Emulsii C3

8/12/2019 Emulsii C3

1/9

1

Emulsii

DEFINITIE: Sisteme disperse eterogene ,fluide , constituite din doua faze nemiscibile

dispersate una in alta cu ajutorul emulgatorilor

Una din faze se afla divizata fin in cealalta faza si anume:Faza dispersata , care este maruntita ( divizata ) sub forma de picaturi mici = faza interna =

faza discontinuua; cele mai multe emulsii conventionale au particule cu diametrul cuprins intre

0,5100 micrometriFaza dispersanta= faza externa = continuua= mediu de dispersieAmbele faze ale emulsiei sunt lichide , cu prop fizice distincte si la suprafata de contact se

formeaza o tensiune interfacialacare impiedica dispersarea

Agitarea energicaa celor doua faze conduce la amestecarea temporara a acestor doua lichide =

sist eterogen instabil dpdv termodinamic Stabilitatea o vom realiza cu ajutorul

emulgatorului

1.Functie de raportul dintrecele doua faze emulsiile pot fi :Emulsii apa in uleiA/U=H/L in care apa este dispersata

in ulei ce constituie faza externaEmulsii ulei in apa U/A= L/H in care uleiul este dispersat in apa ce constituie faza externa

In general tipul de emulsie este determinat de emulgator , faza in care acesta este solubil

devenind faza externa

2.Fct de marimea part dispersate, MJ Rosen 1989 distinge urmatoarele 5 tipuri :

Macroemulsiiem opace , sunt emulsiile clasicecu dim part > 400 nm

Microemulsiile dispersii omogene de lichid in lichid , transparente care contin cant f mici de

ulei , apa si surfactanti ( in gen 15 % surfactant ptr un amestec in parti egale de ulei si apa )cu

dimens part < 100 nm= emulsii micelare

- Miniemulsiidispersii de lichid in lichid , alb albastrui cu marimea part 100-400 nm

- Emulsii duble si multiple = emulsii de emulsii in care part dispersate sunt ele insasi

emulsionate fiind de tipul H/L/H sau L/H/L

- Lipozomii -vezicule sferice a caror membrana este compusa dintr-un strat dublu de molecule

de fosfolipide(lecitina) in care compartimentul central este apos sau contine solutii apoase

Conform FRX supl.2004 Phe ed 5, emulsiile sunt incluse (impreuna cu solutiile si suspensiile)

in diferite forme farmaceutice :preparate lichide perorale, prep.oftalmice, nazale,

auriculare,rectale,vaginale parenterale

Fr X defineste emulsiile ca fiind : prep farm lichide mai mult sau mai putin vascoase

constituite dintr-un sist dispers format din doua faze lichide nemiscibile realizat cu aj unor

emulgatori si destinat adm int sau ext

Fr X prevede :numai em L/H sa se administreze internUnele emulsii adm pe piele= linimente( lat . lino, ere = a unge cu ceva ) .

Linimentele de tip emulsie sunt forme farm lichide cu aspect laptos care se adm sub forma

de frictii sau aplicatii pe pieleIn compozitia acestora intra sapunuri sau alte subst cu act emolienta , revulsiva , analgezica


2/9

2

Linimentele pot fi:

Emulsii de tip L/Hlinimentul amoniacal

Em H/Llinimentul de calciu

Emulgatorul se formeaza in timpul prepararii emulsiei la cald dintre ac grasi liberi din

uleiuri si comp alcalineale fazei apoase

Alte forme farmsub forma de emulsii : med oftalmice , pic ptr nas , ureche , forme parenteraleEmulsii solide:

Emulgate sau em uscate de tip L/Hcare au ca emulgator:lapte degresat pulverizat , albumina

vegetala . Se obtin prin atomizarea emulsiilor ; prin amestecarea cu apa ex tempore se obt

em lichideEm adsorbite uscate cu eliberare modificata sau intarziata a unor subst medicamentoase

utilizand dioxidul de siliciu ( silicea ) . Prod obt are un aspect pulverulent care se poate

comprima sau introduce in capsule operculate

Avantajele emulsiilor

1.Adm avantajoasa a uleiurilor medicinale sau a altor produse lipofile deoarece gustul fazei int

este mascatlaxative pe baza de ul parafina ,ricin2.Em U/A sunt mai usor absorbite vit liposolubile adm pe cale orala sub forma de emulsii

decat adm sub forma de sol uleioasa

3.Admexterna a emulsiilor lichide permite diferentierea act care poate fi de suprafata sau la

nivelul straturilor int ale pielii .Astfel em U/A se fol ptr prep dermatocosmeticelavabile iarcele A/U ptr obt de prep emoliente si de curatire4.Em parenterale ivconstituie o metoda avantajoasa de hranire a organismului cu el nutritive

care la anumiti bolnavi nu pot fi adm oral

5.Rezolvarea dpdv tehnologic la receptura a dificultatilor legate de prezenta a doua lichide

nemiscibile intr-un rp

6.Cresterea biodisp orale a unor substante medicamentoase poate duce la cresterea

concentratiei totale absorbite ; prin inducerea scaderii motilitatii gastrointestinale are caurmare intarzierea eliminarii sm

7.Unele em ivsunt utilizate ca ag de diagnosticexaminare cu raze x

8.Prezenta unui emulg in em realizata cu o subst insolubila in apa cu tendinta la cristalizare

evita aparitia de tromboflebiteadm topica mult mai usor

9.Pot fi emulsii depot cu ef retard10. Evita degradarea unor subt medicprin hidroliza sau oxidare

11. Lipozomii se utilizeaza ca vehicule cu act tinta ptr celule inflamatoare , etc

Dezavantaje

1.Prep dificila, proc tehnologice de fabricare speciale

2.Stabilitate fizica mai mica decat f lichide , putand apare fen de coalescenta , cremare

separarea fazelor , inversare a tipului de emulsii

3.Stabilitate chimica redusadatorita autooxidarii fazei lipofileasocierea de stabilizanti

4.Stabilitate microbiologica redusaasociere de conservanti


3/9

3

1.Rolul emulgatorilor1.Asigura stabilitateaemulsiilor , doar ei singuri

2.Se mai numesc si emulgatori primari

3.Sunt constituiti din mol polare care adaugate in faza in care sunt solubile , se adsorb si se

orienteaza la interfata celor doua lichide producand o reducere a tens interfacialesi formeaza

pelicule in jurul part fazei int4.Emulgatori secundari sau cvasiemulgatori = pseudoemulgatori care singuri nu pot daemulsii stabile , dar prin asociere cu emulgatori propri- zisi= emulsii stabile .Se mai numesc si

stabilizatori de emulsiisi act prin marirea vascozitatii fazei extsau prinatenuarea diferentei

dintre faze

Mecanismul de actiune depinde de structura lor fizico chimica

Deosebim 3 tipuri de emulgatori:

1.Tensioactivi2.Coloizi hidrofili

3.Solide fin pulverizate : saruri de metale grele , bentonita

1.-Tensioactiviimec de actiunereducere tens la interfata a doua lichide nemiscibile

Pot actiona

- ca ag de spargere a spumei

- emulg de tip A/U si U/A- umectanti

- solubilizanti

Tensioactivii = tenside= ag de suprafata au in molecula lor atat gr hidrofile ( lipofobe ) cat sigrupari lipofile ( hidrofobe )structura ce permite afinitate atat fata de faza apoasa cat si de cea

uleioasa = amfifileO reprezentare schematicaa unui emulgator se face printr-un dreptughicare reprezinta catena

de hidrocarbura apolara si uncerc care simbolizeaza partea polara

Mecanism de actiune a tens monovalenti( sapunul de Na ):

1.Scad tens interfaciala: inconjura part fazei int si formeaza un film monolecular determinand

o micsorare a tendintei de coalescenta a pic fazei intGruparile hidrofilese orienteaza catre faza apoasa , iar cele lipofilecatre faza uleioasa

Acest mecanism este prezent daca tensioactivul este in echilibrulfata de cele doua faze

Cand subst are un accentuat caracter hidrofil sau lipofil se dizolva rapid in una din faze si

nu se concentreaza la interfata

Reprezentarea grafica a unui tensioactiv

C17H33--C

Filmul format tb sa aibe :Rigiditate

Elasticitate

Capacitate de regenerare prin agitare


4/9

4

Formarea emulsiilorI . Teoria penei:emulg hidrosolubili au portiunea hidrofila voluminoasa si larg deschisa datorita

hidratarii . Partea hidrofoba ( restul de ac gras ) se orienteaza catre faza uleioasa si formeaza unfilm monomolecular curbat

Orientarea fiecarei molecule a fost asemanata cu o pana

Film monomolecular al unui sapun monovalentApa

In cazul sapunurilor bivalenteorientarea este inversa catena de acid gras dubla ocupa un

loc mai mare , hidratarea este mai redusa si rezulta o orientare a filmului monomolecular care

duce la formarea unei emulsii A/UUnele sapunuri de metale alcaline pot pp la interfata functionand ca emulgatori si sub forma de

pulberi fine

Filmul monomolecular al unui sapun bivalent

Asociatii de emulgatori:

Un emulg hidrofil sau asocierea unui emulg hidrofil cu unul lipofilduce la formarea unui film

complexcu rezultate mult mau bune :-polisorbati(tween) + spanuri ,

- stearat de sodiu cu colesterol;

-lauril sulfatul de na cu monostearatul de gliceril ,

-tragacanta + span

Tipul de emulsiecare rezulta este dependenta de balanta H/La fiecarui agent si de proportiile

acestora

Mec de actiune a perechilor de emulgatori :cetil sulfat de na + colesterol :se formeaza un

film complex . Filmul monomolecular ionizat se produce daca este prezent si compusul neionic

colesterolul . Formarea filmului depinde de interactiunea dintre portiunile polare si

nepolare ale moleculeloreste o emusie stabila

HLB-ul optim de stabilitate al emulsiei depinde ns si de HLB-ul optim al uleiului deemulsionat. Valorile HLB al unor uleiuri frecvent folosite n practic sunt:

ulei de floarea soarelui: 8,5; ulei de ricin: 8,0-12 (pt. 40% ulei);

ulei de ricin: 14,0 (pt. 20% ulei);

ulei de parafin: 10,5 (pt. 50% ulei); ulei de parafin: 8,5-9-11 (pt. 20% ulei).

Cetil sulfatul de na si alc oleicformeaza un film cu invelis slab si em este putin stabila

Alc cetilic si oleatul de na dau o complexare slaba si em rezultata este nestabila .Datorita

dublei leg dintre alc cetilic si oleatul de na esteredusa acoperirea la suprafata

2. Coloizii hidrofili: marea majoritate a emulgatorilor

Mecanism de actiune

-Act la interfata ulei in apa.-Formeaza fi lme multimol si

- nu produce o scadere apreciabila a tens superficiale


5/9

5

Mec de formare a emulsiilor se explica prin formarea unui care rezista lafilm puternic

contopirea part .

Totodata determina o crestere avascozitatii mediului de dispersieag de ingrosareAceste subst formeaza filme multistratificatesi dau em U/Aguma arabica , gelatina , alginati,

mc, cmc na

3. Subst solide fin pulverizate-part unor subst solide sub forma de pulbere fina sunt umectate

atat de apa cat si de ulei.

Mecanism de actiune:Ele se absorb la interfata si produc un film special ,rezistentin jurul part stabilizand emulsia

Subst care sunt umectate mai mult de apaem U/A si invers

Ex :saruri de metale grele , bentonita

2.Caracteristicile si alegerea emulgatorilorAlegerea unui emulg este determinata de caract H/L si de tipul de emulsie dorit ptr un ulei dat

si o faza apoasa data

2.1 Sistemul HLBM.C.Griffin a propus sist HLB prin atribuirea unei valori numerice fiecarui emulg functie de

balanta hidrofil/ lipofil ( HLB )- 1- 50

Valoarea numerica rezulta din calculul raportului stoechiometri c dintre proportia l ipofi la sihidrofila a mol respective

Valoarea HLB reflecta o serie de caractere :Solubilitatea in apa sau uleiConstanta dielectrica

Tens interfaciala

I n genaral amestecuri le de emulgatori dau rezul tate mai bune, decat singur i

Este importanta determinarea concentratiei in cazul asociatiei de emulg .Calculul se face prin

insumarea valorilor dependent de proportieSpanurile( esteri ai sorbitolului )lipofile si au valori scazute = 1,8- 8,6

Polisorbatii ( derivati polioxietilenici ai spanurilor ) hidrofili si au val HLB intre 9,6 -16,7 =tween

Scara cifrica a valorilor HLB este intre 1-50Punctul de echilibru la care hidrofilia = lipofilia = 10

O val HLB >- subst hidrofilasi inversAstfel HLB = 3-6rezulta emA/U;prop antispumante

Tensioactivii cu val HLB= 8-18em U/A;

Tens cu valori 13-16 spumifica= detergenti

Tensioactivii ca val > 16 , solubilizanti ptr sist apoase

O apreciere aproximativa a valorii HLB se obtine prin determinarea comportamentuluitensioactivului in apaLa valori 1-3subst nu se disperseaza in apaIntre 3- 6 dispersie slaba

Intre 6-8dispersie laptoasa dupa agitare viguroasa

Intre 8-10dispersie laptoasa stabilaIntre 10 -13aspectul este translucid pana la limpede

Peste 13sol clara


6/9

6

2.2 Valoarea HLB necesara

Cifra ceruta de o anumita faza uleioasa ptr ca aceasta sa dea cu apa o emulsie stabila de

tipul dorit = val HLB necesaraEx : ac oleic cu

- HLB =6 da o emulsie A/U

- HLB = 15-16 da o em U/AParafinacu HLB = 4em A/U

2.3 Alegerea emulgatoruluidepinde de:

Tipul de emulsieCalea de adm

Aparatura

Trebuie sa fie eficacela conc mici 1-2 %daca sunt folositi la prep med

Sa fieinertidpdv farmacologic

3.Proprietatile fizice

3.1 Marimea particulelor0,2- 0,5 micrometri -ptr em obt in aparatura mecanizata

5-10micromem prep la mojar25micromemulsionare incompletasau inceput de descompunere a emulsiei

Distributia pic dupa marime arata ca in timp distributia marimii pic se modifica :

Nr pic mici este diminuat , creste nr pic mari si emulsia devine instabila

se refera la proportia procentuala care reprezinta faza int fata de volumul total al emulsiilor

3.2.In mod normal faza int nu depaseste 50 % din volumul total , altfel emulsiile au o stab

redusa

3.3 Prop opticeo emulsie obisnuita are un aspect laptos , opac, datorita indicilor de refractiediferiti ai celor doua faze

Emulsia devine mai opaca si mai alba , pe masura ce gradul de dispersie a fazei int creste

3.4 Miscarea brownianapart foarte mici cu diametrul 0.5 micromexecuta miscari neregulate

zig-zag ( browniana ) datorita en cinetice a pic care se deplaseaza cu o viteza cu atit mai mare

cu cat globulele sunt mai miciAcest fenomen influenteaza negativstab emulsiilor , deoarece in urma ciocnirii dintre part se

produce coalescentadaca aceste part nu au fost protejate cu un film flexibil si rezistent

Cresterea vascozitatii mediului ext duce la emulsii stabile

3.5 Vascozitatea emulsiei depinde de-a.vascozitatea fazei externe

-b.Vascozitatea fazei disperse

-c.Conc fazei dispersante

-d.Gradul de dispersie

-e.Natura emulgatorului


7/9

7

-a.Vascozitatea fazei externe depinde de vascozitatea lichidului dispersat ca atare, de

emulgatori , de alti stabilizatori, si de alte subst dizolvate

-Coloizii hidrofili( ag de ingrosare ) conduc la cresterea vascozitatii fazei externestabilitate

-b.Vascozitatea fazei internemai putin importanta

-c.Conc fazei dispersanteo conc mai mare poate duce la cresterea vascozitatii

Marirea vascozitatii este mai lenta la inceput dupa care cresterea este mai accentuata ,peste care , cand depaseste valoarea maxima apare faza de inversare

-d.Gradul de dispersie cu cat gardul de dispesie este mai avansat , cu atat em este mai

vascoasa

-e.Natura emulgatorului vascozitatea creste odata cu cresterea concentratiei

emulgatorului datorita adsorbtiei pic de catre emulgator

Prop reologice pot suferi modificari in ceea ce priveste curgerea sau la preparare sau in

timpul pastrariisau in timpul folosirii

Em de uz inttb sa aibe o curgere convenabilaptr a se putea admEm de uz ext tb sa aibe o capac convenabila de intindereptr a fi o emulsie de calitate

Em parenterale tb sa treaca prin acul de seringa

Determinare tipului de emulsie

1. Testul diluariio emusie este miscibila cu un lichid asemanator cu faza continuua

Astfel o pic de emulsie se introduce in 5ml de apa sau ulei ; daca dupa o agitare usoara pic de

emulsie difuzeaza uniform in apa , emulsia este de tip U/A

2. Testul colorarii in prezenta unui colorant solubil in apa , em de tip U/A se coloreaza

uniform si invers ptr un colorant liposolubil

3. Testul conductibilitatii electriceapa si sol apoase sunt bune conducatoare de electricitatedeci emulsiile de U/A permit trecerea curentului electric , identificand astfel tipul de emulsie

Masurarea conductibilitatii da indicatii asupra finetii si stabilitatii unei emulsii de tip U/A

Un coef mare inseamna un grad de dispersie mai avansat

Conductibilitateascade in timp datorita micsorarii gradului de dispersie

La emulsiile stabile nu apar modif ale conductibilitatii4.Testul de fluorescentao serie de uleiuri dau fluorescenta la UV la microscop.Astfel daca

campul microscopic este fluorescent em este de tip A/U , daca apar numai cateva pete defluorescentaem U/A

5.Testul directiei de separarecremarea sau sedimentarea au loc fct de densitatile relative

ale celor doua fazeUleiurile sau prod similare sunt mai putin densedecat apa .Astfel in cazul cremarii , emulsia

este de tip U/A , iar in cazul sedimentariiavem o emulsie A/U

Exceptie emulsia de bromoformem U/A deoarece bromoformul are o densitatea > apei

Stabilitatea fizica a emulsiilor

Se caract prin :Absenta coalescenteipart fazei int

Absenta separarii

Mentinerea aspectului omogen

Emulsiile sunt sisteme eterogene , a caror stabilitate in timp este limitata

Se poate modifica marimea part , nr acestora , care duc la fenomene de nestabilitate si starea

initiala se schimba


8/9

8

2.Densitatea fazelor

-cu cit diferenta de densitate a fazelor e mai mare cu atit stabilitatea este mai mica ; cind

este posibil se apropie densitatile Ex:densitatea mare a unei faze se poate micsora prinamestecarea cu ulei de floarea soarelui ; daca densitatea fazei interne este mai mare decit a

fazei externe(q1>q2) are loc sedimentarea(em A/U)

Cind q1


9/9

9

Pic fazei disperse devin treptat alungite , apoi survine un punct critic cand faza continuua

ia o forma similara ; dupa aceea se produce inversarea

Inversarea unei emulsii U/A avind emulgator oleat de sodiu intr-o emulsie de tipul A/U dupatransformarea emulgatorului in oleat de calciu ulei

Cremarea si sedimentarea

Cremarea ( smantinirea ) separarea smintinei de lapte rezulta 2 emulsii , una mai concdecat cealaltaIn cazul lapteluicrema ( smantiana) contine aproape 35 % unt , fata de 8% in lapte

Stocks sustine ca daca faza continua a unei emulsii este mai densa decat cea dispersata ,

viteaza de sedimentare este negativa si se produce cremareaadica o separare ascendentaca in cazul em U/ACand faza int are o densitate > faza ext ( em A/U ) are loc separarea descendenta

sedimentarea

Cremarea nu este o rupere definitiva , prin agitare em revenind la starea initiala , deoarece

part sunt inca inconjurate de un strat de emulgator

Emulsii C3

Documents

Transcript of Emulsii C3