ENDOCRINOLOGIE

ENDOCRINOLOGIE

Gusa si nodulul tiroidian

Complement simplu

1. Sunt alimente gusogene CU EXCEPTIA:a. Broccolib. Maniocc. Sorgd. Meie. Bob

2. Caracterizeaza gusa simpla CU EXCEPTIA:a. Crestere focala a volumului tiroideib. Proliferare de tireocitec. Absenta inflamatieid. Absenta neoplazieie. Absenta distiroidiei

3. Este gusa la barbat adult conform diagnosticului ecografic daca volumul tiroidei este mai mare decat:a. 16 mlb. 17 mlc. 18 mld. 19 mle. 20 ml

4. Gusa care comprima nervul recurent determina:a. Sindrom Claude-Bernard-Hornerb. Dispneec. Disfagied. Disfoniee. Sincope iterative

5. Sunt indicatii de tiroidectomie totala CU EXCEPTIA:a. Nodul centralb. Gusa voluminoasac. Gusa veched. Gusa inesteticae. Gusa evolutiva

6. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei CU EXCEPTIA:a. Embolia gazoasab. Paralizie recurentiala definitivac. Hemotoraced. Recidiva hipertiroidismuluie. Hipoparatiroidie definitiva

7. Sunt contraindicatii la tratamentul chirurgical al gusii CU EXCEPTIA:a. Volumul gusiib. Vechimea gusiic. Caracter plonjantd. Pacient foarte in varstae. Pacient cu comorbiditate severa

8. Sunt argumente in favoarea malignitatii nodulului tiroidian:a. Varsta 20-60 anib. Sex femininc. Nodul de consistenta moaled. Cresterea nodululuie. Dimensiuni peste 2 cm

9. NU este diagnostic diferential al nodulului tiroidian:a. Gusa multiheteronodularab. Chist tiroidianc. Chist branhiald. Chist epidermoide. Adenom toxic

10. NU este o caracteristica ecografica specifica nodulilor putin sau deloc suspecti:a. Nodul hiperecogenb. Chist pur anecogenc. Microcalcifierid. Halou complet cu umbre marginalee. Slab vascularizat la eco-Doppler

11. Sunt mijloace terapeutice folosite in tratamentul nodulilor tiroidieni CU EXCEPTIA:a. Chirurgieb. Trataemt cu iod radioactivc. Antitiroidiene de sintezad. Levotiroxinae. Alcoolizare

12. Este contraindicatie pentru tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni:a. Nodul autonomb. Gusa multinodulara toxicac. Gusa veched. Oftalmopatie basedowianae. Noduli recenti

Complement multiplu

13. Anamneza persoanelor cu gusa trebuie sa investigheze expunerea la:a. Carenta de iodb. Bobc. Broccolid. Spanace. Radiatii ionizante

14. Consistenta gusii este lemnoasa in:a. Cancerb. Tiroidita Hashimotoc. Tiroidita Riedeld. Gusa vechee. Hematocel

15. Caracterizeaza cretinismul:a. Surditateb. Retard mintal reversibilc. Complicatie a gusei endemiced. Hipertiroidism profunde. Diplegie spastica

16. Sunt examinari complementare in gusa:a. Ac Anti-TPOb. T3c. FT4d. TSHe. Ac Anti-TG

17. Sunt caracteristici ale hematocelului:a. Punctia este strict interzisa datorita riscului hemoragicb. Otalgii reflexe homolateralec. Disfagie dureroasad. Aparitia este insidioasa pe parcursul unei saptamanie. Este un pseudochist hematic

18. Sunt posibile complicatii ale tiroidectomiei:a. Pneumomediastinb. Hipercalcemiec. Hipoparatiroidied. Criza acuta tireotoxicae. Recidiva hipertiroidismului

19. Sunt noduli tiroidieni care asociaza durere:a. Hematocelb. Cancerc. Adenom toxicd. Tiroidita cronica limfocitarae. Tiroidita subacuta

20. Sunt caracteristici ale nodulului tiroidian care indica malignitate:a. Nodul moaleb. Consitenta elasticac. Cresterea nodululuid. Nodul neregulate. Nodul mai mare de 3 cm

21. Urmatoarele simptomatologii asociate nodului tiroidian indica o cauza maligna:a. Disfonieb. Dispneec. Disfagied. Paralizie recurentialae. Sindrom Claude-Bernard-Horner

22. Sunt caracteristici ecografice ale nodulilor tiroidieni care indica posibilitatea malignitatii:a. Halou periferic al nodulului gros si neregulat sau incompletb. Nodul hiperecogenc. Limitele nodulului imprecised. Slab vascularizat la eco-Dopplere. Prezenta microcalcifierilor in nodul

23. Este adevarat despre scintigrafia tiroidiana in diagnosticul nodulilor tiroidieni:a. Nu este indicata daca TSH este normalb. Este indicata daca TSH este crescutc. Importanta in diagnosticul nodulilor toxicid. Nu este discriminanta in diagnosticul de malignitatee. Se face cu 123I

24. Tratamentul cu iod radioactiv al nodulilor tiroidieni este contraindicat in caz de:a. Sarcinab. Oftalmopatie Basedowc. Noduli malignid. Noul autonome. Gusa multinodulara toxica

Raspunsuri:Complement simplu:1 A. 2 A. 3 E. 4 D. 5 A. 6 C. 7 B. 8 D. 9 E. 10 C. 11 C. 12 D.Complement multiplu:13 A, B, E. 14 A, C. 15 A, C, E. 16 A, D, E. 17 B, C, E. 18 C, D, E. 19 A, B, E. 20 C, D, E. 21 A, B, C. 22 A, C, E. 23 A, C, D, E. 24 A, B.Hipertiroidismul

Complement simplu

1. NU este semn legat de tireotoxicoza:a. Semnul taburetuluib. Amiotrofiec. Anxietated. Mixedem pretibiale. Termofobie

2. Este examinare specifica pentru diagnosticul bolii Basedow:a. Ac Anti-TRAbb. Ac Anti-TPOc. Scintigrafie cu Tc99d. CRPe. Scintigrafie cu I123

3. Sunt principii generale de tratament al hipertiroidismului CU EXCEPTIA:a. Internareb. Repausc. Sedare cu benzodiazepined. Betablocantee. Contraceptie eficienta la femei

4. Se recomanda in tratamentul hipertiroidismului De Quervain:a. Carbimazolb. Propiltiouracilc. Corticoizid. Chirurgiee. Iod radioactiv

5. In monitorizarea bolii Basedow FT4 NU se verifica in:a. Z0b. L2c. L3d. L6e. L12

6. Caracterizeaza hipertiroidismul indus de amiodarona de tip II:a. Ecografia arata hipervascularizatieb. Scintigrafia este albac. Tratamentul se bazeaza pe ATSd. Deseori apare pe o patologie tiroidiana preexistentae. Apare rapid dupa instituirea tratamentului cu amiodarona

Complement multiplu

7. Sunt semne legate de boala Basedow in diagnsticul hipertiroidismului:a. Anxietateb. Tremorc. Exoftalmied. Semnul taburetuluie. Mixedem pretibial

8. Sunt caracteristici ale hipertiroidismului T3:a. FT4 scazutb. FT4 crescutc. TSH scazutd. TSH crescute. T3 crescut

9. Sunt diagnostice posibile in hipertiroidismul cu scintigrafie alba:a. Boala Basedowb. Tiroidita De Quervainc. Hipertiroidism post-partumd. Gusa multiheteronodularae. Hipertiroidism factitia

10. Se recomanda in tratamentul tiroiditei De Quervain:a. Carbimazolb. Propiltiouracilc. AINSd. Corticoizie. Iod radioactiv

11. TSH NU se urmareste la pacientele cu Basedow in:a. Z0b. Z20c. Z30d. L2e. L3

12. Tratamentul in hipertiroidismul indus de amiodarona de tip I consta in:a. Corticoizib. AINSc. ATSd. Betablocantee. Anxiolitice

Raspunsuri:Complement simplu:1 D. 2 A. 3 A. 4 C. 5 E. 6 B.Complement multiplu:7 C, E. 8 C, E. 9 B, C, E. 10 C, D. 11 B, C. 12 C, D, E.

Hipotiroidismul

Complement simplu

1. Sunt semne de hipometabolism in diagnosticul hipotiroidismului:a. Frilozitateb. Ten de cearac. Caderea paruluid. Macroglosiee. Umplerea foselor supraclaviculare

2. Este adevarat despre hipotiroidism:a. TSH-ul scazut asociat cu FT4 normal evoca o insuficienta tireotropab. FT4 normal asociat cu un TSH scazut corespunde unui hipotiroidism frustc. FT3 nu are nici o relevanta in hipotiroidismd. Examenul de depistare a hipotiroidismului este FT4e. In suspiciunea de hipotiroidism se efectueaza de prima intentie doar TSH si FT4, fara FT3

3. Diagnosticul este evocat de contextul clinic pentru urmatoarele etiologii de hipotiroidism CU EXCEPTIA:a. Exces sau carenta de iodb. Infiltrativec. Autoimunad. Iatrogenae. Post-partum

4. Sunt posibile complicatii ale hipotiroidismului CU EXCEPTIA:a. Insuficienta coronarianab. Blocuri de ramurac. Coma mixedematoasad. Depresiee. Anxietate

5. NU caracterizeaza tratamentul de substitutie cu levotiroxina in hipotiroidism:a. Se incepe in doza micab. Administrare matinala a jeunc. ECG obligatoriu la pacientul in varsta inaintea inceperii tratamentuluid. Se prescrie pana la normalizarea FT4e. Cresterea dozelor se face progresiv

Complement multiplu

6. Sunt semne de infiltratie cutanata si mucoasa in diagnosticul hipotiroidismului:a. Semnul taburetuluib. Crestere in greutatec. Umplerea foselor supraclaviculared. Macroglosiee. Frilozitate

7. Sunt elemente de diagnostic caracteristice tiroiditei Hashimoto:a. Ac Anti-TPO pozitivib. Ac Anti-TG pozitivic. Aspect de tabla de sah la scintigrafied. TSH scazute. FT4 crescut

8. Pot determina hipotiroidism de etiologie iatrogena:a. Amiodaronab. Iod radioactivc. Litiud. ATSe. Interferon

9. Sunt elemente care, impreuna, evoca sindromul Schmnidt:a. Tiroidita Hasimotob. Melanodermiec. Astenie marcatad. Hipotensiunee. Oligurie

10. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului hipotiroidismului:a. Se face pe baza dozarii TSH si FT4b. TSH se dozeaza la 4-5 saptamani dupa schimbarea posologieic. In tratamentul stabil monitorizarea TSH se poate face annuald. Singurul efect secundar al levotiroxinei este hipertiroidismule. Hipertiroidismul este confirmat de TSH scazut

Raspunsuri:Complement simplu:1 A. 2 C. 3 C. 4 E. 5 D.Complement multiplu:6 C, D. 7 A, B, C. 8 A, C, E. 9 A, B, C, D. 10 B, C, D, E. Diabetul zaharat de tip 1 si 2 la adult. ComplicatiiComplement simplu

1. Caracterizeaza diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:a. Noninsulinodependentb. Debut rapidc. Distrugere autoimuna a celulelor betad. Glicemie a jeun mai mare de 1,26 g/l in doua ocazii diferitee. Absenta obezitatii

2. Sindromul evocator de deficit de insulina consta in:a. Astenie neobisnuitab. Dureri abdominalec. Tulburari vizualed. Poliuro-polidipsiee. Cetonemie crescuta

3. NU caracterizeaza diabetul de tip 1 LADA:a. Debut tardiv si progresivb. Ac Anti-GAD65 prezentic. Insulinodependenta dupa 5-10 ani de evolutied. 1 din 10 diagnostice de diabet de tip II sunt de fapt LADAe. Transmitere autozomal dominanta

4. In diagnosticul diabetului de tip 2 excluderea hemocromatozei se face prin, CU EXCEPTIA:a. Dozarea fierului sericb. Dozarea transferineic. Dozarea feritineid. Determinarea coeficientului de saturaree. Determinarea mutatiei genei HFE

5. NU face parte din bilantul sistematic in diagnosticul diabetului de tip 2:a. TSHb. Insulinemiec. Dozarea fierului seric si transferineid. Serologia hepatitei Ce. Evaluarea transaminazelor

6. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:a. Infectieb. Corticoterapiec. Patologie cardio-vascularad. Sarcinae. Imunodepresie

7. Carcterizeaza faza de cetoza simpla din cetoacidoza diabetica:a. Dureri abdominaleb. Tulburari de constientac. Obnubilared. Hipotermiee. Deshidratare

8. Indica o perturbare severa a cetoacidozei:a. pH arterial sub 7,30b. Deficit anionic (Na-[Cl=HCO3]) > 10 mmol/lc. Bicarbonat sub 10 mmol/ld. Glicemie plasmatica > 2,50 g/le. Corpi cetonici plasmatici prezenti

9. Se incadreaza in schema de reechilibrare hidroelectrolitica a pacientului cu cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:a. Primul litru in cursul primei oreb. Al doilea litru in cursul celei de-a doua orec. Al treilea litru in cursul a 3 ored. Al patrule litru in cursul a 6 oree. Al cincilea litru in cursul a 6 ore

10. Sunt complicatii legate de cetoacidoza diabetica CU EXCEPTIA:a. Infectii favorizate de deshidratareb. Complicatii trombembolicec. Afectare neurologica permanentad. Varsaturi hemoragicee. Pancreatita acuta

11. Este adevarat despre coma hiperosmolara:a. Pacientul nu prezinta acidoza sau cetonemie notabileb. Apare mai ales la persoanele tinere cu diabet de tip 1c. Se asociaza cu o hiperglicemie pana in 33 mmol/ld. Lipoliza majorae. Diureza este compensata prin aporturi hidrice

12. NU caracterizeaza tratamentul comei hiperosmolare:a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonicb. Se indica macromolecule in caz de colapsc. Insulinoterapia se va face i.v cu seringa electrica la un debit de 0,1 UI/kg/hd. Se va corecta deficitul de potasiu cu KCl de la prima perfuziee. Heparinoterapie in doza profilactica

13. NU este complicatie legata de coma hiperosmolara:a. Necroza tubulara acutab. Pneumopatiec. Infectie urinarad. Complicatii trombembolicee. Varsaturi hemoragice

14. Sunt etiologii ale acidozei lactice in afara de administrarea de metformin CU EXCEPTIA:a. Anemie severab. Leucemiic. Intoxicatie cu monoxid de carbond. Ciroza in stadu terminale. Insuficienta hepatica grava in cursul unei hepatite acute

15. NU caracterizeaza investigatiile biologice in diagnosticul acidozei lactice:a. Acidoza metabolica severab. Gaura anionica maritac. Hiperlactatemied. Dozarea metforminemieie. Prezenta de corpi cetonici plasmatici

16. NU este complicatie anatomica a microangiopatiei diabetice:a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrismeb. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera fiziologicac. Ruptura peretelui capilar cu aparitia de hemoragii perivasculared. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este dezorganizate. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar

17. Este specific stadiul preproliferativ al retinopatiei diabetice:a. Dilatare capilarab. Zone de ischemiec. Microanevrismed. Exudatee. Hemoragii

18. Este indicatie pentru fotocoagulare in grila in retinopatia diabetica:a. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatieb. Edem macular difuzc. Retinopatie proliferativa in adolescentad. Retinopatie proliferativa in sarcinae. Hemoragii inravitreene

19. Caracterizeaza nefropatia diabetica incipienta:a. Leziuni ale glomerulilor si membranei bazaleb. Pacient simptomaticc. HTAd. Sindrom edematose. Macroalbuminurie

20. NU este teritoriu afectat de mononevrita-multinevrita diabetica:a. Nervul femurocutanatb. Nervul cruralc. Nervul IIId. Nervul VIIIe. Nervul IV

21. Sunt caracteristici ale polineuropatiei diabetice CU EXCEPTIA:a. Afectare bilaterala simetricab. Proximal la inceputc. Dupa cativa ani simptomatologia este dureroasa cu exacerbari nocturned. Areflexie osteotendinoasa frecventae. Afecteaza aproape exclusiv nervii membrelor inferioare

22. NU este medicatie recomandata in managementul neuropatiei diabetice:a. Anticonvulsivanteb. Antidepresivec. Miorelaxanted. Benzodiazepinee. Analgezice

23. Sunt explorari indicate in afectarea trunchiurilor supraaortice la diabetici CU EXCEPTIA:a. Eco-Doppler continuub. CTc. RMN de perfuzie si difuzied. Scintigrafie de perfuziee. Arteriografie ca ultima intentie

24. Este adevarat despre malul perforant plantar CU EXCEPTIA:a. Corespunzator capului primului metatarsian in 50% din cazurib. Marginile plagii sunt atone dar netedec. Leziune foarte dureroasad. Tendinta de recidiva daca tulburarile de statica nu sunt corectatee. Apare la punctele de presiune ale plantei piciorului

25. Sunt complicatii infectioase caracteristice diabetului CU EXCEPTIA:a. Stafilococii cutanateb. Micoze cutanatec. Infectii dentared. Infectii respiratoriie. Infectii urinare

26. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetuluib. Adaptarea dozelor de insulinac. Gestionarea situatiilor de urgentad. Automonitorizarea acetonuriei cu bandeleta urinara daca glicemia > 2,5 g/le. Realizata de cel putin 4 ori pe zi si uneori la ora 3 dimineata si postprandial

27. Este adevarat despre HbA1c in monitorizarea diabetului de tip 1:a. Este cel mai bun indicator pentru riscul de complicatiib. Este foarte specifica in cazul uremiei cand nu se pot masura corpii cetonicic. Masurarea se face in fiecare lunad. Valorile normale sunt intre 7% si 9%e. Va fi inlocuita de masurarea glicemiei simple in caz de hemoglobinopatie

28. Este analog rapid insulinic:a. Insulina recombinatab. Insulina NPHc. Aspartd. Glarginae. Detemir

29. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1 CU EXCEPTIA:a. Hipoglicemieb. Castig in greutate in caz de supradozarec. Alergied. Fobie de ace. Lipodistrofii hipertrofice

30. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului CU EXCEPTIA:a. Scaderea fiziologica a HbA1cb. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarciniic. Risc de agravare a retinopatieid. Risc de agravare a nefropatieie. Cresterea fiziologica profilului lipidic in al treilea trimestru

31. NU este efect al diabetului asupra sarcinii:a. Avortb. Malformatiic. Hipotrofie placentarad. Hipoglicemie si hipocalcemie neonatalee. Hipertensiune gravidica si preeclampsie

32. Caracterizeaza etapa a 3-a a tratamentului diabetului de tip 2:a. Metforminul va fi inlocuit cu acarbozab. Asociere de metformin cu sulfamidec. Insulinoterapie precoced. Inlocuirea metforminului cu miglitole. Metformin simplu

33. Obiectivele tratamentului diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5 ani NU includ:a. Confort metabolicb. Preventia micro si macroangiopatieic. Preventia complicatiilor infectioased. Evitarea riscului de hipoglicemiee. HbA1c sub 9%

34. Sunt facori de risc cardiovasculari pentru complicatiile diabetului de tip 2 CU EXCEPTIA:a. Varsta peste 60 de ani la femeieb. HTA permanenta tratata sau nuc. HDL peste 0,4g/l pentru ambele sexed. Microalbuminurie peste 30 mg/24he. Insuficienta renala

35. NU corespunde schemei de monitorizare biologica in diabet:a. HbA1c de 3 ori pe anb. Glicemie venoasa a jeun o data pe anc. Bilant lipidic o data pe and. Microalbuminurie o data pe ane. Creatininemie a jeun o data pe an

36. NU este corespunde obicetivelor ce privesc LDL-colesterolului in diabet:a. Sub 1,9 g/l la pacientii fara alti factori de risc, fara microangiopatie si cu diabet de mai putin de 5 anib. Sub 1,3 g/l la pacientii care prezinta cel putin doi factori de risc aditionali si cu un diabet de mai putin de 10 anic. La pacientii in preventie secundara se recomanda introducerea unei statine indiferent de nivelul LDLd. Sub 1,1 g/l la pacientii care prezinta micro si macroangiopatie indiferent de durata diabetuluie. Sub 1,6 g/l la pacientii care prezinta cel mult un factor de risc aditional

37. NU face parte din evaluarea piciorului cu risc la diabetici:a. Identificarea macroangiopatiei prin evidentierea de zone de cadere a paruluib. Notiunea de antecedent de ulceratie cronica a picioruluic. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilamentd. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPSe. Evidentierea deformarii picioarelor

Complement multiplu

38. Sunt caracteristici ale diabetului de tip 1:a. Debut progresiv al simptomelorb. Este insulinodependentc. Frecvent prin distrugere autoimuna a celulelor betad. Se prezinta cu poliurie si polidipsiee. Frecvent asociaza obezitate

39. Sunt anticorpi responsabili de diabetul de tip 1:a. Ac Antiinsulinab. Ac Anti-GAD65c. Ac Anti-CCPd. Ac Anti-IA-IIe. Ac Anti-VEGF

40. Caracterizeaza diabetul de tip 1 MODY 3:a. Carenta de insulina ce necesita insulinoterapieb. Prezenta anticorpilor anti-insulinac. Transmitere autozomal dominantad. Frecvent intalnit la rasa neagra din africa subsaharianae. Datorat mutatiei genei HNf1a

41. Sunt cauze de diabet endocrin:a. Acromegalieb. Feocromocitomc. Hipercorticismd. Boala Crohne. Tireotoxicoza

42. Sunt caracteristici ale fenotipului clinic in diabetul de tip 2:a. Absenta obezitatiib. Apare frecvent in copilarie si adolescentac. HTAd. Ereditate familiala de gradul I in 1/3 cazurie. Dislipidemie asociata

43. Sunt factori favorizanti pentru cetoacidoza diabetica:a. Tratament cu corticoizib. Imunodepresiec. Patologie cardio-vascularad. Ciroza hepaticae. Infectie

44. Sunt semne si simptome speicifice fazei de cetoacidoza din cetoacidoza diabetica:a. Sindrom poliuropolidipsicb. Dispnee Kussmaulc. Dureri abdominaled. Deshidrataree. Hipotermie

45. Sunt elemente ce denota o perturbare severa a cetoacidozei:a. pH arterial sub 7,30b. Osmolaritate peste 330 mOsm/kgc. Bicarbonat sub 10 mmol/ld. Glicemie plasmatica peste 2,50 g/le. Deficit anionic (Na-[Cl+HCO3]) > 10 mmol/l

46. Sunt complicatii ale cetoacidozei diabetice legate de tratamentul acesteia:a. Hipokaliemieb. Hiperglicemiec. Edem cerebrald. Complicatii trombembolicee. Complicatii digestive

47. Este adevarat despre coma hiperosmolara:a. Nu se asociaza cu acidoza notabilab. Nu se asociaza cu cetonemie notabilac. Apare mai ales la tineri cu diabet de tip 1d. Lipoliza moderatae. Cetogeneza moderata

48. Sunt factori favorizanti pentru coma hiperosmolara:a. Patologia hepaticab. Infectie intercurentac. Varsaturid. Diabet de tip 1 neglijate. Terapie cu corticoizi

49. Este adevarat despre tratamentul comei hiperosmolare:a. Rehidratarea se face initial cu ser NaCl izotonicb. In total se administreaza 4-6 litri in primele 24hc. Se poate administra glucoza 5% cu 4-5 g NaCl dupa ce glicemia a scazut sub 3 g/ld. Debitul initial de insulina este de 2-6 UI/he. Se va corecta deficitul de potasiu imediat

50. Caracterizeaza acidoza lactica din diabet:a. Nivelul de lactat sanguin peste 5-6 mmol/lb. Supradoza de metformin e cea mai frecventa cauzac. Insuficienta renala acuta poate fi un factor declansatord. Deseori legata de o contraindicatie nerespectata a metforminuluie. Nivelul normal de lactat este de 1 mmol/l

51. Sunt posibile etiologii ale acidozei lactice:a. Insuficienta hepatica gravab. Insuficienta renalac. Intoxicatie cu monoxid de carbond. Supradoza de metformine. Anemie severa

52. Caracterizeza faza precoce a acidozei lactice:a. Oligoanurieb. Polipneec. Sindrom durerosd. Tulburari de constienta variabilee. Tulburari digestive

53. Sunt elemente caracteristice stadiului de retinopatie diabetica neproliferativa:a. Microanevrismeb. Zone de ischemiec. Hemoragiid. Neovasee. Exudate

54. Sunt complicatii anatomice ale microangiopatiei diabetice:a. Distensia peretelui capilarelor cu formare de microanevrismeb. Porozitate excesiva a membranei bazale care nu isi mai indeplineste rolul de bariera fiziologicac. Aparitia vaselor de neoformatied. Tromboza capilarelor anormale al caror lumen este ingustat si al caror endoteliu este dezorganizate. Proliferare endoteliala pana la ocluzia lumenului capilar

55. NU sunt indicatii de fotocoagulare panretiniana in retinopatia diabetica:a. Retinopatia proliferativab. Retinopatia preproliferativa la pubertatec. Edem macular difuzd. Leziuni microvasculare responsabile de exsudatiee. Hemoragii intravitreene

56. Sunt elemente specifice etapei de nefropatie diabetica incipienta:a. Microalbuminurie intre 30 mg/24h si 299 mg/24hb. TA normalac. Filtrare glomerulara normalad. Pezenta leziunilor anatomice ale glomerulilor si membranei bazale a glomerulilore. Sindrom edematos

57. NU sunt teritorii frecvent afectate de mononevrita-multinevrita diabetica:a. Nervul IIIb. Nervul Vc. Nervul VIIId. Nervul VIe. Nervul crural

58. Caracterizeaza neuropatia vegetativa diabetica:a. HTAb. Sindrom de denervare cardiaca cu tahicardie sinusalac. Anhidroza palmarad. Disparitia reactiilor pilomotoriie. Ejaculare retrograda

59. Este adevarat despre insuficienta coronariana la diabetici:a. Ischemia miocardica este silentioasab. Este mai rara la diabetici decat la non-diabeticic. Infarctul are un prognostic mai bun la diabetici pe termen scurtd. Restenozarea dupa angioplastie este mai importanta la diabeticie. La coronarienii multivasculari by-passul pare a fi mai eficient dect angioplastia

60. Este adevarat despre arteriopatia membrelor inferioare:a. Predomina la nivel proximalb. Asociaza frecvent neuropatiec. Stadiul 2 si 3 al clasificarii Leriche sunt deseori mai resimtite de diabeticd. Chirurgia de revascularizare e putin eficienta si se ajunge astfel la chirurgie neconservatoare in caz de gangrena distalae. Stadiul 1 Leriche nu prezinta simptomatologie

61. Sunt consecinte ale osteoartropatiei diabeticului:a. Scurtare antero-posterioara a picioruluib. Afectarea mobilitatii glezneic. Prabusirea boltei plantared. Eroziunea calcaneuluie. Comprimarea talusului

62. Sunt complicatii oculare ale diabetului:a. Glaucom cronicb. Cataractac. Episcleritad. Keratitae. Iridociclita

63. Sunt obiective ale automonitorizarii in diabetul de tip 1:a. Obtinerea unei imagini asupra echilibrului mediu al diabetuluib. Adaptarea dozelor de insulinac. Gestionarea situatiilor de urgentad. Corectarea dezechilibrelor lipidicee. Impiedicarea cresterii in greutate

64. Sunt cauze de eroare in masurarea HbA1c:a. Anemie hemoliticab. Uremiec. Insuficienta hepaticad. Hemoglobinopatiee. Sarcina

65. Sunt factori care modifica absorbtia subcutanata a insulinei injectabile:a. Adancimeb. Tipul de insulinac. Zonad. Dozae. Vectorul

66. Sunt analogi lenti de insulina:a. Insulina recombinatab. Lisproc. Detemird. Asparte. Glargina

67. Sunt efecte secundare ale insulinoterapiei in diabetul de tip 1:a. Cresterea in greutate in caz de supradozab. Hiperglicemie majorac. Alergied. Hipersecretie de glucagone. Lipodistrofii hipertrofice

68. Sunt efecte ale sarcinii asupra diabetului:a. Crestere a glicemiei bazaleb. Scadere fiziologica a HbA1cc. Cresterea nevoilor de insulina la sfarsitul sarciniid. Risc de agravare a nefropatieie. Risc de agravare a retinopatiei

69. Sunt medicamente care determina cresterea secretiei de insulina in diabetul de tip 2:a. Sulfamide hipoglicemianteb. Metforminc. Glinided. Acarbozae. Miglitol

70. Sunt obiective in tratamentul diabetului de tip 2 daca speranta de viata este sub 5 ani:a. Confort metabolicb. Preventia micro si macroangiopatieic. Preventia complicatiilor infectioased. Evitarea riscului de hipoglicemiee. HbA1c sub 9%

71. NU sunt factori de risc cardiovasculari in diabet:a. Varsta peste 50 de ani la femeieb. Alcoolismc. Tabagismd. HTA permanenta tratata sau nue. Insuficienta renala

72. Sunt investigatii ale organelor tinta in diabet:a. Oculareb. Hepaticec. Neurologiced. Renalee. Digestive

73. Sunt obiective in controlul greutatii la diabetici:a. Talia sub 90 cm la barbatib. Talia sub 80 cm la femeic. IMC sub 19 kg/m2d. IMC sub 22 kg/m2e. IMC sub 25 kg/m2

74. Evaluarea piciorului cu risc la diabetici se bazeaza pe:a. Investigarea unei neuropatii periferice prin monofilamentb. Evidentierea deformarii picioarelorc. Identificarea arteriopatiei prin palparea pulsurilor periferice si determinarea IPSd. Masurarea fragilitatii capilaree. Identificarea zonelor fara par ca semn al tulburarilor trofice

Raspunsuri:Complement simplu:1 A. 2 D. 3 E. 4 C. 5 B. 6 E. 7 A. 8 C. 9 B. 10 C. 11 A. 12 D. 13 E. 14 B. 15 E. 16 E. 17 B. 18 B. 19 A. 20 D. 21 B. 22 C. 23 D. 24 C. 25 D. 26 D. 27 A. 28 C. 29 D. 30 E. 31 C. 32 B. 33 B. 34 C. 35 A. 36 D. 37 A.Complement multiplu:38 B, C, D. 39 A, B, D. 40 A, C, E. 41 A, B, C, E. 42 C, D, E. 43 A, C, E. 44 B, D, E. 45 B, C. 46 A, C. 47 A, B, D, E. 48 B, C, E. 49 A, C. 50 A, C, D, E. 51 A, C, D, E. 52 C, E. 53 A, C, E. 54 A, B, C, D. 55 C, D, E. 56 A, B, C, D. 57 B, C. 58 B, D, E. 59 A, D, E. 60 B, D, E. 61 A, C. 62 A, B. 63 A, B, C. 64 A, B, D. 65 A, C, D. 66 C, E. 67 A, C, E. 68 B, C, D, E. 69 A, C. 70 A, C, D, E. 71 A, B. 72 A, C, D. 73 B, E. 74 A, B, C.Obezitatea la adult

Complement simplu

1. Urmatorul IMC corespunde obezitatii:a. 18,5-24,9 kg/m2b. 25-29,9 kg/m2c. 30 34,5 kg/m2d. 35-39,9 kg/m2e. > 40 kg/m2

2. Sunt complicatii cardio-vasculare ale obezitatii CU EXCEPTIA:a. HTAb. Dispnee de efortc. Hipertrofie ventricularad. AVCe. Insuficienta cardiaca

3. Sunt complicatii metabolice, endocrine, ale obezitatii CU EXCEPTIA:a. Insulinorezistentab. Hipogonadism masculinc. Sindromul ovarelor polichisticed. Steatoza hepaticae. Sindrom metabolic

4. NU este o circumstanta a cresterii in greutate care trebuie avuta in vedere la anamneza pacientului obez:a. Socul emotional (depresie, doliu)b. Sevrajul alcoolicc. Traumatisme craniened. Modificarea mediului familial (casatorie, divort)e. Modificarea echilibrului hormonal (pubertate, sarcina, menopauza)

5. La pacientul obez ancheta alimentara trebuie focalizata asupra, CU EXCEPTIA:a. Ritmurilor alimentareb. Excesului de grasimi alimentarec. Excesului de bauturi dulcid. Excesului de bauturi alcoolicee. Posibilitatea unui regim hiperproteic la barbati

6. NU este examen sistematic pentru pacientul obez:a. Teste de functionalitate respiratorieb. Gamma-GT si transaminazec. Bilant lipidicd. ECG in repause. Ionograma sanguina

7. NU este o complicatie a gastroplastiei cu inel ajustabil:a. Varsaturib. Diareec. Intoleranta alimentarad. Dilatarea pungii gastrice prin deplasarea ineluluie. Dilatarea esofagului prin deplasarea inelului

8. Este contraindicatie pentru chirurgia bariatrica:a. Dependenta de alcoolb. Sindrom de apnee in somnc. Diabet de tip 2d. Boli osteoarticulare invalidantee. HTA

Complement multiplu

9. Caracterizeaza sindromul metabolica. Obezitate ginoidab. Insulinorezistentac. Intoleranta la glucoza sau diabetd. Hipotensiune ortostaticae. Dislipidemie cu hipo-HDL si hiper TG

10. Caracterizeaza sindromul de apnee in somn:a. Sforait nocturnb. Dificultati erectilec. Scaderea permeabilitatii membranei alveolo-capilared. Astenie la treziree. Poate determina moarte subita

11. Obezitatea la femeia adulta predispune la urmatoarele tipuri de cancer:a. Colonb. Sanc. Ovard. Endometrue. Rinichi

12. Sunt cauze exceptionale de crestere in greutate:a. Traumatisme cranieneb. Chirurgie a regiunii hipotalamo-hipofizarec. Hipertiroidism severd. Sindromul ovarelor polichisticee. Diabet de tip 2

13. Sunt dereglari comportamentale asociate cu obezitatea:a. Dismorfofobiab. Compulsii si tendinta de rontaitc. Restrictia congnitiva cu scopul autocontrolului greutatiid. Bulimiee. Anorexie

14. Sunt examene sistematice in diagnosticul pacientului obez:a. Uricemieb. Creatininac. Poligrafie ventilatorie nocturnad. Teste de functionalitate respiratoriee. Test de efort ECG

15. Sunt medicamente folosite in trtamentul obezitatii:a. Orlistatb. Rimonabantc. Sibutraminad. Exenatide. Metformin

16. Chirurgia bariatrica se poate indica la pacientii cu IMC peste 35 kg/m2 care asociaza:a. HTAb. Bulimiec. Diabet de tip 2d. Steatohepatita alcoolicae. Sindrom de apnee in somn

Raspunsuri:Complement simplu:1 C. 2 B. 3 D. 4 B. 5 E. 6 A. 7 B. 8 A.Complement multiplu:9 B, C, E. 10 A, B, D, E. 11 B, C, D. 12 A, B. 13 B, C, D. 14 A, B. 15 A, C. 16 A, C, E.

PAGE 17