entorsa

5
Entorsa este afecţiunea traumatică a unei articulaţii provocată de executarea bruscă a unei mişcări ce depăşeşte amplitudinea fiziologică a acesteia cu o întindere a ligamentelor şi a capsulei articulare care poate merge până la ruperea acestora cu revenirea suprafeţelor articulare în contact normai la sfârşitul accidentului. Clasificarea Entorsa sau distorsiunea, după gradul de complexitate a leziunilor, se împarte în 3 grade: gradul I - se constată întinderea ligamentară; gradul 11 - ruptură ligamentară parţială; gradul III - ruptură ligamentară totală sau smulgerea inserţiei osoase a ligamentului. După timpul scurs de la producere, entorsele pot fi recente sau tardive, iar când o entorsă este incorect tratată ea poate recidiva. Cea mai des întâlnită entorsă este entorsa tibiotarsiana care se produce prin mişcare forţată de rotaţie a gambei pe planta sprijinită. Ea este însoţită de durere, impotenţă funcţională, edem local şi uneori echimoză, mai ales pe faţa dorsală a plantei

Transcript of entorsa

Page 1: entorsa

Entorsa este afecţiunea traumatică a unei articulaţii provocată de executarea bruscă a

unei mişcări ce depăşeşte amplitudinea fiziologică a acesteia cu o întindere a ligamentelor şi a

capsulei articulare care poate merge până la ruperea acestora cu revenirea suprafeţelor

articulare în contact normai la sfârşitul accidentului.

Clasificarea

Entorsa sau distorsiunea, după gradul de complexitate a leziunilor, se împarte în 3

grade:

gradul I - se constată întinderea ligamentară;

gradul 11 - ruptură ligamentară parţială;

gradul III - ruptură ligamentară totală sau smulgerea inserţiei osoase a ligamentului.

După timpul scurs de la producere, entorsele pot fi recente sau tardive, iar când o entorsă este

incorect tratată ea poate recidiva.

Cea mai des întâlnită entorsă este entorsa tibiotarsiana care se produce prin mişcare forţată de

rotaţie a gambei pe planta sprijinită. Ea este însoţită de durere, impotenţă funcţională, edem

local şi uneori echimoză, mai ales pe faţa dorsală a plantei

ETIOPATOGENIA

Entorsa, fractura şi luxaţia se datoresc traumatismelor care pot fi casnice, la locul de

muncă, în cadrul unor accidente de circulaţie, accidentelor sportive sau prin agresiune.

Agentul traumatic în general este de o intensitate mai mică în cazul entorselor. Ele apar mai

rar la copii şi la persoanele antrenate datorită supleţii ligamentelor şi a capsulei articulare, a

tonicităţii mai bune a lor şi a musculaturii, sunt mai frecvente la persoanele mai vârstnice

Page 2: entorsa

PATOGENIE

În marea lor majoritate entorsele sunt afecţiuni simple fără urmări importante. Aceste

tipuri de entorse sunt entorse simple sau entorse de gradul I care cu un tratament de câteva

zile se vindecă fără complicaţii, în formele clinice unde se produc şi dezimertii ligamentare

sau smulgeri de fragmente osoase însoţite de rupturi de menise pot fi lezate vase, ceea ce

determină prezenţa hemartrozei (hemoragii intramusculare). Unele din aceste forme clinice

necesită chiar tratament chirurgical.

Cea mai des întâlnită entorsă este entorsa tibiotarsiana care se produce prin mişcare

forţată de rotaţie a gambei pe planta sprijinită. Ea este însoţită de durere, impotenţă

funcţională, edem local şi uneori echimoză, mai ales pe faţa dorsală a plantei.

EVOLUȚIA

În ce priveşte entorsa recentă în majoritatea cazurilor evoluţia este simplă dacă este

fără rapturi sau smulgeri de ligamente articulare şi cu un prognostic buc, recăpătându-şi

funcţia articulară după un timp scurt.

Entorsele grave de gradul III şi entorsele recidivante au o evoluţie de mai lungă durată

necesitând imobilizarea regiunii de câteva săptămâni. Prognosticul poate să ne Sun, dar ia

persoanele mai în vârstă pot să apară complicaţii cum ar fi: osteoporoza loco-regională cu

edem cronic, redoarea articulaţiei cu limitarea mişcărilor în articulaţie.

Tratamentul entorsei simple constă în repaosul articulaţiei imp de câteva zile (3-5 zile)

prin imobilizarea într-o faşă obişnuită sau cu bandaj elastic. Când entorsa este mai gravă,

adică însoţită de rupturi Ligamentare, smulgeri osoase, rupturi de menise intraarticular,

hemartroză, tratamentul trebuie să fie mai complex.

Primul ajutor constă în două măsuri care trebuiesc luate de urgenţă:

suprimarea durerii prin calmante sau injecţii cu xilină sau

procaină 1 % în punctele intens dureroase asigurând un mare grad de

dezinfecţie locală pentru a nu provoca o infecţie;

imobilizarea articulaţiei într-o faşă simplă, faşă gipsală sau

faşă îmbibată cu clei de zinc. în cazul în care apar rupturi de ligamente

imobilizarea trebuie menţinută 2-3 săptămâni. în caz de smulgeri osoase cu

dizlocări se reduce focarul ortopedic şi se face o imobilizare în aparat gipsat de

4-5 săptămâni. în cazul unei hemartroze se face puncţie evacuatorie în cazul în

care se consideră că sângele nu se absoarbe singur sau când hemartroză produce

dureri intense în articulaţie în repaus sau la mişcările în articulaţie, însoţită de

imobilizarea articulaţiei. Puncţia se poate repeta după un interval de câteva zile,

Page 3: entorsa

dar, respectând cu stricteţe măsurile de dezinfecţie locală şi asepsie.

în entorsele grave de gradul III cu smulgeri de ligamente şi fragmente osoase

dizlocate, în cazuri de rupturi de menise este obligatorie intervenţia reparatoare chirurgicală

care constă în: reducerea fragmentelor osoase dizlocate, fixarea lor prin osteosinteză în

diferite procedee, sutura ligamentelor şi îndepărtarea meniscului rupt însoţite de imobilizare

pe perioada de formare a căluşului. în toate cazurile după terminarea perioadei de imobilizare

se vor face mişcări sistematice în articulaţie pentru recăpătarea supleţii acesteia, a mişcărilor

normale în articulaţie şi pentru evitarea apariţiei osteoporozei, redoarei articulare şi, mai grav,

apariţia artrozei. Fizioterapia constituie un bun mijloc de recuperare.