EPIDEMIOLOGIE ŞI SĂNĂTATE PUBLICĂ

ANUL II

C1. NOŢIUNI DE BAZĂ ALE EPIDEMIOLOGIEI

Epidemiologia• este un liant care se gaseste la intersectia dintre

medicina clinica, medicina preclinica si medicina sociala.

• "Prevenirea unei boli este mult mai usoara, uneori singura

solutie, decat tratamentul ei."

• Termenul de epidemiologie are origine greacă: epi – deasupra, peste, demos – popor, populaţie; logos - stiinta. Altfel spus, epidemiologia este stiinta care studiaza procese la nivel populational.

• Definiţie: epidemiologia este o disciplina medicala care studiaza bolile cu raspandire mare in populatie, boli ce creeaza probleme de sanatate publica, perturband dezvoltarea normala a societatii.

• Grupurile populationale si nu individul constituie obiectul preocuparilor epidemiologiei. Acestea pot fi:

• - populatie tinta, de referinta (de exemplu, populatia care locuieste intr-un teritoriu delimitat);

• - grup particular de bolnavi (epidemiologia clinica)

• Scopurile epidemiologiei fundamentale sunt:a. explicarea cauzelor îmbolnăvirilor, cu accent pe factorii de

mediu variabil;b. prevenirea bolilor şi promovarea stării de sănătate a populaţieic. pregătirea specialiştilor pentru a cunoaşte cât mai multe

aspecte ale stării de sănătate• Obiectivele epidemiologiei

1. Descrierea distribuţiei de boli- Descrierea distribuţiei bolilor sau a factorilor de risc în funcţie

de caracteristicile personale ale indivizilor grupului uman luat în studiu;

- Descrierea distribuţiei geografice (spaţiale) a bolior sau a factorilor de risc în populaţie;

- Descrierea distribuţiei geografice (spaţiale) a bolilor sau a factorilor de risc;

2. Explicarea etiologiei bolilor sau a modului de transmitere a acestora

- Dovedirea existenţei unor relaţii între factorii explicativi şi rezultatele pe care le generează aceştia (factori de risc – boală);

3. Predicţia în legătură cu numărul probabil al bolilor dintr-o populaţie dată şi cu caracterul distribuţiei bolilor în acea populaţie;

4. Fundamentarea programelor de prevenire şi combatere a bolilor într-o populaţie dată, sau de ameliorare a serviciilor destinate populaţiei;

• Nivelele cercetării epidemiologice1. Nivelul cunoaşterii (explicaţie – cercetarea

fundamentală);2. Nivelul intervenţiei (acţiuni – cercetarea aplicativă); care

are 4 componente: profilaxia primara, secundara, tertiara si primordiala

• Epidemiologia se adreseaza unui proces de aparitie a bolii care are:

• Domeniile de aplicare ale epidemiologiei

• Aplicarea epidemiologiei in sănătate publică:1. clasificarea bolilor2. descrierea istoriei naturale a bolilor în colectivitate3. determinarea frecvenţei factorilor de risc4. descrierea şi explicarea modelelor de morbiditate şi

mortalitate5. depistarea şi supravegherea de masă a bolilor6. prevenirea şi controlul comunitar al bolilor7. planificarea sanitară şi promovarea acţiunilor de sănătate8. evaluarea acţiunilor, procedeelor şi serviciilor de

sănătate• Aplicarea epidemiologiei in medicina clinica

- descrierea istoriei naturale a bolii- determinarea valorilor normale- completarea tabloului clinic si identificarea de sindroame

noi- studiul etiologiei bolilor- ameliorarea perspectivelor clinice (evaluarea eficacitatii

interventiei prin evaluarea procedeelor diagnostice si terapeutice)

- evaluarea tehnologiilor medicale vechi şi noi

• Metodele utilizate in epidemiologie:– sistemul curent de informaţii sanitare– biostatistica– metode speciale de definire si determinare a loturilor

de studiu– metode speciale de determinare a loturilor de studiu– tehnici de măsurare a riscurilor– tehnici de măsurare a supravieţuirii– standardizarea

• Caracteristicile epidemiologiei bolilor cronice: – de cele mai multe ori lipseste cunoasterea unui agent

cauza; – manifestarea caracterului plurifactorial; – între factorii care explica frecventa si distributia bolilor

într-o populatie pot exista relatii de tip antagonist sau relatii de tip aditiv sau multiplicativ;

– între factori exista o interactiune care are efecte diferite în raport cu bolnavul;

– perioada de latenta relativ mare; – debutul bolii cronice este dificil de reperat în timp; – exista un efect de diferentiere exercitat de factori

diversi, concomitent asupra incidentei si evolutiei bolii.

• Etapele testării şi evaluării rezultatelor unei ipoteze epidemiologice.

1. Suspiciune privind influenţa unui factor asupra apariţiei bolii2. Formularea unei ipoteze3. Testarea ipotezei într-un studiu epidemiologic ce include un grup martor potrivit - există asociere statistică?4. Evaluarea validităţii asocierii statistice observate prin excluderea – întâmplării – erorilor sistematice ( în colectarea şi analiza datelor) – factorilor de confuzie (alte variabile care ar putea fi

responsabile de apariţia asocierii)5. Există o relaţie cauză-efect?

• Studiile epidemiologice sunt foarte importante pentru că se desfăşoară pe subiecţi umani, aşadar rezultatele se aplică cu siguranţă la aceştia, spre deosebire de studiile de laborator şi cele pe animale, care pot să nu aibă nici o relevanţă pentru oameni.

• În timp ce cercetarea fundamentală duce la înţelegerea mecanismelor biologice prin care o expunere produce sau previne boala, numai epidemiologia permite cuantificarea mărimii relaţiei expunere/efect.

• Pe de altă parte, de multe ori cercetarea epidemiologică evidenţiază asocieri expunere /efect pe care abia după aceea le clarifică, în ceea ce priveşte mecanismul biologic, cercetarea fundamentală – de exemplu, am aflat din studii epidemiologice (în 1964) că fumatul produce cancer pulmonar, iar în 1980 tot studiile epidemiologice au dus la retragerea de pe piaţă a unei mărci de absorbant care produceau sindromul şocului toxic, şi abia după aceea au fost înţelese mecanismele prin care se ajungea de la expunere la boală.