

va fi fost ,,izvorul Iui Helios,,, e greu cle spus. Jude_ ^ cind-dupI corrrexr, riul _numit-aci"it';"p?,' c Nilul. P.".tj",greci, Egiplul proprirr_zis la _^,' cfltal'actd {inspre nord), accei avuti i;:;;"" de de utrima in vcclere Es"hvl si crircia Heroiot ii ziLe x"iiai,[i\li"rif ."u" t;; ;;";i,: -r,L

[]rnrirr:irca la care face aluzie textul a lost pusi in sceni Bscrhyl irr tragcdia Rugdtoarele.253

; verii lor, feciorii lui Aigyptos, fratelc lui Danaos.

de

Pelasgicul pimint nu le va mai primi Decit cadavrele strlpunse de femei, Cici, treze, noaptea fetele vor implinta Pumnale cu-ndoit tdig in solii lor. (l-ovire-ar Cypris astfel pe vrdjmagii mei !) Pe una insl-amorul o va-ndupleca S[ nu-;i ucidd so]ul: mai curind va vrea S[ treac[ drept o lag[-n ochii tuturor Decit o uciga;d 1. Dinsa naste-va Regescul neam ce st[pini-va Argosul. Prea m-as intinde zugrlvind ;i soartea lui. Acesta zlmisli-va pe eroicul Arcag prin care eu scilpa-voi de cituqi 2. Aceasta mi-a prezis-o ins[;i mama mea, De mult nlscuta Themis, sor[ de Titan; Dar cind gi cum? Ar cere prea mult timp s-o spun, Iar .tie de nici un {olos nu-t,i poate fi.IO

(lir rrrr-i fericitl decit insolirea celor de-o seamll. l)l-;rr:cca nici celui de-averi inc[rcat, N ici celui de mdgii-strdmo,sii sli mindru Sir nu-i cear[ fata omul de rind. Nicicind, vai nicicind, o sfintelor Moire, Sil nu ne sortili pe nici una alease lui Zeus, Nici dulce mireasl vreunuia dintre nemuritori, C[oi groaza ne trece vlzind l)c Io, fecioara sfielnic[, pradd Miniei nlvalnice-a Flerei. Cind mirele-mi este de-o searn[ cu rrrine, l,lu n-am nici o teamd. O fie ca ochiul nici unuia dintre puternicii zei Sir nu se opreasc[ la vruna din noi, Oirci lupta-i infringere-ar fi ;i zadarnic s-ar zbate: Nirnic n-ar putea dobindi. $i nici nu vedem, Cc ciri am avea s[ fugirn de voinla lui Zeus.PROMETIIU

Vai mie, turbarea din nou m[ cuprinde $i creieru-mi iard;i s-aprinde r1nit, Iar ghirnpele strechei m[ arde I se zbate In pieptul meu inima plin[ de spaiml $i ochii-mi rotesc ame1i1i. Furtuna turblrii md smulge din c6ile mele $i limba mi-e neputincioasd I Iar cugetu-mi tulbure lupt,[ zadarnic In groaznica furiei tdldzuire.(Iese.)CORUI,

O intelept, inlelept fu acela Cc-ntiiul cu gindul gindi ;i-ntiiul cu rostul rosti,I Ilyperrrrcstra, soala lui Lynceus. 2 Ilcraclcs, ponreniI in rnai mtlte rinduri in chip invirluit.254

Si totusi Zeus, oricit e de trufa; acurn, Srncrit va fi-ntr-o zi: d,in nunta-i un vl[star Va rirsdri puternic, care va sfdrma l)ornnia lui tiranicd, plinind astfel lllcstdmul aruncat de Cronos, tatdl sdu, (lind de pe tronul sdu strlvechi fu rlsturnat 2. I):rr calea de-a sclpa de soarte nici un zeu, Al'irr' de mine, nu i-o poate dezveli: l,lrr singur o cunosc. Troneze deci de-acum (iil, vrea, semet de tunetele-i crincene, lrr rrrina-i durl scuturindu-qi fulgerul; N irrr i,: rrrr-l va putca opri tle-a luneca lrr I'rrrrrlrrriJe ruqirroasci pribu;iri. I lrr rrr-ndurat dri,sman igi' pregdtc;te-acunr, I)ilz yi prrternic, care va descoperi|l',1,,'",;',," rri (lrcciei.,\

luzi;r p:rro a f i la Pittacos, unul din cei qapte il!elep!irrr:r

!r\'.

i sus p. 2L9, n,2.255

O flacird mai tare decit fulgerul, C-un tunet rrrai putcrnic decif lrirsncLul $i-n stare si zdrobeasc[-n praf tridintele Cu care Poseidon rdstoarnd ldri Ei mdri. Astfel din plopria-i nbpastl va-rivlta $i el ce-nsearnn[: a fi rege ;i-a fi sclav.CORUL

CORUL

1r,,i c{) sc plcacS-Adrhsteei 1PROMETEU

sint irrlclep}i'

ll rrgrr!i-1, rrrlguligi-1, cdci

Tu profete,sti cc insuli tu dore;ti luiPItO}TI]TEU

Zeus.

A;a sc va-ntinrpla I iar eu i-o ;iCOITUL

doresc.

e tare-acu.nr I irr or,lrii rnei e mai pu!in decit nrrtlrc' l)'rrrttcitscit-n voie scurtul tinp cc i-a riilnas: i\l u ll, rr-arc sir mai f ie rege zeilor' l)irr', iirt,l, vdd venind pe crainicul lui Zcus, Itrr clr:tlitrcioasa slug[-a noului stdpin ; l)r'sigrrr irrri aduce ve;ti cu totul noi' (Inlrd' Hermes')ITI'R}TUS

Fi crezi

c[ cineva-l va doboli-ntr-oPRON{ETEU

zi?

ii

si.rt ursit.e suferinleCORUL

mult mai rnari.

l)r,z.r,irlrrie-i aceast6 tain6 clar, deschis Si I'irlir vroun ocol. Nu ml sili sl fac l)r: rlrtuir ori acelaqi drum: prea bine vezi (lii rrslfel dc purtlri pe Zeus nu-l imblinzesc'PROI{ET11U

\/ r'r'irrt sit vorl:es0 cu tine, procletul vicloalr l,'iir" rlo rnirsurl, care crunt jigni;i pe zei , l,'rrt'ittrl tlc dragul nruritorilor divinul foc' Z,'rrs r lt'A s[-i-s1iui cc nutt[6 fi-r'a cea -zvonisi, domnia-;i va s{ir';si' l'r'irr citro, curn

Nu te-nsplirninli rost,ind aceste blasfernii?PROM.l]TEU

De cc m-a; teme, cind sH mor nu-mi este clat?CORUL

IJar suferirrle rnult, mai grele-li poate da.PROI{ET.EU

;i tnr{agI eslc vorb-a la, I'r'ccunt se;i cuvine unei slugi dc zeu' Z,'i rroi, dornnie noud sinteli; vd sin.ti!i irr r,r:lirluia {drd griji. Dar n-atn vlzut l')u 1,ini-acurna doi tirani clzind in praf? f ','rrl trcilea, cel de azr, il voi vedea cutind l\r'rrrrrltiic prdbugindu-se-n abis ;i el. l\'r ,'t'ttzi c.,tttva'cd noii zei l.nd spcrie?Solcrrrrrit

S[ fac[

ce va vrea:

sint gata la orice.256

r l,,,r.r.rrifica1c 1 nccesi1llii.,,A sc pleca Adrastcei", ,r,,' l'tr i'r,'vilrbilul.ll trrrgi(iigrecl 257

De asta-n firea mea nici slabd umbrd nu-i. Intoarce-te frumos la cel ce te-a triinis, Clci n-ai sd poli afla nimic din ce-mi cemgi.

PROMETEU

A;a e, dacd-i boal[ ura de vr5jmag.HERMES

*

I{ERMES

Trufia-1i pururi sfiddt,oare te-a fircut S-ajungi la suferintele ce-nduri aici.PROMETEU

Nici de-ai fi mullrrmit, n-ai fi de suportat.PROMETEU

Vai, vailHERMESi

Nu voi schimba nicicind nefericirea mea - Asculti bine ! - cu slugdrnicia ta. Mai bine stau rob umilit acestei stinci, Ilecit s[ fiu umilul crainic al lui Zeus. Trufagilor eu tot trufag rdspuns le dau.I{ERMES

Iat[-un cuvint r6mas necunosbut luiPROl\{ETEU

Zeus.

$

l,

Pari mullumit de starca-n care te g[segti.PROMETEU

i't: ],.r-

l-.

il va-nvd1a, c[ci cruntul timp il va sili.HER}TES

I' t':

Pe tine totu;i incd nu te-a cuminlit.PROMETEU

Par mullumit? Fire-ar ca mine mullumili Vrljmagii mei, iar intr-ace,stia etti ti tu.HERMES

t"

t' rll

Aga-i; alt{el c-un sclav ca tine n-a; vorbi.H ERMES

Socoli c[-s vinovat

;i cu de chinul tiu?

Nu vrei sd-rni spui nimic din ce doregtePROMETEU

Zeus?

PROMETBU

S[-1i dau rlspuns deschis: urlsc pe zei, cici et Pldtesc cu chinuri binele ce le-am fdcut.HERMES

Vrca o dovadd de recunogtinlaHERMES

rnea?

Vnd cir-i de boal[ grea bolnavl mintea ta.258

i1i bali de mine joc de parc-ag fi copil.17*259

PRO]IIETEU

Nu esti copil, gi mai pulin clecit atit, Cind speri s[ scoli din mine vreun cuvint? Nu sint torturi si nu sint viclenii prin cari Zeus m-ar constringe si-i dezvhlui ce-a cerut, Mai inainte de-a-mi fi scos cdtugele. De-aceea scapere-i in hduri fulgerul $i-ntreg irnensul univers scufunde-se In vifor alb de nea ;i-n trlsnete: Nirnic nu mi va face si-i clestiinuiesc Prin cine se va prdbu;i domnia lui.ITERMES

Vezi in acestea pentru tirre-urr ajutor?PRO}IETEU

Acestca toatc hotirrite sint dcI{IiRl\,IES

rlult.

Ncbunule, de ce nu te-ncumeli s[ tragi lnvir![t,uri c] in suferinla ta dc azi?PRO}I]lTTU

Zlbala-;i mugch gi zmuncegte-ntinsul friu. Stai dirz, dar stai pe-o temelie gubredd. Trufia-nseamnd mai pulin decit nirnic, Cind cel ce-o poartd nu-i cu cuget lurninab. Ascult[ deci, ce vijelie, ce potop De suferinti te vor lovi, de nu urmezi Cuvintul meu. intii preasfintul tatd Zerrs Cu fulger va tr[sni prlpastia sfdrmind Aceste-nalte stinci gi-nmormintindu-te Sub nlruirea strivitoare-a pietrelor. Dar dup6 ce va trece-un timp indelungat, Din nou ie;i-vei la lumina zilei. Cinele Inaripat, cumplitul vultur al lui Zeus \ra sfigia atunci cu l[comie trupul tlu $i zi de zi, tiranic oaspe nepoftit, Va devora sllbatic negrul tdu {icat. Dar nu spera c[ chinul tdu se va sfir;i, Decit cind unul dintre zei asupra sa Lua-va suferinla ta ;i va voi La sumbrul Hades s[ coboarc-n ]ocul t6u. Tu cump[ne;te bine deci, circi ce-!i spun cu Nu-i spaimi nlscocitd, ci e adev6r; Zeus n-a rostit ;i nu rosteste-n veci minciuni: Devine faptl fiece cuvint al ]ui. Nu crede tu c[ dirzl semelia ta E rnai frumoasl dccit cumintenia.CORUL

nlI cer]i zadamic: eu rlruinS[ nrr qezjc6.

tr,ui Zeus voi

$i c[-ntinzirrd ca o femeie minile Spre Zeus, pc carc eu din inirn[-l urlsc, ll i'oi ruga sir rnl dezlege. N-anr s-o firc.IIIlRNII]S

nec.ldIinat. ternindu-nrd cle furia clevcni vreodat' un sllb[nog

Nu par de loc nepotrivite vorbele Lui l-Iermcs cari te sfdtuiesc sd plrlse;ti 'frufia gi de gindul inlelept s-ascul1i. E nebunesc a te-nddritnici-n gre;eli.PROI{BTEU

\Iollrcsc, dar vird c[ e-n de;crt cuvintul meu. Cu rugi eu nu te pot nici inrnuia nici irnblinzi. Ii;ti ca rrn rrrinz cc-ntiia datir prins in hanr260

trrcstirea ce-mi {aci eu de

mult o

cllnosc.

Dar cind du;mirnegti, nu-i de loc ru;inos261

AI vi{orelor;

Sd-nduri lovituri dc la dr),smanul tlu. Asupra mea cadd deci fulgerele Aprins impletite, rdsune vlzduhul De t,rdsnet, de spasmul ndvalnic

HERMES

Inalle-se-n dmmul cerestilor a,stri Cu muget silbatic al mdrii Lalazl

Din funduri pdmintul izbit

cubremure-se

de-uragane;

In Tirrtarul trist prdbuseascd-mi-se, Zvirlit furtunos de virtejurile

Luali binc seama la ce v-am prezis $i nu-nvinuili, de v-ajunge nlpasta, Destinul puternic, nici spuneli c[ Zeus Cu ura-i pe neprevizut vi loveste, (llci sinteli de vind doar singure voi; (irr plind gtiinln gi nu fdr' de veste Cidea-veli din propria voastri sminteald In mr.eaja prdpddului necruldtor.(Iese.) PROMETEU

Destinului crincen neniernicu-mi trup: l)c moarte eu nu pot s[ fiu doborit.

lrfiltlt tis(cdtre Occaniile)

Cuvinte ;i ginduri de descleierab Sint cele pe cari el acurn le rosti. Ce pas ii lipse;te pind la nebunia Deplind? $i cine-i infrin[ turbarea? Voi insd, cari mill de dinsul simlili $i de suferinlele lui, luati seama: Fugili din aceste pdminturi grdbit: Altmintrelea trdsnetul necruldtor Vd zdruncini mintea cu tunetul lui.:.

Cuvintul lui, iatd, devine-acurn fapt: Pimintul se zguduie, Vuie;te-n ecouri puternicul trlsnet, Virtejuri de flaclri strbfulgerd-n cer 1 $i pulberea-n volburi se-nal1[ gonind Din negrele-adincuri, nebune-uragane Izbindu-se-n grele, turbate-nclegt6ri S-alungi tutindeni cu muget prelung, Vlzduhul gi marea se-amestecl-n clocot. Astfel se prdvale-nspiimintItoare Asupr[-mi cumplita minie-a lui Zeus. O, sfint[ putere a Mamei iubite, Etdr, care dai tuturora luminl,:q

CORUL

h

t

altfel; dd altfel de s{aturi, De vrei ascultare sd-!i d[m ; cici cuvintul Ce-ai spus noi nicicum nu-l putem suferi. Cunt ceri rniselie ca asta sl faccm? Vorn sta lingd el indurind ce-i e scris: Noi am invSlat s6 urim tredetorii $i rru este boal[ NIai josnic5-n lume decit e tr[darea,Vorbegte-ne262

Priveste-md, cum pitimesc pe nedrept. (Ultimele cueinte a,Ie lui Promcteu se pieril in vu.iel.ul trd,snetelor zvirlite asuprd-i, sub ale cdror lovituri stincile se prd,bupesc Ai-l ingroapd,)

I A ll.a regizorald a grecilor dispunea de mijloacele .de a rlrr s;rlr:tal,orilor iluzia fenomenelor atmosferice. Textele lrornnrlsc un dispozitiv fdcut si imite tunetul gi un altul crrlc irrril,a sclipirea fulgerelor.263