ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI

C a teoritician al romanului romnaesc,G.Calinescu respinge proutismul si pledeaza pt realismul clasic,ilustrat prin romanul obiectiv de tip balzacian.Al doilea dintre cele 4 romane scrise de Gcalinescu(Cartea nuntii1933,Enigma Otiliei 1938,Bietul Ioanide 1953,Scrinul negru 1960) este un *roman de critic,in care realismul,balzacianimul si obiectivitatea au devenit program estetic*(N Manolescu)

Opera literara Enigma Otiliei este un roman realist de tip balzacian prin *Atenta observatie a socialului,zugravirea unor caractere bine individualiztae,gustul detaliului,observarea umanitatii sub latura morala,fresca Bucurestiului de dinainte de Primul RM,naratiunea la pers III si mentinerea naratorului omniscient)Ghe.Glodeanu) ,dar depaseste modelul realismului clasic ,al balkzacianismului,prin spiritul critic si polemic (parodic,lucid) ,ca si prin diferite elemente ale modernitatii.

VIZIUNE DESPRE LUME

Asa cum observa si criticul literar Ghe Gladescu ,in conceptia lui Gcalinescu *romanul trebuie sa fie neaparat epic,sa dea impresia de viata,sa fie autentic,obiectiv,sa refuze lirismul etc*G Calinsecu insusi definea romanul ca fiind o *scriere de dimensiuni mari,bizuita pe fapte ca elemente de documentare a constiintei umane* si considera ca numai orientarea *spre o psihologie caracterologica si spre o umn aitate canonica* duce la adevarata creatie in roman(Sensul clasicismului)

Autorul porneste de la datele realitatii pt a infatisa imaginea societatii romanesti bucurestene de la inc sec XX.Accentul pus asupra socialului si problematica imbogatirii sunt elemnete caracteristice romanului balzacian,la fel ca si problema paternitatii,ilustrata de primul titlu al operei( Parintii Otiliei).Viziunea despre lume a scriitorului realist se reflecta in romanul EO in tema,structura simetrica,circulara,specificul secventelor descriptive,realizarea personajelor.

PERSPECTIVA NARATIVA

Intamplarile din roman sunt relatate la pers III.Viziunea *dindarat*presupune un narator obiectiv,detasat,care nu se implica in faptele prezentate,dar conditia impersonalitatii este incalcata prin comentariul unui estet.Naratorul onscient stie mai mult decat personajele sale si,omniprezent,controleaza evolutia lor ca un regizor universal.El plasmuieste traiectoriile existentei personajelor ,dar acestea actioneaza automat,ca niste marionete.

Desi adopta un ton obiectiv,naratorul nu este absent,ci comunica,prin postura de spectator si comentator al comediei umane reprezentate,cu instanetele narative.Naratorul se ascunde in spatele diverselor masti(un exemplu in acset sens este personajul reflector Felix Sima,prin intermediul caruia sunt prezentate alte personaje),fapt dovedit si de limbajul uniformizat.

TEMA ROMANULUI

Prin tema,romanul este balzacian si citadin.Carcatreul citadin este un aspect al modernismului lovinescian.Fresca a burgheziei bucurestene de la inc sec XX ,prezentata in aspectele ei esentiale,sub determinare social-economica(istoria mostenirii lui mos Costache

ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI

Giurgiuveanu) ,imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea/maturizarea tanarului Felix Sima,care,inainte de a-si face o cariera traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie.Roman al unei familii si istorie a unei mosteniri,cartea se incadreaza in categoriea prozei realist-balazaciene prin motivul mostenirii si al paternitatii.

SEMNIFICATIA TITLULUI

Titlul initia,Parintii Otiliei,reflecta ideea balzaciana a paternitatii,pt ca fiecare dintre personaje determina cumva soarta orfanei Otilia,ca niste *parinti*.Autorul schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza astfel accentul de la tema specific realista a paternitatii la misterul prin care se caracterizeaza comportamentul protagonistei.

STRUCTURA ROMANULUI SI TEHNICI NARATIVE

Romanul,alcatuit din 20 de capitole ,este construit pe mai multe planuri narative,care urmaresc destinul unor personaje,prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei,al lui Felix,al mambrilor clanului Tulea,al lui Stanica etc.Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pt obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei Marculescu.Al doilea plan prezinat destinul tanarului Felix Sima care ,ramas orfan,vine la Bucuresti pt a studia Medicina,locuieste in casa tutorelui sau Costache si traieste iubirea adolescentina pt Otilia.Autorul acorda interes si planurilor secundare,pt sustinerea imaginii ample a societatii citadine.

INCIPITUL

Incipitul romanului realist fixeaza veridic cadrul temporal(intr-o seara de la inceputul lui iulie 1909) si spatiul (descrierea strazii Antim,din Bucuresti,a arhitecturii casei lui mos Costache,a interioarelor),prezinta principalele personaje,sugereaza conflictul si traseaza principalele planuri epice.

FINALUL

Finalul este inchis deoarece aduce rezolvarea conflictului(deznodamantul) si este urmat de un epilog.

Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costache,din perspectiva lui Felix,in momente diferite( adolescenta si aproximativ 10 ani mai tarziu: *dupa razboi*).Simetria este sustinuta si de replica pe care mos Costache i-o adreseaza lui Felix ,in momentul in care tanarul apare in poarta casei sale si pe care doctorul Sima de mai tarziu si-o aminteste in finalul romanului: *nu-nu sta nimeni aici,nu cunosc*.

REATII TEMPORALE SI SPATIALE..EXPOZITIUNE..INCIPIT

Expozitiunea este realizata in metoda realist-balzacianista :situare exacta a actiunii in timp si in spatiu,veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice,descrierea strazii in maniera realista,finetea observatiei si notarea detaliului semnificativ.

ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI

Caracteristicile arhitectonice ale strazii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de *ochiul unui estet*,din perspectiva naratorului specializat,desi observatia ii este atribuita personajului-reflector Felix Sima,care cauta o anumita casa.Familiarizarea cu mediul,prin procedeul restrangerii treptate a cadrului,de la strada,la casa,la inmterioare,la fizionomia si gesturile locatarilor(tehnica focalizarii) este o modalitate de patundere a psihologiei personajelor din acest spatiu,prin reconstituirea atmosferei.Pt Balzac o casa este un document sociologic si moral.Strada si casa lui mos Costache sugereaza ,prin detaliile surprinse,contrastul dintre pretentia de confort si bun gust a unor locatari bogati,burghez imbogatiti candva,si realitate:inculti (aspectul de kitsch,amestecul de stiluri arhitectonice incompatibile),zgarciti( case mici,cu ornamente din materiale ieftine),snobi(imitarea arhitecturii clasice) ,delasatori (urme vizibile ale umezelii si ale uscaiunii,impresia de paragina) .Arhitectura sugereaza imaginea unei lumi in declin,care a avut candva energia necesara pt a dobandi avere,dar nu si fondul cultural.

SUBIECTUL ROMANULUI

Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix Sima ,orfan,absolvent al Liceului Internat din Ias,la Bucuresti,in casa unchiului si tutorelui sau legal,pt a urma Facultatea de Medicina.Costache G este un rentier avar care o creste in casa lui pe Otilia Marculescu,fiica sa vitrega,cu intentia de a o infia.Aglae o considera un pericol pt mostenirea fratelui.

Patruns in locuinta,Feix il cunoaste pe unchiul sau,un omulet straniu care se teme de straini,pe verisoara Otilia si asista la o scena de familie:jocul de table.Naratorul ii atribuie lui Felix (intrusul,strainul) observarea obiectiva a pesonajelor prezente in odaia inalta in care este introdus.Sunt realizate portretele fizice ale personajelor,cu detalii vestimenare si fiziologice care sugereaza ,in maniera clasica,trasaturi de caracter si sunt prezentate ,in mod direct,starea civila,statutul in familie,elemente de biografie.Toate aceste aspecte configureaza atmosfera neprimitoare,imaginea mediului in care patrunde tanarul si prefigureaza cele 2 planuri narative si conflictul principal.Replicile Aglaei anticipeaza conlictul succesoral ,iar atitudinea protectoare a Otiliei motivea atasamenul i Felix..

Intriga se dezvolta pe 2 planuri care s intepatrund:pe eo parte ,in carte este prezntata istoria mostenirii lui Costache ,iar pe de alta parte,romanul are in centru destinul tanarului Felix,maturizarea lui(caracterul de bildungsroman).

Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pt observarea efectelor,in plan moralal, a obsesiei banului.Batranul avar,proprietar de imobile,restaurante,actiuni,nutrezte iluzia longevitatiisi nu pune in practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei,pt a nu cheltui.Clanul Tulea urmareste succesiunea totala a averii lui,plan periclitat ipotetic de infierea Otiliei.Desi are o afectiune sincera pt fata,batranul amna infierea ei,de dragul banilor si de teama Aglaei.El incearca totusi sa puna in aplicare niste planuri pt a o proteja pe Otilia ,construindu-i o casa cu matreiale provenite de la demolari.

Proiectele lui mos Costache nu se realizeaza ,deoarece din cauza efortului depus la transportarea materialelor ,batranul este lovit de o criza de apoplexie.Chiar daca pt familia Tulea ,boala lui mos C reprezinta un prilej de a-i ocupa militareste casa,in asteptarea mortii batranului si a obtinerii mostenirii,ingrijirile lui Felix ,ale Otiliei si ale lui Pascalopol,determina insanatosirea batranului.Moartea lui Costache este provocata,in cele din urma,de Stanica Ratiu,ginerele sau,care

ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI

urmareste sa parvina si ii fura avarului banii de sub saltea.Pretutindeni prezent,divers informat,amestecandu-se oriunde crede ca poate obtine bani sau poate da lovitura vietii lui,Stanica sustine in fond intriga romanului,pana la rezolvarea in deznodamant.

Alaturi de avaritie,lacomie si parvenitism ,aspecte sociale supuse observatiei si criticii in romanul realist,sunt infatisate aspecte ale familiei burgheze: relatia dintre parinti si copii,relatia dintre soti,casatoria,orfanul.Casatoria face parte dintre preocuparile unor personaje:Aurica,fata batrana are obsesia casatoriei; Tti se tulbura erotic si traieste o scurta exiperioenta matrimoniala;Pascalopol doreste sa aiba o familie si se casatoreste cu Otilia;Stanica se insoara cu Olimpia pt zestrea niciodata primita;Felix se va casatori ,ratand prim aiubire,dupa ce isi va face o cariera.Banul perverteste relatia dintre soti.Stanica se insoara pt a-si face o situatie materiala,dar nu-si asuma rolul de sot sau de tata.In clanu Tulea rolurile sunt inversate:Aglae conduce autoritar,Simion brodeaza,iar mai tarziu este abandonat in ospiciu.

Motivul paternitatii este infatisat interferentiat.Orfanii au doi protectori:Costache si Pascalopol.Mos Costache este zgarcit ,dar isi iubeste sincer fiica,desi n-o adopta legal,in timp ce Aglae,adevaratul avar al romanului,striveste personalitatea copiilor sai,anulandu-le sansa implinirii matrimoniale.Astfel,Aurica ramane fata batrana,Olimpia este parasita de Stanica Ratiu,care dupa ce fura banii batranului avar divorteaza de fata Aglaei si se casatoreste cu Georgeta,iar Titi evolueaza spre o inevitabila maladie mintala.

Planul formarii tanarului Felix,student la Medicina,urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului sau,in special iubirea adolescentina pt Otilia.Este gelos pe Pascalopol,dar nu ia nicio decizie,fiindca primeaza dorinta de a-si face o cariera.Otilia il iubeste pe Felix,dar dupa moartea lui mos Costache il paraseste,considerand ca reprezinta o piedica in calea realizarii lui profesionale.Ea se casatoreste cu Pascalopol,barbat matur,care ii poate oferi intelegere si protectie.Din epilog aflam ca Pascalopol i-a redat cu generozitate libertatea Otiliei de a-si trai tineretea,ea devenind sotia unui conte exotic si cazand in platitudine.

Otilia ramane pt Felix o imagine a eternului feminin,iar pt Pascalopol o enigma.

CONFLICTUL ROMANULUI

Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre doua familii inrudite,care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate.O familie este a lui Costache G ,posesorul averii,sio Otilia M ,adolescenta orfana,fiica celei de-a doua sotii decedate.Aici patrunde Felix,fiul surorii batranului,care vine la Bucuresti pt a studia Medicina si locuieste la tutorele sau legal,mos C.Un alt intrus este Leonida Pascalopol,prieten al batranului.Afectiunea mosierului pt Otilia,pe care o cunoaste de mica si dorinta de a avea o familie care sa-i umple singuratatea,reprezinta motivul vizitelor repetate ale lui P in casa lui mos C.

A doua familie,vecina si inrudita,care aspira la mostenirea averii batranului,este familia surorii acestuia,Aglae.Clanul Tulea este alcatuit din sotul Simion T,cei trei copii ai lor;Olimpia,Aurica si Titi.In aceasta familie patrunde Stanica Ratiu pt a obtine zesteea ca sot al Olimpiei.

Istoria unei mosteniri include doua conflicte succesorale: primul este iscat in jurul averii lui mos C(adversitatea manifestat de Aglae impotriva orfanei Otilia) ,al doilea destrama familia Tulea(interesul lui Stanica pt averea batranului).

ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI

Conflictul erotic priveste rivalitatea adolescentului Felix si a maturului Pascalopol pt mana Otiliei.

CONSTRUCTIA PERSONAJELOR

Pentru portretizarea personajelor,autorul alege tehnica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pt deducerea trasaturilor de caracter.Portretul balzacian porneste de la caracterele clasice(avarul,ipohondrul,gelosul),carora realismul le confera dimensiune sociala si psihologica,adaugand un alt tip uman,arivistul.Romanul realist traditional devine o adevarata comedie umana,plasand in context personaje tipice.Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii: mos C-avarul,Aglae-*baba absoluta fara cusur in rau*,Simion-dementul senil,Titi-debil mintal,infantil si apatic,Stanica Ratiu-arivistul,Otilia-cocheta,Felix-ambitiosul,Pascalopol-aristocratul rafinat.

Romancierul depaseste insa estetica realista si pe cea clasica.

O trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea pesonajelor.Mos C nu este un avar dezumanizat.El nutreste o iubire paterna sincera pt Otilia.Pascalopol o iubeste pe O in acelasi timp patern si viril.Felix nu este ambitiosul lipsit de scrupule,ci un adolescent orfan apabil de a iubi dezinteresat,dar hotarat sa-si faca o cariera,se bazeaza pe luciditate si profunzime intelectuala.

Alt aspect modern(naturalismul) este interesul pt procesele psihice deviante,motivate prin ereditate si mediu.Universul fam Tulea se afla sub semnul bolii,al degradarii morale reflectate in plan fizic.

Autorul dispune personajele in planuri antitetice,prin reflectare inversata.Orfanii Felix si Otilia au corespondenti prin rasfrangerea inversata,in zona uratului,pe tinerii din calnul Tule:inteligenat lui Felix in contrast cu imbecilitatea lui Titi,feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai.

In general caracterizarea personjelor se realizeaza ca in romanul realist-balzacian.:tehnica focalizarii,in mod direct,caracterizarea indirecta.Exceptie face portretul Otiliei ,realizat prin tehnici moderne:comportamentismul si reflectarea poliedrica.Pana in cap 16 ,Otilia este prezentata exclusiv prin comportamentism(fapte,gesturi,replici),fara a-i cunoaste gandurile din perspectiva naratorului,cu excveptia celor marturisite de personaj.Aceasta tehnica este dublata,pe caelasi spatiu narativ,de reflectarea poliedrica a persoalitati Otiliei in constiinta celorlate personaje,ceea ce confera ambiguitate pers,iar in paln simbolic sugereaza enigma,misterul feminitatii.

INCHEIERE

Enigma Otiliei este un roman realist(balzacian) prin: prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inc sec XX,motivul paternitatii si al mostenirii,structura,specificul secventelor descriptive(observatia si detaliul semnificativ;roulul vestimentatiei si al cadrului in caracterizare),realizarea unor tipologii,veridicitatea,utilizarea naratiunii la pers III.Cartea depaseste modelul realismului calsic prin spiritul critic si polemic,prin elemnete ale moderniatatii(ambiguitatea personajelor,inetersul pt procesele psihice deviante,tehnicile moderne de caracterizare).

Desi scriitorul insusi considera ca Enigma O este un roman realist balazacian,el este vazut astazi ca replica polemica la formula balzaciana,adica *un balzacianism fara Balzac*(N.Manolescu) sau un roman comic si satiric.(I.Negoitescu).

ROMANUL REALIST DE TIP BALZACIAN-ENIGMA OTILIEI