Semestru II

1.Osificarea de membrana a craniului : In cazul anumitor oase , cum ar fi oasele late ale neurocraniului, mezenchimul de la nivelul dermului se diferentiaza direct in tesut osos , procesul fiind cunoscut sub denumirea de osificare de membrana . Portiunea membranoasa a cutiei craniene este derivata din celulele crestei neurale si din mezodermul paraxial. Mezenchimul acestor 2 tesuturi se dispune in jurul creierului si parcurge procesul de osificare de membrana . Rezultatul este formarea mai multor oase late , membranoase , care prezinta mai multe formatiuni osoase acirculare denumite spiculi ososi. Acesti spiculi se extind radial , progresiv, de la centri primari catre periferie .

2. Osificarea encondrala a craniului : In cazul majoritatii oaselor , celulele mezenchimale dau nastere unor modele osoase formate din cartilaj hialin , care apoi se osifica prin procesul de osificare encondrala.

3.Condrificarea : Neurocraniul sau candrocraniul este reprezentat initial de mai multe cartilaje separate . Cartilajele localizate anterior de la capatul rostral al notocordului , care se ternima la nivelul glandei pituitare localizate in centrul seii turcesti , sunt derivate din celulele crestei neurale . Aceste cartilaje formeaza condrocraniul precordal . Cartilajele localizate posterior de aceasta limita sunt derivate din sclerotoamele occipitale formate dee mezodermul paraxial si formeaza craniul cordal.

4.Dezvoltarea viscerocraniului: Viscerocraniul este alcatuit din oasele fetei , se formeaza in principal din primele 2 arcuri faringiene . Primul arc da nastere a 2 procese : maxilar si mandibular . Din procesul maxilar se formeaza osul maxilar , osul mandibular si o parte din osul temporal . Procesul mandibular contine cartilajul Meckel in jurul caruia mezenchimul se condenseaza si se osifica prin osificare de membrana dand nastere osului mandibular . Al doilea arc faringian formeaza ciocanul nicovala si scarita.

5.Arcurile faringiene , santurile faringiene : prezentare generala. Elementul caracteristic al dezvoltarii capului si gatului este reprezentat de formarea arcurilor faringiene. Aceste arcuri apar in saptamanile 4 si 5 de dezvoltare si contribuie la aspectul caracteristic al embrionului. Ele sunt alcatuite initial din fragmente de tesut mezenchimal separate prin spatii profunde numite santuri faringiene . La embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri faringiene dintre care numai unul va contribui la structura definitiva a embrionului.

6.Arcul faringian I : derivatele anatomice . Primul arc faringian este alcatuit dintr-o portiune dorsala-procesul maxilar- si una ventrala-procesul mandibular-.Arcul I faringian este inervat de nervul V (trigemen-ramurile maxilare si mandibulare) acesta formand muschi si structurile scheletice. Muschi: temporal , maseter , pterigoidian medial si lateral , milohioidian , pantecele ant. al muschiului digastric , tensor al valului palatin si tensor al timpanului . Structuri

scheletice : premaxilar , maxilar , osul zigomatic , o parte din osul temporal , cartilajul Meckel , mandibula , ciocanul , nicovala , ligamentul anterior al ciocanului si ligamentul sfenomandibular.

7.Arcul faringian II : derivatele anatomice . Cartilajul celui de-a doilea arc faringian – arcul hioid (cartilajul lui Reichert) da nastere scaritei , procesului stiloid al osului temporal si ligamentului stilohioidian , iar in partea ventrala da nastere cornului mic si portiunii superioare a corpului osului hioid. Muschii derivati din arcul hioid sunt : m. stapedius , stilohioidian pantecele posterior al muschiului digastric , auricular , mimicii. Inervatia acestor muschi este asigurata de nervul facial (VII).

8.Arcul faringian III : derivate anatomice . Din cartilajul celui de-al treilea arc faringian se dezvolta cornul mare si partea inferioara a corpului osului hioid. Musculatura arcului 3 este reprezentata numai de muschii stilofaringieni. Acesti muschi sunt inervati de de nervul Glosofaringian(IX)

9.Arcul faringian IV : derivate anatomice. Componentele cartilaginoase ale arcurilor faringiene 4 si 6 fuzioneaza si formeaza cartilajele tiroid , cricoid , aritenoide , corniculate si cuneiforme ale laringelui . Muschii derivati din arcul 4 faringian sunt cricotiroidian , ridicator al valului palatin si constrictori ai faringelui si sunt inervati de ramura laringiana superioara a nervului vag (X)

10.Derivatele pungilor faringiene :Embrionul uman prezinta 5 perechi de pungi faringiene . Ultima dintre acestea este atipica si adeseori este considerata ca fiind parte integra celei de-a patra . Din prima punga faringiana deriva : meantul auditiv extern , cavitatea timpanica primitiva , trompa lui Eustachio , membrana timpanica (timpanul).A doua punga formeaza primordiul amigdalei (tonsilei) palatine . O parte din punga persista si la adult formeaza fosa amigdaliana. A treia punga formeaza glanda parotida inferioara si timusul. A patra punga formeaza glanda parotida superioara iar a 5 a da nastere corpului ultimobrahial .

11.Derivatele santurilor faringiene: La embrionul de 5 saptamani se observa prezenta a 4 santuri faringiene , dintre care numai unul va contribui la structura definitiva a embrionului. Portiunea dorsala a primului sant patrunde in mezenchimul adiacent si formeaza meantul auditiv extern. Invelisul epitelial care acopera capatul inter al meantului participa la formarea timpanului. Din cauza proliferarii mezenchimului celui de-al doilea arc faringian sunt acoperite arcurile 3 si 4 , din acest motiv santurile 2 ,3 si 4 pierd contactul cu spatiul extern formand o cavitate numita sinus cervical.

12.Anomalii de dezvoltare craniofaciale : Celulele crestei neurale , care au originea la nivelul neuroectodermului , formeaza scheletul facial si cea mai mare parte a craniului. Aceste celule sunt foarte vulnerabile atunci cand parasesc neuroectodermul si sunt afectate frecvent de agentii teratogeni. Aceasta explica frecventa ridicata a malformatiilor craniofaciale. Numeroasele anomalii ale

sistemului scheletic include malformatii craniene precum cranioschizis si craniosinostoza , faciale (palatoschizis)

13.Dezvoltarea fetei : Structurile care contribuie la dezvoltarea regiunii faciale sunt mugurii : frontonazal , maxilar, nazal medial, nazal lateral, mandibula. Mugurele frontonazal formeaza fruntea ,piramida nazala si mugurii nazali mediali si laterali. Mugurele maxilar formeaza obrajii si portiunea laterala a buzei superioare . Mugurele nazal medial formeaza depresiunea infranazala , creasta nazala si varful nasului. Mugurele nazal lateral formeaza aripile nazale iar cel mandibular buza inferioara

14.Formarea cavitatii bucale : : Formarea cav bucale si nazale este dependent de arcul faringian 1 si de procesul fronto-nazal; ac fenomen se desfasoara in sapt 3-8.

15.Formarea foselor nazale . Dezvoltarea sinusurilor paranazale : In saptamana a 6 a adancimea depresiunilor nazale creste marcat , datorita dezvoltarii mugurilor nazali inconjuratori si partial datorita patrunderii lor in mezenchimul subdiacent. Sinusurile paranazale se dezvolta sub forma unor diverticuli ai peretelui nazal lateral care se extind in oasele maxilar, etmoid, frontal si sfenoid.

16.Dezvoltarea limbii : Limba apare la embrionul de aproximativ 4 saptamani sub forma a 2 muguri linguali laterali si unul medial numit tubercul impar. Acesti 3 muguri au originea la nivelul primului arc faringian. Pe masura ce mugurii linguali laterali cresc in dimensiuni ei acopera tuberculul impar si fuzioneaza formand cele 2 treimi anterioare ale limbii.Portiunea posterioara a limbii are originea la nivelul arcurilor faringiene 2,3 si o aprte a arcului 4

17.Dezvoltarea glandei tiroide : Glanda tiroida se formeaza intre tuberculul impar si copula prin proliferarea tesutului epitelial de la nivelul planseului faringian : acestei regiuni ii corespunde ulterior foramen cecum.Pe parcursul dezvoltarii glanda tiroida coboara anterior de osul hioid si cartilajele laringiene.In saptamana a 7 a ajunge in pozitia finala, anterior de trahee. In timpul migrarii glanda tiroida comunica cu limba printr-un canal denumit duct tireoglos

18.Dezvoltarea dintior : Dintii se dezvolta prin interactiuni epitelio-mezenchimale intre epiteliul oral si mezenchimul derivat din creasta neurala. Smaltul este sintetizat de ameoblaste. Acesta este situat pe un strat gros de dentina produs de odontoblaste , care se formeaza din celulele crestei neurale. Cementul este produs de cementoblaste, acestea fiind celule formate din mezenchim si localizate in jurul radacinii dentare.

19.Eruptia dentara : Odata cu alungirea treptata a radacinii dintelui, coroana dentara este inpinsa prin straturile tisulare subiacente si ajunge in cavitatea orala . Eruptia dintilor deciduali se produce la 6-24 de luni dupa nastere. Mugurii

dintilor permanenti , care sunt localizati pe fata mediana a dintilor deciduali , se formeaza in a 3 a luna de dezvoltare si raman inactivi pana in jurul varstei de 6 ani.

20.Anomalii de dezvoltare dentara : La nastere dintii deciduali pot fi prezenti in cavitatea orala . Acestia sunt reprezentati de obicei de incisivii mandibulari, care pot avea forma anormala si o cantitate redusa de smalt. Anomaliile dentare pot fi numerice , de forma , si de dimensiune. Dintii pot fi decolorati din cauza actiunii unor substante exogene, cum ar fi tetraciclinele, sau pot avea o cantitate insuficienta de smalt ,actiune cauzata de deficitul de vitamina D

21.Dezvoltarea tonsilelor:Incepe in luna a 3 a cand epiteliul pungii faringiene 2 prolifereaza si formeaza 2 muguri endodermali care cresc in mezodermul adiacent formand stroma tonsilara.Celulele centrale ale mugurilor mor ulterior a.i. mugurii solizi initiali se transforma in criptele tonsilare initial goale care vor fi ulterior infiltrate cu tesut limfoid;foliculii limfatici ai tonsilei se vor definitiva in ultimul trimestru de sarcina .In asociere cu glandele mucoase faringiene, se dezvolta si restul tonsilelor, precum si tesutul limfatic submucos, toate acestea impreuna formand cercul limfatic a lui Waltaya

22.Dezvoltarea gandelor salivare: Glandele parotide se dezvolta intr-o invaginatie ectodermala formata din mugurele maxilar si mandibular din aceeasi parte; aceasta invaginatie se diferentiaza intr-un duct tubular aflat in mezenchimul inconjurator si mentine o comunicare ventrala cu comisura gurii primitive.Cand portiunile obrajilor corespunzatoare mugurilor maxilari si mandibulari fuzioneaza ,aceasta deschidere este transferata suprafetei interne a obrajilor. Extremitatea dorsala se diferentiaza formand parotida, in timp ce ductul primitiv devine canalul parotidian (stenon). Invaginatiile similare ale endodermului in podeaua cavitatii orale si in santul para lingual pe ambele laturi ale limbii formeaza gl sublinguale si submaxilare.