Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Eroul din mitologia coreeană

Miturile sunt povestiri fabuloare preluate de la generațiile trecute, ce cuprind credințele

popoarelor antice despre originea universului și a fenomenelor naturii, despre zei și eroi

legendari și au ca obiective întărirea credințelor în membrii anumitor grupuri. Mitologia

coreeană este reprezentată de legende naționale, povestiri și mituri, care s-au răspândit pe întreg

teritoriul peninsulei.

Primele documente și mențiuni ale acestora s-au făcut în „Samguk Yusa„ scrisă de Kim

Busik în secoulul al XIII-lea la cererea regelui ( „Istoria celor Trei Regate”), unde nu este vorba

numai de istorie, ci și de o serie de bibliografii și evenimente importante, precum și în „Samguk

Yusa”, scrisă de călugărul Iryeon în secolul al XII-lea, unde unele întâmplări sunt repovestite

(Mitul lui Jumong) și coincid cu perioada formării Celor Trei Regate ( Goguryo, Baekje și Silla).

Samguk Yusa ( sursă: http://www.korea-fans.com/forum/konu-samguk-yusa.com)

Samguk Sagi ( sursă: http://www.k365.com/history/42.com)

1

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Miturile care au supravițuit din această perioadă sunt cele care fac referire la originea

poporului corean precum „ Mitul lui Tangun” ( întemeietorul Regatului Joseon, primul rege),

„Mitul lui Jumong” (fondatorul Regatului Goryo, care a domnit ca Sfântul Rege Tongmyeong

37-19 î.Hr), „Mitul lui Pac Hyokkose” ( fondatorul Silla 57 î.Hr-935 d.Hr), „Mitul lui T’alhae

( rege al Silla) și „Mitul lui Onjo din Baekje” . Aceste mituri, care au luat naștere în perioada

Goryo explică originea regilor dinastiei Goryo pentru a le legitima domniile. De asemenea,

miturile includ explicații despre originea și puterea diferitelor zeități locale precum și a

credințelor șamaniste. Precum și în alte mituri asiatice, mitologia coreeană este influențată de

credințele religioase din această zonă: de confucianism, Taoism și Budism, dar cea mai mare

influenșă vine din partea anticelor credințe totemice și șamaniste. Curios este faptul că miturile

legate de originea universului nu au supraviețuit cu excepția celor care au devenit povești

folclorice. Miturile coreene se pot înscrie într-un arhetip universal.

Cele Trei Regate ( sursă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Jumong)

2

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Cele mai importante mituri sunt cele care au ca temă soarele și luna, viețile regilor din timpul

domniilor acestora și întemeierea Regatului Joseon și Goguryo. Unul din cele mai importante

motive găsite în miturile coreene, care există bineînțeles și în mitul întemeierii Regatului Joseon,

este acela al regelui cu mandat ceresc, care se deplasează de la vest la est și dinspre nord spre

sud. În mitul lui Tangun, fiul Cerului se coboară pe pământ și transformă o ursoaică într-o femie

ce poartă numele Ungnyeo. ("Mâncaţi asta şi feriţi-vă de lumină timp de 100 de zile şi o să vă

transformaţi în oameni.") .*

Ursoaica înainte de trasnformare ( sursă :

http://koreafilm.ro/blog/2012/10/dangun-intemeietorul-si-ziua-

nationala-a-coreei/)

Femeia este lăsată însărcinată și dă naștere fondatorului

poporului coreean, Tangun. La nivel simbolic, mitul face

referire la importanța perseverenșei, valorizată de coreeni.

Prin perseverență ursul a reușit, iar puternicul tigru,

impetuos și nerabdator eșuează. 

Mitul se regăsește și în practicile șamaniste, în descinderea

spiritelor și zeilor prin intermediul unor arbori sacri, inițierea șamanului, ca act de moarte și

renaștere, simbolizate de mâncarea unor alimente speciale și coborârea într-o peșteră, simbol al

unui pantece matern. 

Mitul lui Tangun, primul rege, care a urcat la tron în al doilea mileniu î.Hr. cunoscut drept și

„Bunicul Tangun”,nu este mitul întemeierii întregului univers, ci mitul originii unei anumite

structuri statale, crearea unui sistem de organizare, crearea culturii. Ca simbol al actului de

creație, regele și teritoriul stăpânit de acesta primesc nume sacre. Așadar, numele acestora este o

parte importantă a începutului acțiunii de stabilire a ordinii în haos.

*Citat luat din „Mitul lui Tangun”

3

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Mitul lui Tangun nu este mitul populației deja existente, ci mitul populațiilor venite din alte

regiuni cu scopul de a pune stăpânire pe noi teritorii. Animalele din mit sunt descrise într-o

formă primitivă, astfel ursoaica și tigrul par să participe cumva în viața socială ca și oamenii. Au

dorințe și cerințe. Acest tip de descriere mitică vine dintr-o perioadă a istoriei culturale în care

divizarea dintre oameni și animale în lume nu era foarte bine făcută.

Tangun era reprezentatul spiritual al oamenilor săi, având calitățile cele mai apreciate de către

poporul său, iar buna desfășurare a vieții depindea de vitalitatea și înțelepciunea sa.

Întemeietorul Tangun ( sursă: www.dangunhttpkoreafilm.roblog201210dangun-intemeietorul-si-

ziua-nationala-a-coreei.ro)

4

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Jumong, făcându-și dușmani ce doreau să îl ucidă datorită geloziei și a invidiei, este nevoit să

asculte sfaturile mamei ,care aflase de planurile dușmanilor și pleacă din regat către Eunhasu

împreună cu trei prieteni de-ai săi: Yuri, Mari și Hyeongbo. Mitul întemeierii Regatului

Goguryo, așa cum este menționat în mitul Regelui Tongmyeong, nu este un mit al întemeierii

lumii, ci unul al migrației, cu variate caracteristici tradiționale transmise din Joseon.

Faptul că fondatorii Baekje au fost un grup de migratori din familia Puyeo este atestat de un

număr de surse, precum scrisoarea trimisă de regele Raero în Wei de Nord, Puyeo ca și numele

clanului regelui Baekje, numele statului Puyeo de Est dat regele King Song dupa mutarea

capitalei la Sabi.

Statuia lui Jumong la Mormantul Regelui Dongmyeong

în Pyongyang ( sursă:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jumong)

Tema nașterii miraculoase prin intervenție divină este una din trăsăturile si caracteristile

comune găsite în majoritatea miturilor coreene, astfel putem da drept exemplu mitul așezării

regelui Tongmyong din „Memorabilia Celor Trei Regate” în care eroul se naște dintr-un ou roșu.

Majoritatea eroilor din miturile coreene sunt născuți dintr-un ou, acesta fiind o sursă a vieții și

simbol al soarelui, care este emblema regalității și cu excepția mitului lui T’arhae toți au

descendență paternă divină. Yokkose este născut dintr-un ou în formă de „gourd”, de unde

5

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

provine și prenumele său Pak. T’arhae dintr-un uriaș ou ce se afla într-un coș, care plutea pe apă,

fiind un motiv constant. Jumong este găsit în urma ridicării unei roci din mijlocul râului Goyen

( „un copil ca un melc/brotac auriu”). Nașterea fiecărui erou este sărbătorită, de regulă, atât de

oameni cât și de natură, de exemplu în mitul lui Pak Yokkose este menționat faptul ca păsările și

animalele au dansat, soarele și luna au strălucit, lucru neobișnuit ce se relatat cu scopul de a

legitima apariția eroului.

O altă trăsătură comună a eroilor din miturile coreene este puterea supranaturală, talentul sau

statura. Deși introducerea supranaturalului este făcută pentru a evidenția puterea divină, de

asemenea poate să exprime și valoarea eroului. Jumong precum Suro și T’arhae este portretizat

ca fiind o persoană care preia problemele oamenilor săi ca fiind ale sale și se străduiește și se

implică pentru rezolvarea acestora. Statura eroului precum și puterea și înfățișarea sunt

amplificate ( T’arhae și Suro aveau aproximativ 3 metrii). „Forma lui Jumong era

minunată,/Vocea sa era vocea puterii mărețe” )*. Acesta era un arcaș priceput și nimerea orice

țintă. Mărimea armei nu este menționată, nici calul nu este descris, deși este cel mai important

animal pentru un războinic din acea eră. Prin evidențierea naturii solitare a îndatoririlor lui

Jumong, mitul alege doar cele mai importante și memorabile evenimente. Exista un cul al lui

Jumong, menționat și în Ch’umo, Regele Tongmyong, precum și al mamei acestuia, Yuhwa.

Imaginile lor era venerate în timpul unor ceremonii șamanice. Se spune că atunci când Goguryo

a fost distrus de armata lui Tang, din potretele cu mama regelui Tongmyong au curs șiroaie de

lacrimi de sânge timp de 3 zile, ea fiind nu doar protectoarea agriculturii și a pămâtului ci și a

Regatului Goguryo.

Tema ce prezintă depășirea dificultăților întâmpinate în timpul călătoriei este proeminentă, de

exemplu în mitul lui Jumong este menționat cum el împreună cu cei trei prieteni ai săi ajung la

un râu pe care nu îl pot traversa din cauza faptului că nu exista un pod, astfel că Jumong se roagă

la Regele Râului să îl ajute și după ce îi explică situația în care se afla, acesta decide să îl ajute și

îi face un pod din peștii și broaștele râului, pod care se destramă după trecerea lui Jumong,

nepermițându-le soldaților sa îl parcurgă.

Citat luat din cartea Lee, Peter H., A History of Korean Literature, Cambridge University Press, New York, 2003, pp. 57

6

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Potențialul eroilor de a depăși dificultățile de care se lovesc în timpul călătoriei este un aspect

mai important decât dificultățile propriu-zise, acest lucru demonstrând că aceste mituri

încurajează o gândire pozitivă, optimistă asupra vieții, care evidențiază importanța îndeplinirii

lucrurilor în prezent și nu speranța unei recompense în viața de apoi. Acest timp de structură

narativă a avut o puternică influență asupra „romanelor eroice”, care s-au alcătuit în ultima

perioadă a Regatului Joseon.

De asemenea, o caracteristică comună mai poate fi și semnificația numelor, acestea reușind să

surprindă esența eroului, calitățile, așa cum este în cazul mitului lui Jumong în care numele său

semnifică, conform surselor chinezești, „arcaș excelent” sau în cazul mitului lui Tangun unde

primul nume al acestuia înseamnă „Mare Preot”, iar cel de-al doilea, Wanggom, Rege, simboluri

ale dublei puteri spirituale și politice, cu care este investit un conducător. Un alt exemplu mai

poate fi și numele lui Pak Hyokkose, care provine de la „tărtăcuță” (Pak) și strălucit (Hyokkose).

Se poate considera că și victoria în luptă este o temă importantă în aceste mituri dat fiind

faptul că eroii au reușit să instaureze sisteme de organizare. O variantă a mitului lui Jumong

precizează cum acesta reușește să cucerească ținutul regelui Songyang folosindu-se de un ritual

șamanic. Acesta realizează o incantație în fața unui cerb alb pe care îl prinde în timpul

campaniei. Se pare că Jumong intenționează să elibereze cerbul cu condiția să plouă și datorită

bocetului cerbului ce ajunge la cer, ploaia se pornește. Ritualul face să cadă o ploaie care inundă

capitala regelui Songyang. Eroul traversează apa cu o funie făcută din trestie și se urcă pe spatele

unei rațe. Locuitorii reușesc să se ajute de această funie pentru a se salva de la înec. Jumong

trage o linie cu biciul,care face ca locul să se usuce imediat, astfel regele Songyang se predă, iar

Jumong usucă teritoriul cu biciul, făcând ca ținutul să renască.

Sfârșitul eroilor nu este total asemănător. După o domnie de 61 de ani, Hyokkose, se ridică

la cer, iar 7 ani mai târziu, trupul său cade pe pământ cu intenția de a fi îngropat separat de soția

sa, care murise ulterior. Atunci, se pare că, a apărut un șarpe uriaș ce i-a învățat pe oameni să

împartă rămășițele celor 2 soți în cinci părți pentru a fi îngropate într-un singur mormânt. Orung,

(Cele cinci morminte) este locul din Gyeongju unde se găsesc cinci movile ce sunt considerate a

7

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

fi mormintele regelui Pak Hyokkose, al reginei Allyong, soția sa și ale regilor Namhae, Yuri și

Pasa, al doilea, al treilea și respectiv, al cincilea rege al Sillei.

Mormântul lui Hyokkose ( sursă: http://koreafilm.ro/blog/2010/11/orung-35601/)

De asemenea, in mitul lui Tangun se menționează că eroul se ridică la cer, însă acesta nu are

mormânt. Ulterior au apărut informații despre existența mormântului lui Tangun în Kangdong,

lângă Pyongyang, în Coreea de Nord.

8

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Mormântul lui Tangun ( sursă http://koreafilm.ro/blog/2010/11/orung-3560)

În mitul lui T’alhae, acesta moare după 23 de ani de domnie, în al patrulea an al lui Chien-ch’u și

este incinerat pe dealul Soch’on. Mai târziu divinitatea cere ca oasele să îi fie scoase. Acestea

aveau un metru în circumferință și erau unite, iar trupul său aveau 9 metri ajungând să arate ca

un gigant. Din oasele sale s-a realizat o statuie, apoi divinitatea a cerut ca aceastea să fie

îngropate pe vârful de est.

Universul mitologiei coreene este unul divers și fascinant. Este încărcat cu zeități și semizeități

născute din ouă, regi care au rădăcini ancestrale și mandate cerești, precum și de legături cu

natura, care evidențiază și fac simțită prezența acestora.

9

Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, București Ioniță Cristina Mădălina

Bibliografie:

Lee, Peter H., A History of Korean Literature, Cambridge University Press, New York, 2003,

pp. 54-60

Kim, Hunggyu, Understandin Korean Literature, M.E. Share, Inc, New York, 1948, pp.87

Lee, Peter H, Anthology of Korean Literature: From Early Times to the Nineteenth Century, The

University Press of Hawaii, 1981, introducere xix

Grayson, James H., Myth and Legends from Korea- An annoted Compendium of Ancient and

Modern Materials, Curzon Press, 2001, pp. 21-23

Dicționarul Explicativ al Limbii Române, Ediția a II a, Univers Enciclopedic, București, 1996

www.Wikipedia.ro

www.britannica.org

www.therramythica.net

www.koreanhistory.info

www.mmirunas.blogspot.ro

www.tvropes.org

10