Embriologie Si Anatomie

7/21/2019 Embriologie Si Anatomie

1/7

1. SISTEMUL NERVOS GENERALITATI:-

Sistemul nervos se dezvolta din ectoderm unde apare initial o ingrosarenumita placa neurala care ulterior se transforma in tub neural care sainchid la cele doua capete respectiv anterior in 23a zi si posterior in a 25a zi. Acest tub neural se diferentiaza in doua mari structuri:

- placa alara care va da nastere tuturor formatiunilor senzitive.

- placa funsamentala care va da nastere tuturor formatiunilor motorii.

Initial tubul neural prezinta 3 vezicule:

Prozencefal

Mezencefal

Rombencefal.

In saptamana a 5 a se produc:

- prozencefalul va da nastere - telencefalului care va forma emisferelecerebrale

- diencefal:hipotalamus, subtalamus,epitalamus, metatalamusul

- vezicula mezencefalica ramane ca atare generand mezencefalul

- vezicula rombencefalica va da nastere metencefalului care va genereapuntea si mierencefalului care va genera bulbul si maduva.

2. DEZVOLTAREA MADUVEI SPINALE- maduva spinala se dezvolta pe seama tubului neural

din zona mielencefalica respectiv din placa alara

formatiunile senzitive precum coarnele posterioare si

intermedio-laterale simpatice si din placa fundamentala

coarnele anterioare motorii respectiv radacina

anterioara.- mentionam faptul ca neuroblastele provenite din

celulele neuroepiteliale prezinta initial o prelungire

numita dendrita temporala care dispare formandu-se

neuroblastul apolar iar dupa aceea diferentierea se

poate face in neuron bipolar, apolar sau multipolar.

3. DEZVOLTAREA NEVROGLIEI-este celula de sustinere din sistemul nervos. - celulele neuroepiteliale pot evolua fie spre

neuroblast din care se vor forma neuronii fie spre

glioblast din care se formeaza nevrogliile.- glioblastele dau nastere astroit elor de tip fibrilar

sau cu forma de coroana radiata (protoplasmatice).

De asemenea dau nastere celuleleor ependimale care

captusesc cavitatile diferitelor segmente ale SNC

secretand lichidul cefalo rahidian.- mentionam faptul ca un tip de nevroglie numit

microglie provine din mezoderm.

4. DEZVOLTAREA CRESTEI

NEURALEOdata cu formarea tubului neural raman

lateral un grup de celule neuroepiteliale

care formeaza creasta neurala. Din

aceasta creasta neurala vor proveni:- celulele glanglionare simpatice.- celulele tecii lui Schwan care secreta

mielina.- celulele pigmentare de la nivelul

meningelor.- celulele cartilaginoase care vor forma

arcurile branhiale.- mentionam faptul ca celulele lui

Schwan inconjoara axonii radacinilor

nervilor spinali formand neurilema caresecereta mielina.

5. MODIFICARILE TOPOGRAFICE ALE

MADUVEI SPINALE- se produce o diferentiere intre cresterea canalului

osos medular si cea a tubului neural astfel incat nivelul

vertebral nu este la fel ca si nivelul neural. - la nastere maduva spinala ocupa canalul neural pana

la nivelul L3 pentru ca la adult sa ajunga doar la L2. In

continuare existand filetele nervoase ce formeaza coada

de cal.6. MALFORMATII CONGENITALE MEDULARE1.Spina bifida : neinchiderea canalului osos vertebral,

apofizele spinoase ramanand despicate iar prin acest

spatiu se produce fie hernierea numai a meningelor

(meningocel) fie hernierea si asubstantei nervoase(meningimielocel).

2.Rahischizis total :asociat cu lipsa de dezvoltare a

encefalului. Malformatie neviabila

7. DEZVOLTAREA MEZENCEFALULUI- mzencefalul ramane ca atare.- din placa alara se dezvolta tuberculii cvadrigemeni

anteriori si posterior, statii pe caile auditive si oculare

- din placa fundamentala nucleii motori fie

extrapiramidali (nucleul rosu) fie piramidali (nucleul

oculo-motorului si trohlear IV8. DEZVOLTAREA ROMBENCEFALULUI-se divide in doua vezicule:metencefal ce va da nastere

puntii si mielencefal care va da nastere bulbului si

maduvei spinale.-din placa fundamentala se vor constitui toti nucleii

motori din cele doua segmnete ale sist nervos respecti

perechile de nervi hipoglos, oculo-motori externi

(abducens), nucleu ambiguu, nervul trigemen parte

motorie (perechea V), facial (VII) etc.-din placa alara se dezvolta formatiunile senzitive

respectiv nucleul radacinii descendente a trigemenului

(perechea V asigura sensibilitatea extremitatii cefalice),

nucleii vestibulo-cohleari existenti pe calea auditiva si

vestibulara, nucleul senzitiv al vagului care asigura

sensibilitatea viscerala.

9. DEZVOLTAREA CEREBELULUI.-se dezvolta din lamele alare care se apropie pe linia mediana formand

placa cerebeloasa si din lama fundamentala care formeaza nucleii dintat,

oculo-nodular care se afla pe caile motprii extrapiramidale ce asigura

echilibrul.10. DEZVOLTAREA DIENCEFALULUISe dezvolta exclusiv din placa alara respectiv: - talamusul care reprezinta centrul sensibilitatii

- hipotalamusul care reprezinta centrul vietii vegetative.- metatalamusul alcatuit din corpii geniculati interni si extern, statii pecaile auditive si oculare.- epitalamusul care va genera avand in constitutie glanda epifiza care

regleaza ritmurile biologice.- subtalamusul asupra caruia exista discutii ca ar participa si placa

fundamentala intrucat contine nuclei subtalamici existenti pe calea

extrapiramidala.

11.DEZVOLTAREA HIPOFIZEI-hipofiza are o dubla origine

embrionara neurohipofiza se dezvolta din ectoblastiar adenohipofiza se dezvolta din mezoblast astfelincat ne putem explica cele doua functionalitati aleglandei hipofizei:

-adenohipofiza care regleaza prinhormonii tropi hipofizari toate glandele endocrine

-neurohipofiza care secreta inprincipal vasopresina regland nervos motilitateavaselor de sange si exitocina care regleaza in

principal contractiile uterine.

12. DEZVOLTAREA TELENCEFALULUI-telencefalul da nastere emisferelor cerebrale si in

acelasi timp nucleilor bazali extrapiramidali respectiv

nucleul caudat. Nucleul lenticular(cu doua parti

putamen si palidum), nucleul claustru.- la nivelul emisferelor cerebrale gasim o mixtura intre

lama alara si lama fundamentala existand zone motorii

si zone senzitive precum: cortexul frontal din zona

precentrala de origine motorie, cortexul postcentral din

lobul parietal de origine senzitiva, cortexul occipital si

temporal, centrii senzoriali.-de aemenea gasim zone asociative a caror origine,

dupa ultimele cercetari, rezida intr-o combinatie a

placilor alara si fundamentala.


2/7

este segmentul cel mai dilatat al cilor utinare ,un organ musculo-cavitar situat ncavitatea pelvin,acumuleaz urina venit continuu din uretre ipe care o elimin prinuretr discontinuu.Vezicii urinare i se descriu patru portiuni:apexul- situat antero-superior, se continu pn la ombilic, pe linia median,

(baza)- situat postero-inferior, de form triunghiularcorpul- situat ntre apex ifundul

vezicii. I se descriu patru fete: anterioara, doua laterale si una postero-superioara. Colul.Peretele vezicii urinare are in componenta trei tunici:seroasa (externa):peritoneul care

acoper vezica pe faapostero-superioar iesutulconunctiv lax .muscularaalcatuit dintrei straturi musculare netede.mucoasa (tunica intern) .Raporturi:faapost-sup:la :excavaiarecto-vezical,

la : excavaiavezico-uterin, faaanterioarfascia prevezical, spatiul retropubian, lig.pubo-prostatice, lig. pubo-vezicale, plexul venos prevezicalfaalateral: m obturator intern iridictor analfundul vezicii:la : excavaiarecto-

vezical, rect, veziculele seminale, canale deferente, prostatala : colul uterin, vagina, septul vezico-vaginal.colul vezicii: inferior prostata (la )Superior :-2-3 aa vezicale superioare din a ombilical- irigfaasuperioar iposterioar

a vezicii, iar din apex faaanterioarilateral.Inferior : aa vezicale inferioare ramuridirecte din a iliacintern- irigfundul vezicii urinare i: la brbatcanalul deferent,

ureterul inferior, veziculele seminale iprostata, iar la femeie fornixul vaginal.Anterior :avezicalanterioar din a ruinoasintern.Posterior ramuri din :a deferenial ,a rectalmedie,a vezico-vaginal ,a vaginallung- se formeazplexul venos mai dens n jurulcolului vezicalv.strbatpereiiV.U iformeazplexul venos vezical aflat n spaiul

prevezical ipe feelelaterale ale vezicii urinareComunicri : Inferior:plexul prostaticSantorini sau plexuri uterine ivaginale.Posterior:plexul rectal.Lateral:plexulveziculo-prostatic


3/7

Uretra la brbat :- conduct genitourinar care ncepe la nivelul

orificiului uretral intern de pe colul vezicii urinare, pn la

vrful penisului prin orificiul extern al uretreiare rol de

transport fie al urinii, fie al ejaculatului .prezint: 2 curburi, 4

ngustri, 3 dilataiii3 poriuni.2 curburi: post sau subpu

bian (concav anterior isuperior, relativ fix, )4 poriuni

nguste i3 poriunidilatate - meatul estern = strmtoare

eliptic- fosa navicular = dilatare ovoid- n corpul spongios =strmtoarea lung- fundul de sac al bulbului = dilatare

accentuate- n poriuneamembranoas = strmtoare cilindric

- sinusul prostatic = dilatare - orificiul intern al uretrei =

strmtoare circular 3 poriuni :poriunea prostatic-este

acoperit de prostat, cea mai dilatat,peretele posterior

prezint o plic longitudinal = creasta uretral

Coliculul seminal= cel mai nalt punct al crestei; conine

Utriculul prostatic i canalele ejaculatoare.sinusurile prostatice

cu orificiile ductelor prostatice,poriunea membranoas cuprins

ntre vrful prostatei i faa superioar a bulbului spongios,strbate

diafragma urogenital,cea mai ngust poriune,portiunea

spongioas ,pe peretele posterior se gsesc glandele bulbouretrale

Cowper(2),distal prezintfosa navicularse termin cumeatul urinar

Uretra la femeie :- ncepe prin orificiul intern al uretrei i se termin laexterior prin orificiul extern al uretrei prezint 2 segmente: pelvin: raport

posterior c vagina, anterior cu plexul venos vezicovaginal, v.dorsal

profund a clitorisului, lig.pubovezicale i simfiza pubian, iar lateral cu

m.ridictor anal, fascia diafragmei pelvine i parte a plexului venos

Santoriniperineal: raport posterior cu lig,transvers al perineului i

v.profund a clitorisului, posterior cu septul uretrovaginal, lateral

m.ridictor anal . Uretra feminina are o lungime de aproximativ 4

cm.Incepe la nivelul orificiului uretral intern, and o directie antero-

inferioara. Este situata in spatele simfizei pubiene, and raport intim cu

peretele anterior al ginului. Traverseaza diafragmul perineal si se termina

la nivelul orificiului uretral extern. Acesta prezinta o deschidere antero-

posterioara, fiind situat anterior de introitusul ginal. Peretele anterior si

posterior al uretrei feminine sunt in apozitie, epiteliul fiind asezat in pliuri

longitudinale. Uretra feminina este formata dintr-un strat muscular extern

si o mucoasa interna aflata in continuarea celei cale. Stratul muscular

prezinta o componenta externa, striata (sfincterul uretral extern) si una

interna formata din fibremusculare netede.
http://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/bolile-digestive/sfaturi-pentru-o-digestie-sanatoasa/mancati-suficiente-fibre.phphttp://www.mediculmeu.com/boli-si-tratamente/bolile-digestive/sfaturi-pentru-o-digestie-sanatoasa/mancati-suficiente-fibre.php


4/7

Neuronuleste alcatuit dintr-un corp celular (pericarion)voluminos, cu diametrul de 70

microni, dendrite foarte ramificate si un axon care este foarte

lung, putand atinge aproape un metru.

Neuronii pot fi clasificati dupa forma pericarionului (piramidali,

stelati, piriformi, ovalari); dupa

numarul prelungirilor (multipolari, bipolari, unipolari,

pseudounipolari) sau dupa functie (senzitivi,

motori, de asociatie, vegetativi). Din punct de vedere al localizarii

neuronii pot fi centrali (in creier)sau periferici (corpul celular in maduva, trunchi cerebral, ganglioni,

iar prelungirile in nervii

periferici).

1. Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si

ganglionii somatici si vegetativi

extranevraxiali. El este delimitat de o membrana lipoproteica,

neurilema, are citoplasma

(neuroplasma), ce contine organite citoplasmatice si un nucleu

obisnuit, central, cu unul sau mai

multi nucleoli. Unele organite celulare (mitocondrii, complexul

Golgi, reticul endoplasmatic,

lizozomi) sunt prezente si in alte celule, iar a ltele sunt specifice

neuronului - corpusculii Nissl sineurofibrilele. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt constituiti din

mase dense de reticul

endoplasmatic rugos, la nivelul carora au loc sintezele proteice

neuronale. Neurofibrilele apar ca o

retea omogena de fibre care traverseaza intreaga neuroplasma; au

rol in transportul substantelor si

de sustinere.

2. Prelungirile neuronale sunt dendritele si axonul.

Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extrem de ramificate

continand neurofibrile si

corpusculi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet

(aferent).

Axonul (cilindraxul sau neuritul) este o prelungire unica, lunga(atinge chiar 1 m),

alcatuit din axoplasma (continuarea neuroplasmei), in care se

gasesc neurofibrile, mitocondrii si

lizozomi, si este delimitat de o membrana, axolema, continuarea

neurilemei. Axonul se ramifica in

portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni

terminali). Acestia contin, in afara de 2

neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum si vezicule in care

este stocata o substanta

SinapsaLegatura dintre neuroni se realizeaza prin sinapse. Acestea sunt

formatiuni structurale

specializate, care se realizeaza intre axonul neuronului presinaptic si

dendritele sau corpul celular al

neuronului postsinaptic. Legatura interneuronala se face intre

segmentul presinaptic reprezentat de

butonul terminal al axonului si segmentul postsinaptic, reprezentat de

o zona mica din membrana

neuronului postsinaptic pe care se aplica butonul terminal. Cele doua

segmente sinaptice sunt

separate printr-un spatiu sinaptic. Deci legatura dintre neuroni nu se

face prin contact direct, ci este

mediata chimic, prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica.

Transmiterea impulsului nervos de

la terminatiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-oformatiune similara numita

placa motorie (sinapsa neuromusculara) avand ca mediator

acetilcolina.


5/7

2. Trunchiul cerebralEste alcatuit din bulb, punte si mezencefal, structuri la nivelul carora

exista centri de

coordonare a functiilor vegetative (nuclei vegetativi, legatura

mezencefal-diencefal) si centrii

motori din mezencefal, nucleul rosu; centrii motori din bulb, nucleii

olivari, nucleii vestibulari sisubstanta reticulata. Acesti centrii constituie statii pe traseul cailor

descendente, pe unde trec

impulsurile motorii ce au ca destinatie motoneuronii medulari Exista

urmatoarele tracturi

descendente motorii cu originea in trunchiul cerebral, ce se alatura

sistemului descendent

corticospinal.

a) tractul rubrospinal - cu originea in nucleul rosu, se incruciseaza si

controleazaactivitatea motoneuronilor a , g ce raspund de activitatea muschilor

flexori (inhiband extensorii)

contralaterali.

b) tractul vestibulospinal - are traseu spre motoneuronii a , g de

aceeasi parte, stimuland

extensorii si inhiband flexorii.

c) tracturile reticulospinale - au traseu descendent in intreaga maduva

si sunt conectate cu

cortexul senzitiv, cu cerebelul si cu caile ascendente medulare.Kuypers, in 1985, grupeaza astfel tracturile descendente :

1) tract corticospinal incrucisat;

2) calea grupului A - cu localizare ventrala si ventromediala la nivelul

trunchiului cerebral

si formata din tracturile vestibulospinal, reticulospinal si tectospinal.

Rolul acestui grup este de a

activa muschii sinergisti.

3) calea grupului B - formata din tracturile rubrospinal si

reticulospinal, ce controleaza

flexorii distali.

NERVUL SPINALCele 31 de perechi de nervi spinali (rahidieni) au o dispozitie metamerica,

fiind situati de o parte si de alta a maduvei spinarii si distribuindu-se

teritoriilor somatice succesive corespunzatoare metameric.Se impart in 8

perechi cervicale, 12 perechi toracale, 5 perechi lombare, 5 perechi sacrate

si o pereche coccigiana.Metamerul reprezinta un segment al corpului in

care se gaseste un centru nervos,de unde pornesc de fiecare parte o

radacina ventrala si o radacina dorsala pe traseul careia se gaseste

ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leaga intre ele, de fiecareparte a maduvei, o portiune de tegument parti ale muschiului , elemente

osteoarticulare, elemente vasculare sI elemente viscerale . Dermatomul

este regiunea tegumentului inervata de fibre senzitive de la o singura

radacina dorsala.Sa ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O

excitatie la suprafata corpului este transformata in influx nervos si ajunge

prin intermediul fibrelor senzitive in ganglionii spinali si, de aici, prin

radacina posterioara a nervului rahidian, merge direct sau prin neuronii

intercalari la neuronii motori din cornul ,anterior. Pe cale axonilor

neuronilor motori radiculari prin intermediul radacinilor anterioare si

ramurilor nervilor spinali se va produce contractia musculara. Arcul reflex

medular sta deci la baza organizarii reflexe transversale descrise anterior.

Se explica astfel de ce o stimulare cutanata, musculara, osteoarticulara,

vasculara sau viscerala va determina aparitia unui semn sau va avea un

efect terapeutic la nivelul oricarui element al acestui metamer prin circuite

nervoase spino-spinale, spino-autonome sau autonomo-spinale. Exista, de

asemeni, si o organizare longitudinala prin legaturi intermetamerice care

cuprind ,colateralele fibrelor radiculare aferente, trunchiurile simpatice

vertebro-laterale si o retea de interneuroni nevraxici foarte bogata.Fie ca

este vorba de un semn, fie despre o stimulare exista intotdeauna decalaje

intre ,originea si terminarea arcului reflex. Fibrele radiculare care vin de la

maduva spinarii se bifurca in zona proeminentelor si trimit ,colaterale celor7 segmente supraaiacente si celor 3 subiacente, de fiecare parte a

nevraxului se gasesc trunchiuri simpatice vertebro-laterale care ,determina

un decalaj al fibrelor nervoase .De asemeni un dermatom si un miotom

apartinand ,aceluiasi segment nu sunt situate neaparat la acelasi nivel

topografic.


6/7

Cerebelul.Stimulii proprioceptivi musculari articulari si cei exteroceptivi impreuna cu

informatiile

culese de receptorii analizatorului vestibular ajung la cerebel. Desi primeste

multiple aferente,

cerebelul nu reprezinta sediul nici unei eferente spre motoneuronii medulari,

constituindu-se ca un

element de protectie a motoneuronilor in raport cu eferentele provenite de la

centrii superiori.

Protectia se realizeaza prin blocarea impulsurilor senzitivo-senzoriale care

activeaza substanta

reticulata. are 3 zone distincte de aferente si eferente.

1) Spinocerebelul - format din zonele intermediare ale emisferelor si vermis.

Acestea

reprezinta locul unde ajung informatiile senzitive de la maduva - prin tracturile

spinocerebeloase

(sensibilitatea proprioceptiva). De la acest nivel pornesc eferente de la nucleii

cerebelosi transmise

prin fibrele pedunculilor cerebelosi spre trunchiul cerebral si maduva.23

2) Cerebrocerebelul - format din zonele laterale ale emisferelor cerebeloase;

primeste

aferente de la cortex, dupa ce acestea trec prin punte, si trimite eferente spre

neocortexul motor,

intervenind in realizarea programelor de miscare.

3) Vestibulocerebelul - reprezentat de lobul floculo-nodular este centrul de

proiectie a

impulsurilor provenite de la receptorii vestibulari (din canalele semicirculare,

utricula si sacula din

urechea interna), impulsuri transmise prin fibrele senzitive ale nervului acustico-

vestibular (VIII) si

care fac sinapsa cu al II-lea neuron in nucleii vestibulari dn bulb. De la nivelul

cerebelului pornesc

eferente tot spre nucleii vestibulari bulbari, eferente ce vor contribui la controlul

miscarilor ochilor

si echilibrul corpului in pozitie stand si in mers. functiei cerebelului : 1) ca ''

aparat de timp'' - in care cerebelul intervine oprind miscarea , gandita si

comandata

de cortex, in momentul si locul dorit. 2) ca ''aparat de invatare'' incat eferentele

ce urmeaza a fi declansate au nevoie de un numar mai mic de aferente. 3) ca

''aparat coordonator'' - care sta la baza obtinerii abilitatilor si prin care miscarile.


7/7

MduvaspinriiEste un segment al sistemului nervos central situat ncanalul vertebral. Se ntinde de la nivelul primei vertebrecervicale pn la a doua vertebr lombar. Se terminprintr-o poriuneconicnumitcon medular. Are 43 - 45cm lungime i aproximativ 1 cm n diametru. Conul

medular se continucu o formaiunefiliformnumitfilumterminale, care ajunge pn la baza coccisului Mduvacorespunde ca lungime cu canalul vertebral pn laa treia lun de via intrauterin. La noul nscut setermin la nivelul vertebrei lombare 3, iar la adult lavertebra lombar2.Configuraia extern:- form de cilindru uor turtitanteroposterior- prezintcurburile coloanei (cervical, toracal, lombar)

- nu are aceeaigrosime pe toat lungimea, prezentndregiunei mai subiri i regiuni mai groase. n regiuneacervicalilombarprezintcte o umfltur. corespundfunciei mai complexe ale mduvei de la acest nivelanume coordonarea activitii motorii a membrelor - pefaaanterioar a mduvei se afl un an adnc numitfisurmediananterioar- pe partea posterioare se afl un anmai puin adncnumitanmedian posteriormduva este mprit n 4 regiuni: aceste regiunipornesc 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12toracali, 5 lombari, 5 sacrali, 1 nerv coccigian. Fiecaresegment din mduv, care prezint o pereche de nervispinali se numete segment spinal. corspunztor,rdcinilnervului spinal au o dispoziiedin ce n ce maioblic n regiunea lombar i sacral ajungnd vertical.Rdcinile nervilor spinali din zona lombar, sacral i

coccigian coboar vertical alturi de fillum terminale,formnd coada de cal.

Substana cenuie este alctuit din corpi neuronali.Este situat la interior avnd forma literei H sau a unui f luture cuaripile desfcute. Prezint dou poriuni: lateral i unatransversal numit comisur cenuie care le unete pe celelaterale. Poriunile laterale corespund aripilor de fluture. Fiecareprezint trei poriuni sau coarne: anterior, posterior i lateral.

Cornul anterior este mai voluminos, scurt irotunjit, conineneuroni somato-motori.Cornul posterior este subire, lung, ascuit, ajungnd pnaproape de suprafaa mduvei. Conine neuroni senzitivisomatici. Coarnele laterale conin neuroni vegetativi simpatici. npartea anterioar a cornului lateral se afl neuroni viscero-motori, n partea posterioar vor fineuroni viscero-senzitivi.

Substana alb este format din axoni nconjurai de oteac de mielin. Majoritatea fibrelor sunt dispuse de-a lungulmduvei n fascicule ascendente i descendente. Celeascendente urc prin mduv spre encefal, iar cele descendentecoboar dinspre encefal.Unele fascicule sau fibre trec dintr-o parte n alta a mduvei (dindreapta n stnga) formnd comisura alb situat naintea celeicenuii. Substana alb se mparte n trei perechi de cordoane:

anterioare, posterioare, laterale. Cele anterioare se afl ntrefisura mediananterioar i cornul anterior, cele posterioare ntre anul medianposterior i cornul posterior.Coarnele laterale se afl ntre cornul anterior i cel posterior.

Embriologie Si Anatomie

Documents

Transcript of Embriologie Si Anatomie