[NURSING] 16 Noiembrie 2010

Page | 1

Escarele.

Sunt leziuni prifunde ale ţesuturilor prin irigarea insuficientă datorită comprimării lor mai îndelungat între proeminenţele osoase şi un plan mai dur.

Cauze:

1. Generale (determinate). Exemple: Paralizia, stări de subnutriţie, obezitate, vârsta, bolnavi adinamici.

2. Locale sau favorizante în evitarea cărora intervine asistenta medicală. Exemple: menţinerea îndelungată în aceeaşi poziţie, cute ale lenjeriei de pat şi de corp, resturi alimentare şi igiena defectuoasă.

Regiunile predispuse escarelor sunt: 1. Decubit dorsal. Apar în: regiunea occipitală, omoplaţii, coastele, coatele, regiunea

sacrococcigiană şi călcâiele. 2. Decubit lateral. Apar în: regiunea umărului, în regiunea trohanterului, feţele laterale ale

genunchiului şi maleolele. 3. Decubit ventral (pe burtă). Apar: la nivelul tâmplelor, creasta iliacă, la nivelul şoldurilor,

genunchiului şi degetelor de la picioare.

Riscul escarelor este determinat de: • Starea generală • Starea nutriţională • Starea psihică • Capacitatea de mobilizare • Incontinenţa • Starea pielii

Riscul escarelor se evaluează la internarea pacientului la fiecare 8-10 zile şi se pun note:

• Risc moderat între 6-8 • Risc mare între 9-12 • Risc foarte mare între 13-18

[NURSING] 16 Noiembrie 2010

Page | 2

Nota Starea generală

Starea nutriţională

Starea psihică

Capacitatea Mobiliz.

Incontinenţa Starea cutanată

0 fără risc patologic (bună)

Bună Bună. participă la activităţi cotidiene şi îşi acceptă boala

Independent Independent Bună

1 limitată / mijlocie obezitate / caşexie

Limitată Mijlocie Semidependentă Incontinenţă periodică

Dezhidratare cutanată

2 Proastă Afectare neurologică Patologie crescută

Proastă (are nevoie de perfuzii)

Proastă (nu ştie de ce este acolo, nuţşi recunoaşte rudele...)

Dependent Incontinenţa urinară

Eritem

3 Foarte proastă În stare terminală

Foarte proastă Foarte proastă Imobilizat Incontinenţă de urină şi materiale fecale

Durere în regiunea expusă

Stadiile escarelor. Stadiul 1. Apare prurit şi eritem (mâncărime). Stadiul 2. Apare usturime şi flictene (băşici). Stadiul 3. Apare durerea, plaga, ulceraţii la nivelul pielii, la nivelul muschilor, care pot ajunge până la os. Mijloace de prevenire. Escarele pot apărea în câteva ore sau zile. La copii mai repede decât la adulţi.

1. Schimbarea poziţiei în pat. Mobilizarea se face la 2-3 ore sau mai des, la nevoie. În foaia de observaţie se vor nota poziţia şi ora şi se urmăreşte aspectul cutanat.

2. Asigurarea confortului şi menţinerea într-o stare perfectă de igienă. Evitarea cutelor lenjeriei de pat şi de corp. Spălarea zilnică cu apă şi săpun şi masarea regiunii cu soluţii speciale. În caz de incontinenţă urinară se montează o sondă vezicală. Lenjeria de pat va fi scuturată zilnic.

3. Folosirea materialelor complementare pentru prevenirea escarelor: saltele speciale antiescară, perne de diverse mărimi şi colaci de cauciuc; ungerea pielii cu soluţii de oxid de zinc cu vitamina A şi D2.

4. Alimentaţie şi hidratare echilibrată. - Se administrează alimente bogate în proteine (favorizează cicatrizarea) - Administrarea de vitamine

[NURSING] 16 Noiembrie 2010

Page | 3

- Se hidratează cu cel puţin 1,5-2 Litri / zi. 5. Favorizarea vascularizaţiei:

a) Prin masaj – se favorizează vascularizaţia profundă şi superficială. Se îndepărtează celulele descuamate şi se destupă glandele sebacee. Rehidratarea pielii, se înlătură durerea. Se efectuează întotdeauna pe pielea curată. Se efectuează cu mâna goală, pe direcţia de întoarcere a circulaţiei (de jos în sus). Se face pe o suprafaţă mai mare, nu trebuie sa fie dureros, iar durata de aproximativ 15 minute. Nu se efectuează masaj la pacienţii cu febră, cancer sau infecţii ale pielii sau în septicemii.

b) Utilizarea alternativă de cald şi rece. Se efectuează în loc de masaj provocând alternativ vasodilataţie şi vasoconstricţie. Este indicat în escarele de stadiul II. Se aplică de 3-4 ori şi apoi se continuă cu tratamentul local în funcţie de stadiul escarelor:

i. Pentru stadiul 1: Efectuăm masaj , se aplică unguente ii. Pentru stadiul 2: Alternativ cald-rece, pansament şi aplicare de

bioxiteracor iii. Pentru stadiul 3: Se aplică pansamente

ÎNGRIJIREA PLĂGILOR

Definiţie. Se caracterizează prin întreruperea continuităţii tegumentelor şi mucoaselor şi apariţia soluţiilor de continuitate.

Criterii de clasificare.

a. După tipul de acţiune al agentului vulnerant 1. Mecanice: prin tăiere, prin înţepare, arme albe, insecte, contuzii, loviri, striviri,

arme de foc, muşcătură de animale sălbatice şi domestice, muşcătură de şarpe. 2. Termice: prin căldură, frig şi electricitate 3. Agenţi ionizanţi (radiaţiile, inclusiv cele solare) 4. Agenţi chimici (acizii, bazele, sărurile)

b. După circumstanţele de producere: 1. Accidentele – de muncă, de circulaţie, casnice, etc. 2. Intenţionale – tentativele de suicid, agresiunile 3. Iatrogene – cauzat de un cadru medical, eroare medicală!

c. După timpul scurs de la producere: 1. Plăci recente (sub 6 ore) şi 2. Vechi (peste 6 ore) şi se consideră plăci suprainfectate.

[NURSING] 16 Noiembrie 2010

Page | 4

d. După profunzime: 1. Superficiale 2. Profunde

e. După structurile anatomice interesate. 1. Nepenetrante (nu depăşesc învelişul seros) 2. Penetrante (care pot fi simple şi performante)

f. După evoluţie pot fi: 1. Complicate 2. Necomplicate

Caracteristicile plăgilor. 23 Noiembrie 2010 – TEST (de la toaleta zilnică... până aici). 30 noiembrie 2010 – Teza din tot!