ENERGIA ELECTRICA IN ROMANIA

In Romania, istoria producerii si folosirii electricitatii incepe in secolul 19, prin realizarea in anul 1873 la Iasi a unui iluminat electric temporar.Patrunderea energiei electrice in tara noastra s-a produs gradat in functie de posibilitatile economice si sociale. Anul 1882 - marcheaza inceputul electrificarii in Romania, in paralel cu tarile dezvoltate.In septembrie se pune in functiune centrala electrica de pe Calea Victoriei ce asigura, printr-o linie electrica de 2 kV curent continuu, iluminatul palatului de pe Calea Victoriei - Prima retea de iluminat din tara. In octombrie are loc punerea in functiune a centralei electrice din Gara de Nord din Bucuresti, pentru iluminatul incintei acesteia.

Oltenia a beneficiat de electricitate inca din secolul al XIX-lea, la dezvoltarea sistemului energetic contribuind in mare parte faptul ca prin aceasta zona trece fluviul Dunarea. Acesta a insemnat pentru Oltenia o sursa extrem de importanta de energie, iar pe parcurs a permis si dezvoltarea din punct de vedere energetic a intregului sistem romanesc.Primul moment important este cel al iluminarii, in anul 1887, a Teatrului National din Craiova. Aproape un deceniu mai tarziu, in 1896, a fost pusa in functiune Uzina electrica din Craiova (430 CP), precum si prima retea de iluminat public din Craiova, care avea 636 de lampi concesionate firmei AEG Berlin pana in anul 1937. In 1902 a fost pus in functiune la Uzina Energetica Craiova primul grup Diesel (tip MAN) de 120 CP din tara, la doi ani dupa darea in exploatare a unor astfel de grupuri Diesel din lume. Acesta a functionat pana in anul 1932. In 1906 a fost pornita prima Uzina electrica de utilitate publica tutelata de primaria Ramnicu-Valcea aparuta ca rezultat al colaborarii dintre primaria acestui oras si Societatea Romana de Electricitate Siemens-Schukert din Bucuresti. In acelasi an a fost pusa in functiune Centrala electrica Calafat cu grupuri Diesel - Sulzer de 2 x 60 CP. Un an mai tarziu au fost inaugurate Centrala electrica Drobeta-Turnu Severin echipata cu trei motoare Diesel-Sulzer de 120CP fiecare, precum si Centrala electrica Slatina, care beneficia de un grup Diesel electric care alimenta cu energie electrica doua strazi.Oltenia a fost legata la Sistemul Energetic National in 1956, iar Craiova in 1959.

Pe 14 iunie 1956 are loc prima racordare la Sistemul Energetic National a zonei Oltenia Nord, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Paroseni - Barbatesti (cu functionare initiala la 35 kV) si a liniei electrice aeriene de 35 kV Barbatesti - Rovinari, cu statie electrica de 35 kV la Rovinari. Ulterior au mai fost puse in functiune statiile electrice de 35 kV Balteni, Ticleni si Barbatesti. In 1957, a fost infiintata Intreprinderea Regionala de Electricitate si Constructii Electrice Rurale Pitesti, iar linia electrica aeriana de 110 kV Paroseni - Barbatesti a fost repusa sub tensiunea de 110 kV. Un an mai tarziu apare primul centru de retele electrice la Ramnicu-Valcea care apartine de intreprinderea de Electricitate

Targoviste. In 1959, prin punerea in functiune a liniei electrice aeriene de 110 kV Barbatesti - Craiova si a statiei 110/35/6 kV Craiova (Est), orasul Craiova a fost racordat la Sistemul Energetic National. Tot in acelasi an, Uzinele Electroputere Craiova au livrat CFR prima locomotiva Diesel electrica de 2100 CP, realizata dupa licenta firmei elvetiene Sulzer, cu o serie de perfectionari originale. In 1963, toate instalatiile de exploatare din subordinea sfaturilor populare sunt trecute in administrarea intreprinderilor regionale de electricitate (IRE). Astfel, ia fiinta IRE Oltenia. Tot atunci a fost infiintat Sectorul de Exploatare Alexandria format din centrele Alexandria, Rosiori de Vede, Zimnicea, Turnu-Magurele, Videle din cadrul IRE Bucuresti. Pe 4 noiembrie 1965 a fost pusa in functiune linia electrica aeriana de 220 kV Slatina - Bucuresti Sud, cu gabarite de 400 kV.

Anul 1963 - punerea in functiune a primului grup de 100 MW la CTE Ludus (Iernut). Primul grup de 100 MW din tara si cel mai mare la acea vreme.Anul 1966 - punerea in functiune a primului grup cu turbine cu gaze de 36,5 MW la CET Bucuresti Sud. Cel mai mare grup cu turbina cu gaze din tara;Anul 1966 - punerea in functiune a primului grup de 200 MW la CTE Ludus (TA5). Primul grup de 200 MW din tara si cel mai mare la acea vremeAnul 1967 - punerea in functiune a primului grup de 315 MW la CTE Isalnita, cel mai mare din tara la momentul respectiv. Grupurile de 315MW de la ISALNITA sunt dotate cu cate doua cazane Benson de 510t/h si turbine Rateau-Schneider si au fost in perioada 1980-1990 cele mai fiabile grupuri energetice din tara.

Anul 1977 - punerea in functiune la CTE Rovinari a primului grup de 330 MW de constructie romaneasca (TA4). Primul grup de constructie romaneasca de 330 MW.

Anul 1977 - Termocentrala Turceni, asezata în sudul judetului Gorj, la jumatatea distantei dintre Tg-Jiu si Craiova, este cea mai mare termocentrala construita în Sistemul Energetic National (grupul nr.1 a fost pus în functiune în 1978, iar grupul nr.7 în 1987). Grupurile sunt realizate în conceptie bloc - cazan BENSON 1035 t/h, turbina cu condensatie 330 MW- licenta Rateau Schneider, generator ALSTHOM. În prezent, SE Turceni are în exploatare 5 grupuri energetice de 330 MW - 1,3,4,6 si 7 cu o putere instalata de 1650 MW.

Puterea instalata in termocentrale la 31 decembrie 2003 era de 9.745 MW , din care 62,5% sunt grupuri pe carbune si 37,5% grupuri pe hidrocarburi .

Principalele termocentrale din Romania:

Centrala Puterea inst.

(MW) Puteri unitare (MW la punerea

in functiune)   Perioada punerii

in functiune

TURCENI 2310 7x330 1978/1987

ROVINARI 1720 2x200+4x330 1972/1979

DEVA-MINTIA 1260 6x210 1969/1980

ISALNITA 1035 3x50+1x55 + 2x100+2x315 1965/1976

BRAILA 960 3x210+1x330 1973/1979

BRAZI 910 6X50+2X105+2X200 1961/1986

LUDUS IERNUT

800 4x100+2x200 1963/1967

BORZESTI 655 3x25+2x50+1x60+1x210 1955/1969

BUCURESTI SUD

550 2x50+2x100+2x125 1965/1975

GALATI 535 2x60+1x100+3x105 1969/1980

CRAIOVA II 300 2x150  

CONSTRUCTII HIDROTEHNICE IN ROMANIA

Cele mai mari hidrocentrale de pe fluviul Dunarea:

Portile de Fier I, cu o putere instalata de 1080 MW

Portile de Fier II, cu puterea instalata de 250 MW

Ambele hidrocentrale sunt exploatate in parteneriat cu partea yugoslava, centralele romana si yugoslava la Portile de Fier I cumuland 2160 MW, iar cele de la Portile de Fier II cumuland 500 MW. Centralele Portile de Fier I si II pot turbina un debit instalat de 8700 mc/s. Centrala Portile de Fier I este amplasata la 15 km amonte de orasul Drobeta Turnu-Severin (inaltime baraj = 60 m , lungime coronament = 1278 m), iar centrala Portile de Fier II (inaltime baraj = 35 m, lungime coronament=412m) la 60 km in aval.Sistemul Portile de Fier I este una din cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de pe Dunare. Lacul sau de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane mc se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa (S = 320 kmp, L = 140 km). Lacul cuprinde in principal zona Defileului Dunarii, cel mai mare defileu din Europa, cuprins intre localitatile Bazias si Orsova.

Portile de Fier I,ce are un inalt grad de eficienta: pentru o putere instalata de 1.050 MW si o energie de 5,4 miliarde KWh/anul mediu (printre cele mai importante din Europa), a costat aproximativ 400 milioane dolari SUA, dar produce energie de circa 220 milioane dolari SUA/an, ajungand la statutul de cea mai eficienta investitie din Europa, indiferent de domeniul de activitate. La executia ei s-au folosit cele mai performante tehnologii de executie, din acea perioada: batardou celular, platforme de Long, derocarea sub apa cu ajutorul explozibilului si altele. Primul vas a trecut prin ecluza romaneasca la 3 august 1970, iar primul agregat, de 175 MW, a fost pus in functiune la 14 august 1970.

In toamna anului 1965 este atacata o lucrare de mari dimensiuni pe raul Lotru. La aceasta amenajare, prin concentrarea debitelor si a caderilor s-a ajuns la o solutie de proiect care cuprinde 156 km de galerii de aductiuni secundare, galerii ce transporta in acumularea principala debitele unor afluienti sau rauri din bazinele adiacente, debite ce se uzineaza folosind cea mai mare cadere disponibila in tara, de 809 m. Aceasta amploare a bazinului montan de retentie si lungime de aductiuni, da amenajarii un caracter de unicat pe plan mondial. Barajul Vidra este executat din anrocamente cu miez de argila (h = 121 m)si formeaza in spatele lui un lac de acumulare de 340 mil. mc. Centrala Lotru-Ciunget are o putere instalata de 510 MW. Punerea in functiune a primului hidroagregat s-a facut in anul 1972.

La inceputul anului 1970 s-au inceput lucrarile de pe Somesul Cald, cuprinzand treapta superioara cu barajul de anrocamente Fantanele (92 m) formand in spate o acumulare de 212 mil. mc, o galerie de derivatie de 12,8 km, centrala subterana Mariselu cu o putere instalata de 220 MW, treapta inferioara cu barajul de beton in arc de la Tarnita si centrala de la piciorul barajului avand o putere instalata de 45 MW.

In anul 1972 au fost incepute lucrarile de pe raul Sebes, care sunt compuse din 2 acumulari si 2 centrale cu o putere instalata totala de 300 MW.

O lucrare importanta, realizata in colaborare cu fosta Uniune Sovietica si destinata reducerii inundatiilor in lunca raului Prut, a fost inceputa in anul 1973. Amenajarea

Stanca-Costesti a cuprins un baraj din anrocamente cu inaltimea de 45m ce formeaza un lac de acumulare de 1.200 mil. mc volum util si o uzina la piciorul barajului cu o putere instalata totala de .... MW

In 1975 au inceput lucrarile de la Raul Mare in Muntii Retezat. Retezatul este masivul muntos cu cea mai mare umiditate si scurgere din Carpatii Meridionali, cu o retea hidrografica destul de densa, orientata în doua directii. În bazinul râului Mures sunt colectate, prin intermediul Streiului, râurile: Barbat, Serel, Râul Alb, Parosu. Râul Mare, care se varsa si el în Strei, colecteaza râurile: Lapusnicul Mare, Zlata, Rîusor, Nucsoara si Salasu. Partea sudica a masivului este drenata de Jiul de Vest, având ca afluenti Buta, Valea Lazarului si Pilugul. Amenajarile hidrotehnice s-au finalizat în 2000 (barajul de la Gura Apei; captarile râurilor Barbat, Alb, Nucsoara si Râusor; tunelele subterane; salba de microcentrale de pe Râul Mare). Amplasat pe versantul de nord al masivului Retezat, la poalele Rezervatiei si a Parcului National Retezat, barajul de la Gura Apelor este cel mai inalt si cel mai voluminos baraj din tara. Construit din anrocamente cu miez de argila, cu o inaltime de 168 m si cu un volum total de 10,252 mil. mc creeaza conditiile formarii in spatele sau a unui lac de acumulare de 210 mil mc. Si printr-o aductiune de 18.400 m, pune in functiune 2 turbine Francis avand o putere instalata totala de 335 MW si producand o energie electrica in anul hidrologic mediu de 605 GWh/an.

In anul 1981 a inceput executia amenajarii Bistra – Poiana Marului – Ruieni – Poiana Rusca, situata in jud. Caras – Severin, regularizand afluientii din bazinul superior al raului Timis, de pe o suprafata de 670 kmp. Sunt prevazute 3 centrale hidroelectrice subterane (Ruieni, Poiana Marului, sistata pe moment, Raul Alb – total 260 MW) care vor da 522 GWh/ anul hidrologic mediu si 3 baraje (Poiana Marului – anrocamente cu nucleu de argila, 125,5 m, Scorilo – beton in arc sistat pe moment si Poiana Rusca – beton in arc, 75 m). Aductiunea principala Poiana Marului – Ruieni cu o lungime de 9842 m si Di = 4,90 m, a fost pusa in functiune din 1995. Amenajarea hidroenergetica Bistra-Poiana Marului-Ruieni-Poiana Rusca are in componenta 3 caderi cu 3 acumulari, 3 centrale de mare capacitate 3 CHEMP-uri cu o putere instalata totala de 275 MW si o energie medie anuala de 560 GWh/an. Barajul Maru (inaltime = 125 m) : este situat pe drumul ce leaga orasul Otelu Rosu de statiunea turistica Poiana Marului la 8 km, aval de aceasta si 12 km amonte de Otelu Rosu.Centrala hidroelectrica Ruieni : este de tip subteran de mare cadere, echipata cu doua turbine Francis FVM 78 – 326 respectiv doua hidrogeneratoare verticale tip HVS –500 / 164 – 14 . Puterea centralei = 153 MW (2 x 76,5 MW) cu un debit instalat de 55,4 mc/s ( 2 x 27,7 mc/s).

Cel mai mare lac artificial amenajat pe raurile interioare este Lacul Izvorul Muntelui (Lacul Bicaz) pe raul Bistrita, "nascut" in iulie 1960 in spatele barajului inalt de 127 m si lung de 435 m, cu o suprafata de 33 kmp. Lungimea lacului este de 35 km, iar latimea variaza intre 200 si 2000 m, volumul maxim fiind de 1250 miliarde mc si alimenteaza hidrocentrala Bicaz-Stejaru. Pe Bistrita mai sunt 12 lacuri de acumulare in aval de lacul Izvorul Muntelui pe o distanta de 140 km ( un

numar de 7 lacuri de acumulare, 36,5 km de canale de derivatie si 12 centrale electrice totalizand o putere instalata de 244 MW).

In anul 1966 afost desavarsita una din cele mai mari lucrari hiodroenergetice din tara: barajul de la intrarea in cheile Argesului. Pentru a asigura volumul de apa prevazut pentru lac, au fost construite baraje, lacuri de acumulare, captari si conducte de aductiune dinspre rauri vecine Argesului: Topologul, Valsanul, Cernatul, Raul Doamnei, Baciu si altele. S-au construit trei lacuri mai mici, pe afluenti, in zona montana si alte 13 lacuri (cu hidrocentrale ), in aval, pana la Pitesti. Hidrocentrala de la Vidraru (220 MW) a necesitat realizarea unui baraj de beton in arc, care in momentul terminarii se situa, prin inaltimea sa de 166,6 m, pe locul 5 in Europa si pe locul 9 in lume, a unui lac de acumulare cu un volum de 465 mil. mc, a unei derivatii principale de 13,3 km, a unei centrale subterane, la Corbeni, cu o putere instalata de 220 MW si a unui sistem de captari si aductiuni secundare de 29 km. Centrala subterana Vidraru este adevaratul “templu“ al amenajarii. Intr-o caverna avand dimensiunile H=31,70 metri, L=67,80 metri si l=16,70 metri, amplasata la 104 metri sub nivelul albiei raului Arges, se afla sala masinilor si transformatoarele de inalta tensiune. Pentru a ajunge la cele patru turbine Francis verticale de cate 55 MW si la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie sa strabatuti cei 104 metri ai putului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost de altfel introdus tot echipamentul centralei si apoi cei 132 metri ai unei galerii de acces orizontale cu sectiunea de 33 metri patrati. Turbinele si generatoarele electrice sincrone verticale, care dezvolta o putere de 61 MVA fiecare, asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an. Energia electrica produsa este transportata in exteriorul centralei pana la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate intr-o galerie inclinata de 178 metri lungime, care este utilizata de asemenea, si ca acces secundar in centrala subterana si de aici mai departe, printr-o linie dubla de 220 kV de circa 2 km lungime, pana la statia de transformare Aref de 400/200/110 kV. Galeria de fuga, lunga de 11,9 km, evacueaza apele uzinate la coada lacului de acumulare al centralei hidroelectrice Oiesti, pentru a fi apoi folosite pentru cascada de hidrocentrale de pe raul Arges, pana la Golesti. Dintre aductiunile secundare, cele mai importante sunt Doamnei-Valea cu Pesti de 19,2 km lungime si 2,8-3,2 metri diametru si galeria Topolog Cumpana avand lungimea de 7,6 km si sectiunea de 6 metri patrati. Schema de amenajare a centralei hidroelectrice Vidraru este intregita de centralele Cumpana si Valsan de cate 5 MW fiecare si de barajele arcuite din beton Doamnei (H=33,5 m), Cumpana (H=33 m) si Valsan (H=27 m).

In 1982 la Siriu, pe raul Buzau se incepe executia barajului cu acelasi nume, al doilea ca marime din tara, dintre barajele de anrocamente – 8,8 mil mc cu 123 m inaltime, o aductiune principala de 7746 m cu Di = 3,70 m si o centrala de 42 MW care da o energie de 122 GWh/an hidrologic mediu.

In anul 1988 a inceput amenajarea Jiului la iesirea din defileu. Dintre cele 3 centrale amintim centrala de la Valea Sadului care are o caracteristica diferita fata de celelalte lucrari. Rolul ei este de a retransforma Jiul intr-un rau cu pesti, prin

decantarea in lacul de acumulare a suspensiilor carbonifere rezultate de la instalatiile de preparare a carbunelui cocsificabil din amonte. Volumul lacului de 306 mil. mc permit, in extremis, decantarea aluvionara pe urmatorii 3 – 400 de ani, timp in care rezervele miniere se vor fi terminat de mult.

Amenajarea in cascada a raului Olt, incepand din depresiunea Fagaras, apoi in defileul Turnu Rosu - Cozia, continuand in Subcarpati si in zona de campie, cu cele 30 de hidrocentrale, dintre care 6 inca in executie, are o putere totala de 1.088 MW.

Pe raul Cerna se afla lacul de acumulare Cerna (baraj din anrocamente, de 110m inaltime) ale carui ape trec pe sub Muntii Mehedinti spre valea Motrului (lacul Valea Mare), unde s-a comstruit hidrocentrala Valea Mare. Pe Tismana si Bistrita se afla lacuri hidroenergetice, la 5 km amonte de Baile Herculane pe Cerna s-a amenajat lacul Prisaca. Toate aceste amenajari fac parte din sistemul hidroenergetic Cerna- Motru - Tismana. Apele Cernei sunt barate si in zona 7 Izvoare , de un baraj din beton in dublu arc, cu o inaltime de 58,8 m ; 13 m latime la baza ; 3,6 m latime la coronament ; 188 m lungime coronament .Acumularea realizata de baraj se prezinta cu date astfel : volum total = 14,7 mil.mc ; 12,16 mil.mc volum util, suprafata lacului 86,6 ha ; suprafata bazinului de receptie 125 kmp . Centrala Herculane destinata sa prelucreze energia potentiala acumulata in spatele barajului, este de tip semiingropat cu sala masini si camera comanda la suprafata. Este echipata cu 2 grupuri de 2 respectiv 5 MW cu o productie medie de energie de 12 GWh.

  Principalele baraje din ROMANIA:  

Nr. crt.

Numele barajului

An PIF

Râul H [m]

L [m]

Volum lac

[mil.mc]

Suprafata lac [ha]

Suprafata bazin [kmp]

1 GURA APELOR

  Raul Mare 168,0 464 210,0 411 235

2 VIDRARU 1965 Arges 166,0 305 465,0 1000 286

3 IZVORUL MUNTELUI

1961 Bistrita 127,0 430 1230,0 31000 4025

4 POIANA MARULUI

 Bistra Marului

125,0 425 96,0 273 204

5 SIRIU 1994 Buzau 122,0 570 155,0 420 681

6 VIDRA 1973 Lotru 121,0 350 340,0 1240 167

7 DRAGAN 1987 Dragan 120,0 424 112,0 292 159

8 RAUSOR 1987 Raul Targului

120,0 380 60,0 190 115

9 CERNA INCHIDERE

1980 Cerna 110,0 266 124,0 300 222

10 CERNA PRINCIPAL

1979 Cerna 110,0 342 124,0 300 129

11 PALTINU 1971 Doftana 108,0 460 53,7 198 334

12 PECINEAGU 1984 Dambovita 105,0 276 69,0 182 103

13 RASTOLITA   Rastolita 105,0 340 43,0 117 112

14 TARNITA 1974 Somesul Cald

97,0 237 74,0 220 491

15 VAJA   Bistrita 93,0 270 29,4 96 100

16 COLIBITA 1991 Bistrita Ardealului

92,0 250 90,0 314 113

17 FANTANELE 1978 Somesul Cald

92,0 400 225,0 826 325

18 OASA 1979 Sebes 91,0 300 136,0 401 187

19 RUNCU 2000 Mara 90,0 325 26,0 85 85

20 POIANA UZULUI

1973 Uz 82,0 500 90,0 334 420

21 TAU 1984 Sebes 78,0 187 21,0 81 401

22 MANECIU 1994 Teleajen 75,0 750 60,0 192 247

23 POIANA RUSCA

  Paraul Rece 75,0 280 35,0 139 142

24 GURA RAULUI 1980 Cibin 74,0 330 17,5 68 147

25 BALEIA   Baleia 67,0 236 1,7 9 10,5

26 CIRESU   Basca Mare 63,0 320 191,0 1142 286

27 BRADISOR 1981 Lotru 62,0 225 39,0 130 759

28 CORNEREVA   Belareca 62,0 240 13,8 75 125

29 NEGOVANU 1960 Sadu 62,0 157 6,3 32 360

30 LESU 1973 Iad 61,0 180 28,0 143 89

31 PORTILE DE FIER I

1971 Dunarea 60,0 1278 2100,0 10441 577250

32 GALBENU 1974 Latorita 59,0 170 2,4 17 43,4

33 HERCULANE 1986 Cerna 58,0 190 15,8 78 508

34 CLOCOTIS   Bistrita 56,0 155 3,3 72 120

35 VALEA DE PESTI

1972 Valea de Pesti

56,0 230 5,3 35 41

36 BOLBOCI 1985 Ialomita 55,0 500 18,0 100 54

37 PONEASCA   Poneasca 52,0 200 8,3 51 52

38 STRAMTORI 1964 Firiza 52,0 198 16,6 113 212

39 VALEA SADULUI

  Jiu 51,0 7350 305,0 1000 1328

40 JIDOAIA 1977 Jidoaia 50,0 152 0,4 4 105

41 PETRIMANU 1977 Latorita 50,0 190 2,5 21 160

42 CINCIS 1964 Cerna 48,0 220 43,0 260 301

43 CUGIR  Cugirul Mare

48,0 120 1,0 15 174

44 MOTRU 1982 Motru 48,0 370 4,8 37 79

45 ZETEA 1993 Tarnava Mare

48,0 520 44,0 234 352

46 GOZNA 1953 Barzava 47,0 25 10,1 60 68

47 SACELE 1975 Tarlung 45,0 709 18,3 148 170

48 TURNU 1982 Olt 44,0 841 13,0 154 14958

49 SOMESUL RECE

1977 Somesul Rece

43,0 122 0,8 6 276

50 STANCA-COSTESTI

1978 Prut 43,0 3000 1290,0 7700 12000

51 BALINDRU (LOTRU AVAL)

1978 Lotru 42,0 103 0,7 6 241

52 OBREJII DE CAPALNA

1986 Sebes 42,0 145 3,5 25 619

53 SECU 1963 Barzava 41,0 136 15,1 734 157

54 FENES 2000 Ampoi 40,0 175 6,5 22 450

55 FRUMOASA 1986 Frumoasa 38,0 500 10,6 81 45,5

56 TILEAGD 1988 Crisul Repede

37,0 14246 52,9 605 1846

57 IGHIS 1978 Ighis 36,0 475 13,4 102 23

58 SURDUC 1976 Gladna 36,0 130 50,0 532 135

59 PORTILE DE FIER II

1984 Dunarea 35,0 412 600,0 5200 579200

60 VALCELE 1976 Arges 35,0 5696 54,8 640 850

61 BACIU 1966 Doamnei 34,0 105 0,7 6 204

62 DRAGANESTI 1988 Olt 34,0 27656 76,0 1000 20079

63 IONESTI 1978 Olt 34,0 14638 24,9 466 17222

64 MIHAILENI 1998 Crisul Alb 34,0 325 10,3 125 233

65 RAMNICU VALCEA

1974 Olt 34,0 2530 19,0 319 15285

66 SOMESUL CALD

1983 Somesul Cald

34,0 131 7,0 78 520

 

Principalele hidrocentrale din Romania:

Centrala Riul Puterea inst.

(MW)

Puteri unitare (MW)

Acumularea Vol.stocat (mil.mc)

Perioada p.f.

PORTILE DE FIER I Dunarea 1050,0 6x175 Portile de Fier 2.400,0 1971

LOTRU CIUNGET Lotru 510,0 3x170 Vidra 370,0 1972

RAUL MARE RETEZAT

Raul Mare 335,0 2x167,5 Gura Apelor 200,0 1987

MARISELU Somes 220,5 3x73,5 Fantanele 220,0 1977

VIDRARU Arges 220,0 4x55 Vidraru 465,0 1966

PORTILE DE FIER II Dunarea 216,0 8x27 Portile de Fier II

800,0 1985

STEJARU Bistrita 210,0 6x35 Izvorul Muntelui

1.230,0 1960