CUPRINS

Participanþi (cu titlurile ºi afilierile din momentul întâlnirii) . . . . . . 5

In memoriam.Francisco Varela (7 septembrie 1946–28 mai 2001) . . . . . . . . . . . 7

Mulþumiri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Cuvânt înainte de Dalai Lama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Prolog. O provocare pentru omenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

O colaborare ºtiinþificã1. Un cãlugãr lamaist în laborator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 312. Un cercetãtor al naturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67

Prima zi: Ce sunt emoþiile distructive?3. Perspectiva occidentalã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 914. O psihologie budistã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1285. Anatomia perturbãrilor mintale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 149

A doua zi: Sentimentele în viaþa obiºnuitã6. Universalitatea emoþiei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1897. Cultivarea echilibrului emoþional . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 242

A treia zi: Ferestre spre creier8. Neurologia emoþiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2719. Potenþialul nostru pentru schimbare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 307

A patra zi: Dobândirea abilitãþilor emoþionale10. Influenþa culturii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35111. Educarea bunãvoinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37912. Încurajarea compasiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 413

A cincea zi: Motive de optimism13. Studiul ºtiinþific al conºtiinþei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44714. Creierul proteiform . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 487

Postfaþã. Cãlãtoria continuã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 515

Despre participanþi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 531

Despre Institutul pentru Minte ºi Viaþã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 539

Note . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 549

1

Un cãlugãr lamaist în laborator

Toþi cei care l-au cunoscut pe lama Öser au fost uimiþi destrãlucirea sa — care nu se datoreazã straielor sale de cãlugãrtibetan, colorate în castaniu ºi auriu, ci zâmbetului sãu lumi nos.Öser s-a nãscut în Europa ºi s-a convertit la budism; el s-apregãtit mai bine de trei decenii în Himalaya pentru a devenicãlugãr tibetan, petrecând mulþi dintre aceºti ani alãturi decâþiva dintre cei mai mari maeºtri spirituali ai Tibetului.

Însã astãzi Öser (al cãrui nume a fost schimbat aici pentru a-iproteja intimitatea) este pe cale sã facã un pas revo luþio nar înistoria tradiþiei spirituale din care face parte acum: el se va adânciîn meditaþie în timp ce creierul sãu va fi scanat de aparate deultimã orã, destinate captãrii de imagini ale cre ierului. Trebuieprecizat faptul cã s-au mai fãcut încercãri de a studia activita -tea creierului unor practicanþi ai meditaþiei — în laboratoareleoccidentale, decenii de-a rândul s-au efec tuat experimentecu cãlugãri ºi yoghini. Unele dintre aceste expe ri mente au datla ivealã capacitãþi extraordinare de controlare a respiraþiei,a unde lor cerebrale ºi a temperaturii corpului. Însã acesta —primul experiment cu o persoanã aflatã la un nivel atât de avan -sat de pregãtire precum Öser ºi în care sunt folosite aparate demãsurã atât de sofisticate — va duce cer cetãrile la un nivel cutotul nou, mai evoluat decât orice s-a fãcut pânã acum, încer când

sã scoatã în evidenþã legãturile specifice dintre tehnici mintaleextrem de riguroase ºi impactul acestora asupra funcþionãriicre ierului. Experimentul are un obiectiv practic: acela de aevalua efica citatea meditaþiei ca antrenament mintal ºi ca posibilrãspuns practic la eterna dilemã a oamenilor: cum putem sã neadmi nis trãm mai bine emoþiile distructive.

În vreme ce ºtiinþa modernã s-a concentrat asupra des co -peririi unor compuºi chimici cât mai ingenioºi care sã ne ajutesã depãºim emoþiile toxice, budismul oferã un traseu diferit, darcare necesitã un efort mult mai mare: metode pentru antrenareaminþii, bazate în principal pe practica medi taþiei. Mai mult,budismul explicã în mod clar cã antre namentul pe care l-a par -curs Öser este un antidot pentru vulnerabilitatea minþii în faþaemoþiilor toxice. Dacã emoþiile toxice se aflã la o extremã a ten -dinþelor umane, acest experi ment cautã sã descopere antipodulacestora, adicã în ce mãsurã creierul poate fi antrenat sã sestabilizeze într-o zonã mai constructivã: mulþumire în loculdorinþei, calm în locul agi taþiei, compasiune în locul urii.

În Occident, principala modalitate de a contracara emoþiilesupãrãtoare este prescrierea de medicamente ºi, de bine, de rãu,nu este nicio îndoialã cã pastilele care modificã starea emo þio -nalã au adus o alinare pentru milioane de oameni. Însã expe ri -mentul desfãºurat cu Öser a ridicat o întrebare foarte inte resantã,anume dacã o persoanã, prin propriile sale eforturi, poate pro -duce, în funcþionarea creierului, schimbãri pozitive de duratã,care sã aibã asupra emoþiilor un impact mult mai mare decâtmedi ca mentele. ªi aceastã întrebare a dat apoi naº tere la altele:de pildã, dacã oamenii chiar pot sã-ºi antreneze mintea pentrua depãºi emoþiile distructive, nu s-ar putea oare include în edu -caþia copi ilor anumite aspecte practice, nereligi oase ale acestuiantrena ment? Sau oare le-am putea oferi adul þilor un astfel deantrenament în administrarea individualã a stãrilor emoþionale,indiferent cã au sau nu înclinaþii spirituale?

32 O colaborare ºtiinþificã

Aceste întrebãri au fost discutate pe parcursul unui remar -cabil dialog de cinci zile, care a avut loc cu un an în urmã întreDalai Lama, un mic grup de oameni de ºtiinþã ºi un filozof alminþii la reºedinþa privatã a Sanctitãþii Sale din Dharamsala,India. Experimentul cu Öser a fost punctul culminant al maimultor direcþii de cercetare, deschise în decursul acestui dialog.Cu acea ocazie, Dalai Lama a fost unul dintre principalii sus þinã -tori ai iniþierii acestor cercetãri: de fapt, el a fost un colaboratoractiv, care a ajutat ºtiinþa sã-ºi concentreze atenþia asupra prac -ticilor din tradiþia spiritualã budistã.

Dar experimentele din Madison au constituit doar unadintre concretizãrile acestei sondãri colective profunde înnatura emo þiilor, a felului în care devin ele distructive ºi aposibile lor anti doturi eficiente. Aceastã carte conþine relata reamea asupra conversaþiilor care au inspirat cercetãrile dinMadison, asupra marilor întrebãri care au stat la baza experi -mentului ºi asupra marilor implicaþii ale acestei explorãri, extinseîn sfera posibilitãþilor aflate la îndemâna oamenilor pentru acontracara curentul centrifugal al emoþiilor noastre distructive.

SCRUTAREA TRANSCENDENTULUI

Öser a venit la Laboratorul E. M. Keck pentru Studierea Func -þionãrii ºi Comportamentului Creierului, situat în cam pusuldin Madison al Universitãþii Wisconsin, la invitaþia lui RichardDavidson, unul dintre oamenii de ºtiinþã care a participatla dia logurile de la Dharamsala. Laboratorul a fost întemeiatde Davidson, un pionier în domeniul neurologiei afectelor,o ramurã care studiazã conexiunile dintre creier ºi emoþii.Davidson dorea ca Öser — un subiect extrem de interesant —sã fie studiat inten siv cu aparate de ultimã orã pentru mãsu -rarea funcþiilor creierului.

Öser a petrecut mai multe luni la rând într-o sihãstrieaproape com pletã. Puse cap la cap, aceste luni însumeazã cam

UN CÃLUGÃR LAMAIST ÎN LABORATOR 33

doi ani ºi jumãtate. Însã pe lângã aceasta, în decursul anilor încare a fost asistentul personal al unui maestru tibetan, n-a uitatsã practice meditaþia, chiar ºi în mijlocul activitãþilor sale zilnice,aproape în mod constant. Acum, în laborator, între barea era cemodifi cãri produsese acest antrenament.

Colaborarea a început încã dinainte ca Öser sã se apropiemãcar de aparatele RMN*, cu o întâlnire în care urma sã se punãla punct protocolul cercetãrii. În timp ce echipa de opt cer ce -tãtori îi furniza lui Öser informaþiile, toatã lumea ºi-a dat seamacã se aflau într-o cursã contra cronometru. Dalai Lama urma sãviziteze laboratorul a doua zi ºi sperau sã obþinã pânã atuncimãcar câteva rezultate preliminare pe care sã i le prezinte.

Consultându-se ºi cu Öser, echipa de cercetare a stabilit unprotocol potrivit cãruia el urma sã treacã succesiv de la o stareobiºnuitã, de repaos a minþii la mai multe stãri medi tative spe -cifice. Pentru cineva care ar fi crezut cã meditaþia este un gen deexerciþiu mintal unitar, definit în mod vag, în maniera Zen, dis -cuþia aceasta i-ar fi schimbat complet opi niile. Ar fi ca ºi cum ampresupune cã orice mâncare gãtitã este la fel, ignorând diver -sitatea bucãtãriilor, a reþetelor ºi a ingredientelor din întreagalume gastronomicã. Tot aºa, existã nenumãrate tipuri, foartebine delimitate, de antre na ment mintal — reunite cu prea multãuºurinþã sub termenul occidental de „meditaþie“ — fiecare urmândinstrucþiuni pro prii ºi conducând la experienþe distincte ºi, aºacum spera echipa, la efecte clare asupra acti vi tãþii creierului.

Existã totuºi ºi asemãnãri între genurile de meditaþie prac -ticate în diferite tradiþii spirituale: un cãlugãr trapist** care recitãRugãciunea Inimii, „Kyrie eleison“***, are multe în comun cu

34 O colaborare ºtiinþificã

* RMN (Rezonanþã Magneticã Nuclearã), în orig. engl., MRI (MagneticResource Imaging); procedura denumitã astfel reprezintã folosirea unui spec -trometru cu rezonanþã magneticã nuclearã pentru a produce imagini electroniceale unor structuri moleculare ºi atomice din solide, în special ale pãrþilorcorpului uman (n. red.).

** Membru al ordinului romano-catolic cistercian, reorganizat de abatelede Rance în 1664, în cadrul mãnãstirii La Trappe din Normandia. Acest ordinare reguli foarte stricte printre care ºi regula tãcerii (n. red.).

*** Doamne, fie-þi milã de noi! (n. red.).

un cãlugãr tibetan care intoneazã „Om mani padme hum“*.Însã din colo de aceste asemãnãri generale, existã o mare diver -sitate de practici de meditaþie specifice, fiecare având propriilestrategii cognitive, afective ºi de concentrare a atenþiei ºi, prinurmare, rezultate specifice.

Se poate spune cã budismul tibetan oferã cea mai cuprin -zãtoare listã de opþiuni în ce priveºte metodele de meditaþie — ºidin aceastã ofertã bogatã a început echipa de cercetãtori dinMadison sã aleagã ce sã studieze. Sugestiile iniþiale ale echipeis-au oprit asupra a trei stãri meditative: vizualizarea, concen -trarea asupra unui punct ºi generarea compasiunii. Cele treimetode implicau strategii mintale suficient de dis tincte, astfelîncât echipa era destul de sigurã cã acestea vor scoate în evidenþãconfiguraþii diferite ale activitãþii cere brale. ªi într-adevãr, Ösera putut sã ofere descrieri precise pentru fiecare.

Una dintre metodele alese, concentrarea asupra unui punct —o concentrare deplinã asupra unui singur obiect al aten þiei —poate fi consideratã cea mai elementarã ºi univer salã dintre toatepracticile; ea se regãseºte, într-o formã sau alta, în toate tradiþiilespirituale ce folosesc meditaþia. Pentru concen trarea asupra unuisingur lucru este nevoie sã se dea deoparte zeci de mii de altegânduri ºi dorinþe care plutesc prin minte, perturbând-o; aºacum spunea filozoful danez Kierkegaard: „Puritatea inimiiînseamnã a dori un singur lucru ºi numai unul.“

În sistemul tibetan (ca ºi în multe altele) cultivarea con cen -trãrii este un exerciþiu pentru începãtori, o cerinþã preli mi narãpentru a putea trece la metode mult mai complexe. Într-un anu -mit sens, concentrarea este cea mai generalã formã de antrena -ment mintal, având multe aplicaþii care nu þin de spiritualitate.Pentru acest test, Öser a ales pur ºi simplu un anumit punct(care ulterior s-a dovedit a fi un mic ºurub situat deasupra lui,în aparatul RMN) asupra cãruia sã-ºi fixeze îndelung privirea,redirecþionându-ºi atenþia asupra lui ori de câte ori în minteîi veneau alte gânduri.

UN CÃLUGÃR LAMAIST ÎN LABORATOR 35

* Mantra lui Chenrezig (Buddha al Compasiunii) (n. red.).