Enunturi v2

7/21/2019 Enunturi v2

http://slidepdf.com/reader/full/enunturi-v2 1/8

MASTER - Excel Avansat (Simulari in Programe de Calcul

Tabelar)

Problema nr. 1 - Folosirea SOLVER-uluiO firmã produce 3 produse diferite pentru care sunt necesare 5 tipuri de repere.Fiecare unitate de produs necesitã utilizarea unei anumite cantitãţi din fiecare reper,conform tabelului:

Cantitatereper pentru

produs Produs1 Produs2 Produs3Reper1 2 2 1

Reper2 0 1 1

Reper3 3 1 1

Reper4 2 0 2

Reper5 1 1 3

De asmenea, la momentul actual firma deţine în depozit urmãtoarele cantitãţi dinfiecare reper:

Cantitate

Reper1 800

Reper2 250

Reper3 820

Reper4 540

Reper5 680

Pe mãsurã ce producţia creşte, rata profitului tinde sã se diminueze datoritãceltuielilor de distribuţie, astfel înc!t profitul nu e"olueazã liniar faţã de cantitatea produsã, ci e#ponenţial $e#ponent de creştere % &,'(.

Profiturile realizate pentru fiecare produs respectã urmãtoarele formule:Profit produs) % *& + cantitatea produsã) e#ponent-de-creştereProfit produs % 5 + cantitatea produsã e#ponent-de-creştereProfit produs3 % /0 + cantitatea produsã3 e#ponent-de-creştere

1ã se afle:a( profitul total ma#im ce se poate obţine în condiţiile date2 b( cantitãţile din fiecare produs care asiurã profitul total ma#im2c( componentele profitului total ma#im $profitul realizat pe fiecare produs(

)



R E Z O L V A R E

ttps:44.6outube.com4atc7"%6aP51&z"8*9list%P;9<3b=>8>?<i@zAuDBm)nCE=GHIJr

1e construieşte modelul problemei întrAo foaie de calcul, conform fiurii de mai Kos, dupã

care se apeleazã Tools/Solver , şi se specificã urmãtorii parametri pentru rezol"are:@aret cell: LJL)3C6 canin cells: LJL3:L8L31ubKect to te constraints: LDL5:LDL' M% LL5:LL'

LJL3:L8L3 N% &

B C D E F G H I

2 Produs1 Produs2 Produs3

3 Numar produse realiate!" 50 50 50

4Numereper #to$ %tiliat

5 Reper1 800 Formula& 2 2 1 'ata

6 Reper2 250 Formula& 0 1 1 e(ponentiala

) Reper3 820 Formula& 3 1 1 0.98 Reper4 540 Formula& 2 0 2

* Reper5 680 Formula& 1 1 3

10

11 Profit:

12 Produs Formula? Formula?? Formula???

13 Total Formula?

14 Coe+i$ient, 60 52 47

Celula tinta -tar.et $ell/

Constran.eri -$onstraints/

ariailele -Can.in. $ells/

https://www.youtube.com/watch?v=yaP5S0zvG6k&list=PLkA3hbHQGQUAiTz-huDWm1nBZ8HCMXYEr






Problema nr. ! - Folosirea Funcţiei LINEST

<"eţi la dispoziţie o sumã de bani $*&.&&& Jur( şi doriţi sã cumpãraţi un

apartament în aşi deoarece aţi "enit la studii $sunteţi în anul (. Problema este cã nu prea

cunoaşteţi oraşul, iar timpul "ã cam preseazã deoarece peste doar o sãptãm!nã încep

cursurile $iar d"s. nu "reţi sã a"eţi absenţe în timpul facultãţii( şi nu "reţi sã fiţi înşelat în

pri"inţa preţului apartamentului. O cunoştinţã deAa d"s. ţine contabilitatea unei aenţii

imobiliare şi "Aa oferit urmãtoarele date, codificarea pentru zonã şi etaK fiind e#plicatã

detaliat sub tabel $menţionãm cã datele reprezintã tranzacţii considerate deKa realizate

întrAun trecut apropiat(.

1* A B C D

20 !upra"ata#mp$ #&1$

'um(r de)amere

#&2$

*o+a#&3$

ta,#&4$

Pre-#$

21 52 2 2 2 50000

22 )4 3 2 1 6)000

23 50 2 1 2 80000

24 50 2 3 2 35000

25 26 1 3 2 20000

26 2* 1 1 3 50000

2) 2) 1 2 2 40000

28 16 1 3 3 22000

2* )* 3 1 2 **000

30 )1 3 2 3 64000

odificare zone:

ona ) % entru, opou, @. ucu

ona % icolina, antemir, <le#andru, Pãcurari ), @ãtãraşi

ona 3 % anta, Culara, .?.8., Pãcurari

odificare etaKe:

)% parter

% intermediar

3% ultimul etaK

3



QAaţi prezentat la o altã aenţie imobiliarã $deoarece aenţia unde a"eaţi

cunoştinţa nu prea a"ea oferte( şi "Aau plãcut urmãtoarele 3 locuinţe din care puteţi alee:

). 1uprafaţa: 0& mp

r. camere: 3

ona: Culara

JtaK: parter

Preţ solicitat "e #$n%ãtor &'.((( Eur

. 1uprafaţa: /& mp

r. camere:

ona: ?8

JtaK: ultimul

Preţ solicitat "e #$n%ãtor )*.((( Eur

3. 1uprafaţa: 5* mp

r. camere:

ona: icolina

JtaK: intermediar

Preţ solicitat "e #$n%ãtor &(.((( Eur

<leeţi cea mai con"enabilã ofertã din punct de "edere al raportului preţ4calitate.

R E Z O L V A R E

ttps:44.6outube.com4atc7"%CtRA8S*@eOinde#%list%P;9<3b=>8>?<i@zAuDBm)nCE=GHIJr

<"!nd în "edere cã sunteţi "enit la studii, se recomandã o abordare ştiinţificã a

acestei probleme. O "ariantã posibilã este aceea de a considera preţul unei locuinţe ca

fiind o funcţie de mai multe "ariabile $ suprafaţã, numãr de camere, zonã, etaj(2 acestea

sunt "ariabilele esenţiale care determinã de obicei preţul unei locuinţe, dar mai pot

inter"eni şi altele precum: orientarea faţã de punctele cardinale, "ecinii, durata abitaţiei

"eciului proprietar, starea instalaţiilor sanitare, preferinţe personale, etc.

Deci, dacã am reuşi sã construim o funcţie liniarã de forma:

I % a)+H) T a+H T a3+H3 T a/+H/ T b , unde

• I este preţul locuinţei2

• H), H, H3, H/ sunt "ariabilele menţionate cu italic;

/

https://www.youtube.com/watch?v=BtJ-Gq6TeOw&index=2&list=PLkA3hbHQGQUAiTz-huDWm1nBZ8HCMXYEr






• b este o constantã,

am putea ca pe baza datelor pe care le a"em sã ne dãm seama dacã ofertele sunt

UcilipirV, normale sau e#aerate.

1inura problemã constã în faptul cã a"eţi pentru moment 5 necunoscute $a)..a/,

b( şi "reo )& ecuaţii. Dacã numãrul ecuaţiilor creşte, munca de calculare a coeficienţilor

"Aar putea determina sã renunţaţi la studii, ceea ce nu ar fi de dorit. De aceea apelãm la

funcţia L+,EST oferitã de pacetul de funcţii J#cel, care face tocmai ceea ce doriţi d"s:

calculeazã coeficienţii pe baza unui set de ecuaţii introduse în prealabil.

Funcţia L+,EST este o funcţie de tip arra6, adicã furnizeazã unul sau mai multe

rezultate $în una sau mai multe celule(. ;J1@ face parte din cateoria funcţiilor

statistice şi are ne"oie de urmãtoarele arumente:

Wnon-6Xs % "alorile deKa cunoscute pentru I $în cazul nostru preţurile care se aflã în

domeniul J):J3&(

Wnon-#Xs % "alorile deKa cunoscute pentru "ariabilele H $în cazul nostru "alorile aflate

în domeniul $<):D3&(

onst % dacã dorim ca "aloarea coeficientului b sã fie zero, atunci setãm parametrul

onst pe F<;1J2 în caz contrar, b se calculeazã normal

1tats % se recomandã sã fie inorat.

Yn final funcţia "a a"ea forma LINEST(E21:E30;A21:30! şi, <@JZJ[[[, dãrezultate doar dacã este introdusã ca o funcţie de tip arra6, a"icã se marcea%ã n

/realabil %ona n care se #a a0la arra-ul 2celulele A))E))3, se stabilesc parametrii

funcţiei şi apoi se lanseazã funcţia în e#ecuţie prin combinaţia @\;T1=F@TJ@J\.

De e#emplu dacã dorim ca funcţia sã returneze "alorile coeficienţilor în zona

<33:J33, rezultatul funcţiei "a fi urmãtorul:

Qalorile returnate de funcţia ;J1@ în acest e#emplu au urmãtoarele

semnificaţii:

- "aloarea lui b se aflã în ultima celulã $J33(2

5



- "alorile a)..a/ se aflã în celulele D33..<33, în aceastã ordine[[[ $adicã a) în D33, a

în 33, ], a/ în <33(.

a urmare, funcţia de estimare a preţului se prezintã sub forma:

4 5 -*)16'!& 7 81 9 !&*:*6:: 7 8! ; !1&<&6! 7 8) ; )=1!6!! 7 8* 9 =:1*!6<&

<"!nd funcţia de calcul a preţului şi cele 3 oferte, se pot calcula preţurile

rezonabile în funcţie de piaţa actualã şi prin comparaţie cu preţurile solicitate de "!nzãtor

putem estima cea mai bunã ofertã.

Oferta Preţ solicitat de"!nzãtor

Preţ estimat /rin0uncţia /reţului

\aport $preţsolicitat4preţ

estimat() 5E.&&& &).'11 ),&00 3/.&&& )).'== ),&&33 5&.&&& &!.!=& (6<&:

Oferta corepsunzãtoare "alorii cele mai mici a raportului din ultima coloanã este

oferta cea mai con"enabilã deoarece are un preţ sub preţul pieţei.

O>SERVA?++

1Aar putea sã fiţi surprinşi ca pentru un anumit set de date de intrare, funcţia de

estimare a preţului sã nu facã o estimare foarte apropiatã de "aloarea care ar trebui sã fie.

auzele ţin de leãtura care e#istã între preţ şi "ariabile şi de modul liniar de estimare.

Dacã de e#emplu leãtura realã este de tip loaritmic, iar estimarea este de tip liniar, estenormal ca rezultatele obţinute în urma aplicãrii funcţiei sã aibã unele abateri.

De asemenea, în modelul anterior nu au fost surprinse toate "ariabilele care

determinã preţul unui apartament. u c!t sunt cuprinse mai multe "ariabile, cu at!t e#istã

şansa ca funcţia de estimare sã fie mai fidelã realitãţii. oeficienţii furnizaţi de ;J1@

sunt de asemenea calculaţi mai corect dacã e#istã c!t mai multe seturi de date istorice pe

baza cãrora sã se poatã face estimarea.

*



Problema nr. ) - Tabele si @ra0ice "#vot 3.) 1e da urmatorul tabel:

produs judet trim cant

Tv is 2 250

radio vs 4 400

Tv is 3 430

video bt 3 800

radio sv 1 230

Tv nt 4 300

Tv is 4 345

video sv 2 500

Folosind facilitatea /i#ot cart sa se prezinte cantitatea produselor "andute astfel:- ca "aloare @O@<;< din perspecti"a Kudetului $o a#a( si a trimestrului $alta a#a(

concomitent2- ca "aloare @O@<;< din perspecti"a Kudetului a produsului $o a#a( si a trimestrului

$alta a#a( concomitent2- ca "aloare GJDJ din perspecti"a trimestrului a produsului $o a#a( si a Kudetului

$alta a#a( concomitent.ttps:44.6outube.com4atc7"%C?Rrl"f">PJinde#%/list%P;9<3b=>8>?<i@zAuDBm)nCE=GHIJr

3. ?lterior incercati sa adaptati setul urmator de date pentru a crea inca o tabela pi"ot:

/"e

epe)ta+)

ear, 2000 2001 2002

Countr, #e(,

Ce$ 'epuli$Females atirt )84 )85 )8)

ales at irt )1) )21 )21

Gree$eFemales atirt 806 80) 80)

ales at irt )55 )54 )54

Hun.arFemales atirt )5* )64 )6)

ales at irt 6)4 681 684

7olandFemales atirt ))* )83 )8)

ales at irt 6*) )02 )04

#loa9 'epuli$Females atirt ))4 ))) ))8

ales at irt 6*2 6*6 6**

ttps:44.6outube.com4atc7"%B&W#8"1KIlist%P;9<3b=>8>?C6O\>QbKiu?)5&G&'n

0

https://www.youtube.com/watch?v=BUJrlvfvQPE&index=4&list=PLkA3hbHQGQUAiTz-huDWm1nBZ8HCMXYEr


https://www.youtube.com/watch?v=W0KxGvSIIjY&list=PLkA3hbHQGQUByhORQVbjiwwuU150MN09n








E

Enunturi v2

Documents

Transcript of Enunturi v2