Esantionaj POIL 30000TDW Lpp=165m, B=26.9m, T=10.43m

UNIVERSITATEA „DUNAREA DE JOS” GALATI

Proiect C. N.Sem. 2

NUME: ANGHEL ION FACULTATEA: NAVE

GRUPA :2122

TEMA PROIECTULUI: (Germanischer Lloyd)

- PETROLIER - corp dublu , sistem longitudinal de osatură

Dimensiuni Principale:Lpp = 165 m, B = 26,91 m, H = 14,82 m, T = 10,43 m, Dw = 30.000tdw.

A. Distanţa regulamentară [RNR, 1.6.4]

[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a navei, este valoarea determinată cu formula:

= 0,81 m.[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până la

±25% .Se adoptă: a0 = 0.82 m.[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:

- în picuri ………………………………………………………………......................…… 0,6 m- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova …… 0,7 m- în zonele de trecere …………………………………………….....................................… 0,8 m

B. Tancurile de încărcare [24.A.3]

1. Dublu bord [24.A.3.2.1]Dublul bordaj se va dispune pe toată lungimea tancurilor de încărcare, de la nivelul dublului

fund până la puntea superioară. Distanţa între bordaj şi dublu bordaj nu va fi mai mică decât:

; Dw > 5000tdw; 1.0 m < w < 2,0 m ,

= 0,5 + 1,5 = 2 m.

Se adoptă: wdb = 2,0 m.

2. Dublu fund [24.A.3.3.1]Dublul fund trebuie să se extindă pe toată lungimea tancurilor de încărcare. Înălţimea dublului

fund nu va trebuie să fie mai mică decât:h = B/15 [m]; Dw > 5000tdw; 1,0 m < h < 2,0 m ,h = 26,91/15 = 1,794m.Se adoptă: hdf = 1,8m.

3. Mărimea tancurilor pentru marfă [24.A.3.4.1]Lungimea tancurilor de marfă între pereţii etanşi nu trebuie să fie mai mare de 10 m sau

valorile din tabelul 24.1. Se va lua valoarea cea mai mare.

ltanc = (1 perete longitudinal în PD),

bi - cea mai mică distanţă intre învelişul tancului şi bordaj măsurată perpendicular pe planul diametral la nivelul liniei de plină încărcare de vară,

bi = wdb = 2,0 m;

ltanc = = 27,81 m.

Se adoptă ltanc=28 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj → l’tanc = 20 m).

[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.

4. Grosimi minime4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea minimă

nu trebuie să fie mai mică decât (L > 215 m):

- grinzi de încrucişaretmin = = = 10,8 mm.Se adoptă: tmin = 11 mm.- grinzi obişnuitetmin = = = 11,5 mm.Se adoptă: tmin = 11,5 mm.

4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică decât:, Lmax = 100 m.

= 7,5 mm.Se adoptă: tmin = 7,5 mm.

C. Învelişul exterior [12] + [6] + [7]

1. Învelişul fundului1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

unde- a = 0.82 m;- k = 1,0 [2, B.2];- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):

p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·1,8·1,0·(1 + 0,13) + 100·0,25 = 44,944 kN/m2

sau=

= 9,81·1,0·[1,8·cos 20˚+(0,3·26,91+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 66,2666 kN/m2

h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]h1 = hdf = 1,8 mρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)av = factor de acceleraţie [4,C.1.1]av = F · m = 0,13·1,0 = 0,13

F = 0,11 · = 0,11· = 0,13 (v0 = 15,68 Nd)

m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari],pv = 0,25 bariφ - unghi de canarisire pentru proiectare,φ = 20˚b - lăţimea superioară a tancului, în [m],b = B = 26,91 my - distanţa centrului de încărcare faţă de planul central longitudinal al tancului, în [m],y = 0

pd = 0.Se adoptă p = p1 = 66,26 kN/m2.p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 17,32 = 169,9092 kN/m2,

h2 - distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin, respectiv a unui punct situat la 2,5m deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai mare,h2 = H + 2,5 = 14,82 + 2,5 = 17,32 m.

Obţinem:

= 8,2155mm,unde tk = 1,5 mm [3,K.1];

= 10,298 mm,unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 10.91 + 0,5 = 1,591 mm, [3,K.1].Grosimea învelişului fundului [12,B.2.1]:tf = max (t1 ; t2) = max (8,2155; 10,298) = 10,298mm.Conform [1,K]:tf1 = 10 mm.

1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu trebuie să fie mai mică decât

, [mm]

, [mm]unde

- k = 1,0 [2, B.2]- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)- a = 0,82 m- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],

[kN/m2];

kN/m2

unde T = 10,43 m (pescajul navei),p0 = 10,5 c1 = 10,5· 3,0122 = 31,6281 kN/m2,

c1 = c0/n = 10,5429/3,5 = 3,0122

c0 = = = 10,5429 (90≤L≤ 300m)

n = 3,5 (L ≥ 90 m)b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].

- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.- [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,

N/mm2.Obţinem

= = 13,4358 mm,

unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 17,9 + 0,5 = 2,29 mm, [3,K.1] = 11,7766 mm,

unde tk = 0,1· t’ + 0,5 = 0,1· 13.198 + 0,5 = 1.819 mm.Grosimea învelişului fundului:tf = max (t ; t1) = max (13,43 ; 11,77) = 13,43 mm.Conform [1,K]:tf2 = 13,5 mm.

1.3. Grosimea critică a plăcilor [6,B.2]Pentru navele la care este recomandată, respectiv calculată, confirmarea rezistenţei

longitudinale, grosimea plăcii nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a plăcii, calculată cu formula:

tcrit = [mm]

unde- c = 527 (sistem longitudinal);- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].Obţinem:

tcrit = = 11.0395 mm,

unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 11,193 + 0,5 = 1.5 mm.Deoarece tf = max (tf1 ; tf2) > tcrit, rămâne în final:tf = 13 mm.

2. Gurna [6,B.4][6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare

valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:tg = max (tf ; tb) = 20 mm.Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax.Se adoptă: bg = 1625 mm.

3. Chila plată [6,B.5][6,B.5.1] Lăţimea chilei plate nu trebuie să fie mai mică:b = 800 + 5L [mm], bmax = 1800 [mm],b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax .Se adoptă: bcp = 1625 mm.Grosimea chilei plate în zona 0,7L la mijlocul navei nu trebuie să fie mai mică decât:tcp = t + 2,0 [mm],t = grosimea tablelor adiacente ale învelişului fundului (tf), în [mm].Se adoptă: tcp = 19 mm.[6,B.5.2] Se recomandă, ca la navele mai lungi de 100 m, a cărui fund este în sistem

longitudinal de osatură, să se întărească suplimentar cu nervuri de rigidizare longitudinale intercostale, prevăzute la maximum 400 mm de la P.D. Secţiunea transversală a întăriturii longitudinale va fi

A = 0,2·L = 0,2·165 = 33 cm2.Se adoptă: HP 280 13 (48,3 . 597,3 . 5,4).

4. Învelişul bordajului [6,C]4.1. Învelişului bordajului deasupra gurnei, până la 0,2 H de la linia de bază4.1.1. [6,C.1.1] Grosimea învelişului bordajului nu va fi mai mică decât:t = n2 · a · + tk [mm].tb1 = 4,8 · 0.82 · + 1,53 = 13,156 mm,unde tk = 0,1 · t’ + 0,5 = 0,1· 15,037 + 0,5 = 1,53 mm.Conform [1,K]: tb1 = 13 mm.

4.1.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

unde- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):

p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·13,02·1,0·(1 + 0,13) + 100·0,25 = 169,33 kN/m2

sau=

= 9,81·1,0·[13,02·cos 20˚+(0,3·1,3+1)·sin 20˚] + 100·0,25 = 150,681 kN/m2

h1 = H – hdf = 14,82 – 1,8 = 13,02 m

ρ = 1,0 t/m3 (apă de mare)av = F · m = 0,13pv = 0,25 bariφ = 20˚b = 1,3 my = 1 m

pd = 0.Se adoptă p = p1 = 169,33 kN/m2.p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 15,52 = 152,2512kN/m2,

h2 = H – hdf + 2,5 = 14,82 + 1,8 = 15,52 m.Obţinem:

+ 1,5= 13,236 mm,

= 9,828 mm.Obţinem [12,B.2.1]:tb2 = max (t1 ; t2) = max (13,236; 9,828) = 13,236mm.Conform [1,K]: tb2 = 13,5 mm.Grosimea învelişului bordajului (deasupra gurnei, până la 0,2 H) tb = max (tb1 ; tb2):tb = 13,5 mm.

4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la grosimea

la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă solicitările permit acest lucru.

[6,B.3.1]: [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 177,84 m,

= 13,3356 mm.

[6,C.2]: [mm]undeps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire), cea

mai mare valoare din următoarele două valori:

= = 57,2422 kN/m2

χ = 31,62 (1+0)·1,0 = 31,62 kN/m2,z = 0,5H = 0,5·16.862 = 8.431 mp0 = 10,5 c1 = 31,6281 kN/m2

b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.

Obţinem= 9,317 mm.

Rezultă [6,C.1.3]:tb1 = max (t2 ; t3) = max (13,3356; 9,317) = 13,3356 mm.Conform [1,K]: tb1 = 13,5 mm.

4.2.2. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât

unde[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9,81·7,41·1,0·(1+0,13)+25 = 107,142 kN/m2

h1 = H – z =14,82-7,41=7,41 msau

p ≡ == 9,81·1,0·[7,41·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 95,95 kN/m2

pd = 0.z = 0,5H = 0,5·14,82 = 7,41 mSe adoptă p = p1 = 107,142 kN/m2.[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 9,91 = 97,2171 kN/m2,

h2 = H – z + 2,5 = 14,82-7,41 + 2,5 = 9,91 m.Obţinem:

+ 1,57= 10,9059mm,

= 8,7765mm.Obţinem [12,B.2.1]:tb2 = max (t1 ; t2) = max (10,9059; 8,7765) = 10,9059mm.Conform [1,K]: tb2 = 11 mm.Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2) ;tb = max (13,5; 11):tb z=0,5H = 13,5 mm.

5. Centura [6,C.3][6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],b = 800 + 5·165 = 1625 mm > bmax.Se adoptă: bc = 1625 mm.[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie mai

mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică decât grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai mică decât grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 11,04 mm).

Se adoptă: tc = tb = 13 mm.

6. Învelişul punţii [7,A.5]Conform [7,A.5.2], tcrit = 11,04 mm [6,B.2].Grosimea punţii superioare [7,A.6] nu trebuie să fie mai mică decât cea mai mare valoare

dintre [mm] , [7,A.7.1]

sau,

undep = pD sau pL, şi anume, care este mai mare,Lmax = 200 m.Notaţii:

- p = [kN/m2] [4, B.1]

ca = 1,0 (0,1 ≤ x/L ≤ 0,8) [tabelul 4.1];z = H = 14,82 m;

= 31,88 kN/m2.

- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].Obţinem

= 7,33 mm,

= 12,75 mm.Se adoptă:tp = 13 mm.

7. Tabla lăcrimară [7,A.5.3]Dacă grosimea învelişului punţii rezultă mai mică decât grosimea bordajului, atunci se va

prevede tablă lăcrimară cu lăţimea egală cu centura şi grosimea egală cu a bordajului.Se adoptă: tl = tb = 13,5 mm, bl = bc = 1625 mm.

D. Pereţi longitudinali şi transversali etanşi [24,C]

Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie [24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.

E. Structura dublului fund [23,B.4.1 şi 8,B]

1. Suportul central [8,B.2.2]Înălţimea “h” şi se determină cu următoarele formule:- h = 350 + 45·B [mm], hmin = 600 mm,h = 350 + 45·37.391 = 2032.59 mm.Se adoptă hdf = 2000 mm.

- hdf > 1200 mm → ,

= 18 mm.

Se adoptă tsc = 18 mm.

2. Suporţi laterali [8,B.3]Conform [8,B.3.1] se adoptă 3 suporţi laterali în fiecare bord, dispuşi la 3,6 m (cu acordul GL,

care admite doar 3,5 m). Grosimea suporţilor laterali [8,B.3.2]:

= 18 mm.

Se adoptă tsl = 18 mm.Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].

3. Învelişul dublului fund [23,B.4.4 şi 8,B.4]Grosimea învelişului dublului fund nu trebuie să fie mai mică decât:

undep - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai mare):p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 10,43 – 1,8) = 86,3 kN/m2;p2 = 10·h = 10·15,52 = 155,2 kN/m2,

h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,h = H – hdf + hr = 14,82 – 1,8 + 2,5 = 15,52 m,

hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;

p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·13,82· (1 + 0,13) = 153,198 kN/m2 , [4,C.2]

G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)

G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3

h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a spaţiului din încăpere, în [m]

h = H – hdf + hrgm = 14,82 – 1,8 + 0,8 = 13,82 m,hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;

av - factor de acceleraţie

av = F · m = 0,13·1,0 = 0,13m = 1,0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,7)

p = max (p1 ; p2 ; p3) =155,2 kN/m2.Obţinem: = 12,737 mm (tdf = 15 mm).Ţinând cont de [23,B.4.4.2], se adoptă tdf = 13 mm.

4. Varange cu inimă [8,B.7.3]- varangele se vor dispune la 3 intervale de coastă [8,B.7.3.1].- grosimea varangelor [8,B.7.3.4 şi 8,B.6.2.1]:

hdf > 1200 mm → , tmax < 16,0 mm,

= 16 mm.

Se adoptă tvi = 16 mm.Aria secţiunii varangelor cu inimă nu trebuie să fie mai mică decât [8,B.6.2.2]:

,unde

e - distanţa între varange, în [m]e = 2,64 m

= 1,8 my - distanţa de la bordaj (perete longitudinal) la locul considerat, [m], ymax < 0,4y = 0.4 = 0.4· 1,8 = 1.08ε = 0,3.

Obţinem = 2,973 cm2.

= 1,8 · 16 = 18,8 cm2 > .- nervuri de rigidizare a varangelor [8,B.7.3.5]. Se dispun în dreptul fiecărei longitudinale,

având dimensiunile longitudinalelor de dublu fund (înălţimea profilului trebuie să fie mai mica de 150 mm).

Se adoptă (vezi profilul longitudinalelor de dublu fund): HP 140 9 (15,2 . 92,0 . 1,1).

5. Varange etanşe [8,B.6.3]- grosimea varangelor etanşe nu trebuie să fie mai mică decât [12,B.2]:

undep - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform parag.4,D. (se va lua valoarea mai mare):

p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 16,42 · 0,7·(1 + 0,13) = 260,02 kN/m2 h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,

în [m]h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 14,82 – 1,8/2 + 2,5 = 16,42 mρ = 0,7 t/m3

av = 0,13 [4,C.1.1]pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,pv = 0

pd = 0.Se adoptă p = p1 = 260kN/m2.p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 16,42 = 161,08 kN/m2 ,

h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 14,82 – 1,8/2 + 2,5 = 16,42 m.Obţinem:

= 16,04 mm,

= 10,92 mm,Se adoptă tve = 16 mm.- nervuri de rigidizare a varangelor etanşe [12,B.3]. Modulul de rezistenţă nu trebuie să fie mai

mic decât: = 0,55·0,82·1,82·260·1,0 = 379,92 cm3

= 0,44·0,82·1,82·161·1,0 = 188,20 cm3

unde = hdf = 1,8 m;

P1 260 kN/m2 [4,D.];p2 = 161,08 kN/m2 [4,D.1.2].Se adoptă HP 220 11 (31,2 . 304,3 . 3,0).

6. Longitudinale de fund şi de dublu fund [8,B.7.2 şi 9,B]Conform paragrafului 9(B.3.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai

mic decât:[cm3], unde:

-

- [N/mm2]

- p=pB conform paragrafului 4(B.3): [kN/m2], unde:

T= pescajul navei, în [m]b=0 conform 4(B.2.1.2)

= 10.5 · 3,0122 = 31,6281 [kN/m2], conform paragrafului 4(A.2.2)[kN/m2]

- a=0,9 distanţa dintre longitudinale- 1,8 , deschiderea în [m]

= (0,8 + 165/450)·230/1,0 = 268,33 N/mm2 > , N/mm2;

= 0,8·150 = 120 N/mm2 [9,B.2]

= = 150 N/mm2 [5,E.4.1]

σp = cS ·σp0 = 1,0· 175 = 175 N/mm2 [5,C.1]cS = 1,0 (0,30 ≤ x/L ≤ 0,70)σp0 = 175/k = 175/1,0 =175 N/mm2 (L ≥ 90m);

= 150 N/mm2 [9,B.2];z = 0

= 1,0 · 0,7 = 0,7 n = 0,7 (p ≡ pB)

[cm3]Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP300x13(52,80.711,2.6,5)

te = tdf ·a/610 = 13 ·820/610 = 17,47mm,

Modulul de rezistenţă corectat este:[cm3]

Longitudinalele de dublu-fund:Conform paragrafului 12(B.3.1) modulele de rezistenţă pentru grinzile de direcţie principală nu

trebuie să fie mai mici decât:

[cm3]

[cm3], unde:- a =0,82, distnţa dintre longitudinale, în [m]- 1,8, deschiderea în [m]unde:- p = presiunea p1sau pd, în [kN/m2], conform paragrafului4(D)- p2= presiunea, în [kN/m2], conform paragrafului 4(D.1)

Conform paragrafului 4(D.1.1), presiunea de proiectare pentru tancuri pline va fi egală cu cea mai mare valoare dintre următoarele două:

a) [kN/m2], sauh1=distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]h1=16,42 [m]ρ =1,0[t/m3]pv=presiunea ventilului de siguranţăpv(min)=0,25[bari], pentru tancuri de incărcareav=factor de acceleraţie

, unde:

v0=viteza navei, [Nd]m=1,0 pentru (x/L=0,5 pentru secţiunea maestră)

[kN/m2]

b) [ kN/m2]h1=distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul, în [m]h1=16,42 [m]ρ =1,0[t/m3]pv=presiunea ventilului de siguranţăpv(min)=0,25[bari], pentru tancuri de incărcareφ=unghi de canarisire, în general φ=200

b=lăţimea superioară a tanculuib=26,91[m]y=distanţa centrului de încărcare faţă de planul centrl longitudinalal tancului, în [m]y=0

[kN/m2]

Adopt [kN/m2] c) Conform paragrafului 4(D.1.2), presiunea statica de proiectare este:

[kN/m2]unde: h2= distanţa dintre centrul sarcinii şi marginea superioară a conductei de prea plin, respectiv a unui punct situat la 2,5[m] deasupra tancului, în [m], şi anume valoarea mai mare

[m][kN/m2]

[cm3]

[cm3]

Adopt [cm3]Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP370x13(69,60.1179,7.11,1)

[mm]

Modulul de rezistenţă corectat este: ۬

[cm3]

Longitudinalele de bordaj:Conform paragrafului 9(B.3.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor nu trebuie să fie mai

mic decât:[cm3], unde:

- p=pB conform paragrafului 4(B.3) pentru longitudinalele de fund în zona tancurilor şi nu trebuie să fie mai mic decât: [kN/m2]

= 10· 10,43+31,6281·(0.5+0) = 120,11 [kN/m2], unde:T= pescajul navei, în [m]b=0 conform 4(B.2.1.2)

[kN/m2], conform paragrafului 4(A.2.2) a=0,9 distanţa dintre longitudinale- 1,8 , deschiderea în [m]

-

pentru z=o[m]:

[N/mm2]

[cm3]Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP300x13(52,80.711,2.6,5)

[mm]


zL1 = 1,5 m → = 137,31 N/mm2 → m = = 0.62

zL2 = 2,2 m → = 150,06 N/mm2 → m = 0.57

zL3 = 2,9 m → = 162,809 N/mm2 → m = 0,51

zL4 = 3,6 m → = 175,55N/mm2 → m = 0,47

zL5 = 4,3 m → = 188,30N/mm2 → m = 0,44

zL6 = 5 m → = 201,05 N/mm2 → m = 0,41

zL7 = 5,7 m → = 213,79 N/mm2 → m =0,38

zL8 = 6,4 m → = 226,544 N/mm2 → m = 0,36

zL9 = 7,1 m → = 239,29 N/mm2 → m = 0,34

zL10 = 7,8 m → = 252,03 N/mm2 → m = 0,33

zL11 = 8,4 m → = 262,964 N/mm2 → m = 0,31

zL12 = 9,1 m → = 275,71 N/mm2 → m = 0,30

zL13 = 9,8 m → = 288,458 N/mm2 → m = 0,28

zL14 = 10,5 m → = 301,205 N/mm2 → m = 0,27

zL15 = 11,2 m → = 313,952 N/mm2 → m = 0,26

Deoarece m < mmin , se adoptă m = 0,7.- p ≡ ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire),

cea mai mare valoare din următoarele două valori:

χ = 31,6281 · (1+0)·1,0 = 31,6281 kN/m2,p0 = 10,5 c1 = 31,6281 kN/m2

b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.

zL1 = 1,5 m → = 128.45 kN/m2

zL2 = 2,2 m → = 122.28kN/m2

zL3 = 2,9 m → = 116.1 kN/m2

zL4 = 3,6 m → = 109.93 kN/m2

zL5 = 4,3 m → = 103.76 kN/m2

zL6 = 5 m → = 97.59kN/m2

zL7 = 5,7 m → = 91.42 kN/m2

zL8 = 6,4 m → = 85.25 kN/m2

zL9 = 7,1 m → = 79.08 kN/m2

zL10 = 7,8→ = 72.91 kN/m2

zL11 = 8,5→ = 66.74 kN/m2

- a = 0,88 m pentru longitudinalele 2, 3, 4, 5 - a = r/3 + a/2 = 1,6/3 + 0,88/2 = 0,973 m pentru longitudinala 1 [9, B.3.3]Rezultă:WL1 = 0,7 · 0,973 · 2,72 · 128.45 = 637.78 cm3

WL2 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 122.28 = 549.11cm3

WL3 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 116.1 = 521.28 cm3

WL4 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 109.93 = 493.58cm3

WL5 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 103.76 = 465.88 cm3.WL6 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 97.59 = 438.17cm3

WL7 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 91.42 = 410.47cm3

WL8 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 85.25 = 382.77 cm3

WL9 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 79.08 = 355.06 cm3

WL10 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 72.91 = 327.36 cm3

WL11 = 0,7 · 0,88 · 2,72 · 66.74 = 299.66 cm3

- L1 → WL1 = 671.22 cm3.Alegem din catalogul de profile: HP 30012 (49,70.679,8.6,5).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 679.8 + 6.5 (28.13 – 19.5) = 735.89 cm3.

- L2 → WL2 = 549.11cm3. Alegem din catalogul de profile: HP 28012 (45,50.571,7.5.4).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 597.3 + 5.4 (28.13 – 19.5) = 643.9 cm3.




- L6 → WL6 = 438.17 cm3.Alegem din catalogul de profile: HP 26011 (38,70.455,7.4,5).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 455.7 + 4.5 (28.13 – 19.5) = 494.5cm3

- L7 → WL7 = 410.47 cm3.Alegem din catalogul de profile: 24012 (37,30.394,0.3,7).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 394.0 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 425.93cm3

- L8 → WL8 = 382.77 cm3.Alegem din catalogul de profile: 24012 (37,30.394,0.3,7).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 394.0 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 425.93 cm3

- L9 → WL9 = 355.06 cm3.Alegem din catalogul de profile: HP 24010 (32,40.351,3.3,7).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 351.3 + 3.7 (28.13 – 19.5) = 383.23cm3

- L10 → WL10 = 327.36 cm3.Alegem din catalogul de profile: HP 22012 (33,40.318,5.3,0).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,

Wef = 318.5 + 3.0 (28.13 – 19.5) = 344.39 cm3

- L11 → WL11 = 299.66cm3.Alegem din catalogul de profile: HP 22011 (31,20.304,3.3,0).te = tb ·a/610 = 19.5 ·880/610 = 28.13 mm,Wef = 304.3 + 3.0 (28.13 –19.5) = 330.19 cm3

Longitudinalele de punte:

Conform 10(B.1) modulul de rezistenţă al longitudinalelor punţii va fi:

După [p.10B1] : [cm3] [p.10A1]

[4B1.1.] =

z = H = 16.862 [m]; T = 12.674 [m];

După [p.9B3.1.] : [cm3]

[4B1]

; nkm min ; n = 0.7

Conform normelor aleg profilul cu bulb : HP120x8(11,70.61,8.0,8)

[mm]


Traversele punţii:Conform 10(B.1):

[cm3]Conform normelor aleg platbanda cu inima: HP 100x7(10,50. 56,4. 0,8)

[mm]


D. Tancul de gurnă [23,B.4.4 şi 8,B,4]

1. Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă [8,B.4]Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât:

undep - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având următoarele

lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.

- p1 = 10 (T – hdf – Δh)(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 12.674 – 2) = 106,74 kN/m2,(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10( 12,674 – 2 – 1,98·sin45°) = 89.9 kN/m2,(III) p1 = 10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ] = 10[12,674 – 2 – (1,98 + 2,18)·sin45°] = 75,1kN/m2,(IV) p1=10[T–hdf–(b1+b2+b3)·sinφ] = 10[12,674 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45°]=43.34kN/m2;

- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)(I) p2 = 10( 16,862 – 2 + 2,5) = 173.62 kN/m2,(II) p2 = 10(16,862 – 2 – 1,98·sin45° + 2,5) = 156.77 kN/m2,(III) p2 = 10[16,862 – 2 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 138.23 kN/m2,(IV) p2 = 10[16,862 – 2 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 119.67 kN/m2;

- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)

h = H – hdf – Δh + hrgm , φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1](I) p3 = 9,81· 1,0·17.362· (1 + 1.06) = 350.86 kN/m2,(II) p3 = 9,81· 1,0·(17.362 – 1,98·sin25°)·(1 + 1.06) = 356.15 kN/m2,(III) p3 = 9,81· 1,0·(17.362– 4,16·sin25°)·(1 + 1.06) = 361.98 kN/m2,(IV) p3 = 9,81· 1,0·(17.362– 6,34·sin25°)·(1 + 1.06) = 367.81 kN/m2;

Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:(I) p = p2 = 173.62 kN/m2,(II) p = p3 = 356.15 kN/m2,(III) p = p3 = 361.98 kN/m2,(IV) p = p3 = 367.81 kN/m2.Obţinem:(I) = 14.52 mm (tI = 15 mm).Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 14.5 mm.(II) = 20.58 mm.Se adoptă tII = 20.5 mm.(III) = 20.75 mm.Se adoptă tIII = 21 mm.(IV) = 20.91 mm.Se adoptă tIV = 21 mm.

Esantionaj POIL 30000TDW Lpp=165m, B=26.9m, T=10.43m

Documents

Transcript of Esantionaj POIL 30000TDW Lpp=165m, B=26.9m, T=10.43m