Entorsa reprezinta o accidentare ligamentara cauzata de intinderea peste capacitatea normala a ligamentelor, fara a provoca o deplasare permanenta a elementelor osoase ce constituie articulatia. Orice articulatie poate suferi o entorsa, insa cele mai frecvente sunt: glezna, genunchiul, degetele si incheietura mainii, degetele de la picioare.De multe ori aceste leziuni sunt neglijate de pacient, ceea ce creste numarul complicatiilor. Daca o entorsa nu se vindeca in mod corespunzator, articulatia va deveni predispusa catre o noua leziune.Clasificare si simptome:Gradul I- o intindere sau o mica ruptura a ligamentelor, prezentand o usoara sensibilitate, edem si rigiditate. Este posibil mersul cu o usoara durere;Gradul II- ruptura partiala a unui ligament sau a majoritatii fibrelor sale, insotita de durere, edem si echimoza moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista durere in timpul mersului;Gradul III- ruptura completa a ligamentului afectat, in unele cazuri insotita si de smulgerea insertiei osoase. In momentul producerii poate fi auzit un pocnet in interiorul articulatiei, apare instabilitate si dificultate in utilizarea extremitatii afectate;entorsei, exista mai multe tipuri de tratament.Cauze si factori de risc: tonusul muscular slab, sedentarismul, practicarea unor activitati fizice inadecvate pentru care persoana nu a fost pregatita, obezitatea. Traumatismele de parti moi, sau musculo-ligamentare, sunt foarte frecvente in activitatea sportiva, atat profesionista, dar mai ales amatoare, insa aceste traumatisme nu trebuie asociate doar cu activitatile sportive. O entorsa de glezna, de exemplu, poate fi facuta si pe strada, neobservand o bordura sau un capac de canal, sau alunecand pe gheata.In functie de gradulMetoda R.I.C.E.: acronimul provine din limba engleza: Rest (odihna, repaus), Ice (gheata), Compression (compresie), Elevation (ridicare). Aceasta strategie de tratament, poate fi aplicata cu succes acasa, insa nu reprezinta o metoda eficienta de recuperare dupa un astfel de traumatism. Trebuie folosita pana trece faza acuta a leziunii, adica in primele 3 zile, dar se poate continua daca edemul persista. Ulterior, programul de recuperare trebuie sa fie stabilit de un specialist pentru ca altfel riscul de a se instala instabilitatea articulara permanenta poate fi foarte mare.In entorsele de gradul IIse recomanda imobilizarea articulatiei in atela gipsata 21 zile (timpul minim necesar pentu obtinerea unei cicatrici a ligamentelor rupte), aplicatii reci, pozitie procliva, tratament antalgic si antiinflamator.In entorsele de gradul IIIse recomanda imobilizarea articulatiei in atela gipsata daca inflamatia este mare cu completare la aparat gipsat dupa scaderea inflamatiei, sau direct aparat gipsat daca articulatia nu este foarte inflamata, pentru 21 zile, pozitie procliva, tratament antalgic si antiinflamator. In unele cazuri cu rupturi mari ale ligamentelor este necesara operatia.De la o entorsa usoara, pana la o entorsa grava, tratamentul care isi pune amprenta finala pentru restabilirea completa a functionalitatii articulatiei afectate, este cel kinetoterapeutic. Gimnastica recuperatorie se poate incepe inca din faza imobilizarii gipsate pentru a preveni instalarea atrofiei musculare si se continua dupa scoaterea gipsului, sau eventual dupa interventia chirurgicala. Deasemenea, tehnicile variaza de la contractii izometrice, mobilizari, pana la aplicarea de kinesiotaping.Recuperarea se refera in special la ameliorarea durerii, reducerea inflamatiei, recuperarea intregii amplitudini de miscare, a mobilitatii, stabilitatii si abilitatii. Pe langa obiectivele principale ale recuperarii, datorita pregatirii speciale, kinetoterapeutul dumneavoastra are capacitatea de a stabili anumite prioritati in functie de articulatia vizata. De exemplu, in cazul membrelor inferioare, deoarece este vorba de recuperarea articulatiilor portante (care ajuta la sustinerea greutatii corporale) prioritatea este reprezentata de recapatarea capacitatii de sustinere, apoi de recapatarea mobilitatii. In schimb, la membrul superior scopul prioritar este recuperarea mobilitatii.Chiar daca este vorba de o entorsa banala, usoara, netratata corespunzator poate duce la o articulatie instabila, entorse recidivante, si in final artroza (uzura cartilajului articular cu durere mare la mobilizarea articulatiei respective); asadar, lasati un specialist sa se ocupe de recuperarea dumneavoastra pentru a preveni agravarea situatiei, eventualele recidive si pentru a va relua cat mai repede activitatea!Exercitii pentru gleznaentorsa prin inversie- afectata partea externa a gleznei -In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep imediat dupa traumatismin paralel cu exercitiile de mers.In entorsele mai severe si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fiefectuate, desi cu ajutorul carjelor si agipsuluiprotector se poate sustine greutatea in picior, cum dealtfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei.Daca durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub control medical.In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea greutatii in piciorfolosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati fizice grabesc procesul devindecare.Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca dar in unele cazuripot sa dureze chiar 4 luni in functie de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elastic saualte forme de sustinere a gleznei trebuiesc purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamentele.Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozit de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui noutraumatism.Exercitiile de intindere pot fi reluate in mod normal si mai ales inaintea unui exercitiu fizic careprevine o noua leziune. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit destul de bine, se vor continuaexercitiile de intindere si balans si alte exercitii fizice controlate, de mai multe ori pe saptamanapentru a se mentine glezna cat mai stabila.In general, entorsele beningne corect tratate nu lasa sechele.La 8-10 zile nu mai e necesar nici bandajul compresiv.Se interzice inca 3-4 saptamani activitatea sportiva.

In cazul unei instabilitati usoare, recomandam:- termoterapie + masaj- hidrokinetoterapie- electroterapie antiinflamatorie si antalgica- tonifierea musculara (in special peronierii, adica miscarea de eversie a piciorului)- evitarea tocurilor inalte, mersului pe teren accidentat- purtarea unei glezniere.In cazul unei instabilitati importante:- punctul de vedere asupra atitudinii de urmat nu mai e unanim; optiunea e intreligamentoplastie si tratamentul conservator- incaltaminte corectoare, care va avea un toc mai lat, cu incarcare de 1-2cm pe marginea luiexterna; de asemenea e recomandabila purtarea unei talpi ortopedice- orteza cu o bandeleta care tractioneaza glezna spre interior, unde e prinsa in gheata o tijametalica paralela cu gamba; recurgearea la orteza e dictata de instabilitati mari sau la inceputulrecuperarii- tonifierea musculaturii eversoare a piciorului (lungul si scurtul peronier lateral, extensorulcomun al degetelor)- reeducarea reflexelor proprioceptive; aceasta reprezinta exercitii de dezvoltare a echilibrului sicoordonarii miscarilor gleznei si piciorului- masaj sau masaj + termoterapie pregateste tesuturile pentry kinetoterapie- electroterapia cu scop antalgic, ca si cu scop circulator (baile galvanice, curentii de mediefrecventa etc) e o terapie adjuvanta pretioasa.Exercitii:- Exercitii active (nu pasive) cu maximum de amplitudine posibila, in toate directiile. Suntdeosebit de utile pentru resorbtia edemului, prevenirea formarii aderentelor si mentinerea tonusuluimuscular.Cand este posibil statul in picioare fara durere, se vor incepe exercitiile de balans si pentrucontrol. Una dintre metodele de a face acest lucru este pozitionarea doar in piciorul afectat, tinandbratele ridicate in lateral cu ochii deschisi. Cand este posibil acest lucru timp de 60 de secunde sevor incepe si alte exercitii pentru miscare.