Elvetia

Ţara celor 26 de cantoane

Harta politică

Elveţia se învecinează cu :Germania (la nord); Franţa (în vest şi sud-vest); Italia (în sud şi sud-est); Austria şi Liechtenstein (în est)

Descriere Generală Elveţia (Latină: Confoederatio Helvetica) este un mic stat federal în

Europa Centrală, fără ieşire la mare. Ţara are o lungă tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv pentru

care este sediul multor organizaţii internaţionale. Capitală: Berna

Limbile vorbite: germană, franceză, italiană, rheto - romanăReligia: catolică, protestantă Moneda: franc elveţian Suprafaţa: 41.293 kmp Populaţia: 6,9 mil. locuitori Densitatea: 169 loc. / kmp

Confederaţia Elveţiană se împarte în 26 de cantoane: Appenzell Extern (Appenzell Ausserrhoden); Appenzel Intern (Appenzell Innerrhoden); Argovia (Aargau); Basel - Oraş (Basel-Stadt) ; Basel - Provincie (Basel-Landschaft) ; Berna (Bern / Berne) ; Fribourg (Freiburg) ; Geneva (Genève) ; Glarus; Graubünden (Grigioni / Grischun) ; Jura; Lucerna (Luzern) ; Neuchätel ; St. Gall (St. Gallen) ; Schaffhausen ; Schwyz : Solothurn ; Ticino ; Turgovia (Thurgau) ; Obwald ; Nidwald ; Uri ; Valais (Wallis) ; Vaud ; Zug ; Zürich.

Cantoanele sunt divizate în 2.889 municipalităţi.

Cadrul Natural Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat

în zona central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elvetieni, Varful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, ca de exemplu Rin,Rhon,Inn.

Singurul parc naţional al Elveţiei este„Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat în 1914 în partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă, are însă mulţi munţi de înălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, în funcţie de

regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase până la clima plăcută, mediteraneana, în partea de sud

Elveţia face parte din rândul celor mai muntoase ţări europene, având peste 70% din suprafaţa acoperită de Alpi, în partea centrală şi sudică şi Jura în partea de nord-vest.

Scurt istoric În anul 1291 , reprezentanţii cantoanelor Uri, Schwyz şi Unterwald au

semnat o Scrisoare de Alianta, care le-a unit în lupta contra autoritatii, si anume Austriei, deţinǎtoarea din acea perioadă a tronului german imperial. În batalia de la Morgarten din 1315, elveţienii au înfrânt forţele habsburgilor, asigurându-şi cvasi-independenţa faţă de aceştia.

În Tratatul de la Vestfalia din 1648, ţările europene au recunoscut independenţa Elveţiei şi neutralitatea ei. În 1798, forţele revolutiei franceze au cucerit Elveţia. Cativa ani mai tarziu, Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenţa elveţiană, iar puterile europene au acceptat să recunoască neutralitatea elveţiană definitivǎ.

Elveţia a adoptat o constituie federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea

federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai bună politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului.

Batalia

de la Morgarten

Economia Economia Elveţiei este una dintre cele mai stabile economii ale lumii.

Majoritatea veniturilor ţării este adusă de turism şi activitatea bancară. Desi este o ţară saracă în resurse minerale are o economie prosperă si unul din cele mai ridicate standarde de viata.

Principala resursă naturală este energia apelor, iar dintre resursele minerale, cele mai exploatate sunt sarea si rocile de constructie. Avand un relief predominant muntos, activitatea agricola de baza este cresterea animalelor: bovine si ovine. Tot relieful muntos, a determinat dezvoltarea turismului, prin statiunile de ski si sporturi de iarna.Marile lacuri si sporturi nautice constituie o alta atracţie turistică.

Industria este foarte modernă şi consumă puţine materii prime, dar crează produse de mare precizie: ceasuri, aparate optice, aparate electrice si electronice. Ceasurile fabricate in Elvetia sunt renumite pentru precizia lor,95% dintre ceasurile Elvetiene fiind vândute în întreaga lume.

Politica sa plină de succes pe termen lung în domeniul siguranţei monedei naţionale a făcut din Elveţia un „rai financiar” al investitorilor şi al investiţilor acestora.

Obiceiuri şi tradiţii Industria alimentara este specializata în producţia brânzeturilor şi a

ciocolatei, produse cu tradiţie în Elvetia. Din punct de vedere al ospitalităţii, oamenii sunt cordiali şi politicoşi,

dar totusi ar prefera să fie anuntaţi dinainte în cazul unei vizite; nu pentru că îi deranjează, ci pentru că, obisnuiţi să planifice totul metodic si în amănunt, o astfel de deviere de la plan ar cere un oarece timp pentru re-gândirea lui.

Un alt obicei bun, este punctualitatea. Daca vei întârzia la orice întalnire, vor crede despre tine că nu-i respecţi pe ei, nici pe tine, nici scopul acelei întâlniri, în consecinţă te vor cataloga neserios şi vor limita interacţiunea cu tine.

Elvetia găzduieste multe festivaluri de film, iar fiecare mare oras se mândreşte cu o galerie de arta; muzica si dansul (modern sau popular) sunt bine vazute, iar ecourile buciumelor mai umplu înca văile pe 1 august, de ziua lor naţională.

Personalităţi Neutralitatea elvetiana a atras oameni de valoare din toate timpurile, de

toate genurile, refugiati aici din cele mai diverse cauze: de la fizicianul evreu de origine germană Albert Einste in care a avut cetăţenie elveţiană pentru o perioada înainte de emigrarea în America până la recentul şi mult mediatizatul caz al regizorului Roman Polanski stabilit în Elveţia si a cărui extradare e cerută de americani de aproximativ 30 de ani.

Le Corbusier - unul dintre cei mai influenti arhitecti ai secolului trecut – s-a născut în munţii Jura, în La Chaux-de-Fonds, cantonul Neuchatel.

Dintre cele mai cunoscute personalităţi de origine elveţiană amintim: Daniel Bernoulli (fizician si mathematician); Frederic Amiel (prozator); Gaspard Bauhin (botanist); Alberto Giacometti (sculptor). Johanna Spyri (1827- 1901) este autoarea cărţii “Heidi”.

Despre capitală Berna este capitala Elvetiei şi totodată capitala cantonului Berna.

Berchthold al V-lea a întemeiat oraşul la sfârşitul secolului al XII-lea, având un plan clar: a aşezat oraşul pe o peninsulă a râului Aare, ca să fie protejată în mod natural din trei laturi, iar a patra latură era să fie protejată de un zid şi un turn de apărare.Oraşul Berna se află la o altitudine de 542m, în câmpia Elveţiei, câmpia fiind situată aproximativ în centrul ţării. Peisajul din împrejurimi a fost format de gheţari în timpul ultimei glaciaţii. Berna se află între doi munţi: muntele Gurten cu o altitudine de 858 metri aflat în sudul oraşului şi muntele Batinger cu o altitudine de 947 metri situat la est. Centrul oraşului Berna este aşezat pe o peninsulă formată de râul Aare, dar din secolul XIX cartiere noi s-au format dincolo de râu, care sunt accesibile prin poduri înalte.

Ziua I: St. Gallen- L. Boden- Rheinfall- Zurich

Cascada Rinului este cea mai mare cascadă din Europa. Se află în regiunea comunelor Neuhausen am Rheinfall în Cantonul Schaffhausen (pe malul din dreapta) și Laufen-Uhwiesen în Cantonu Zürich (pe malul din stânga), la patru kilometri de orașul Schaffhausen.

În Zurrich : Lacul Zurich, Wasserkirche (biserica apei), Canal Limatt, Catedrala Grossmünster, Opera, Biserica Fecioarei, Banca Nationala, Primaria, Muzeul

National.

St. Gallen este capitala cantonului Sfântul Gallen din Elveția. A evoluat din mănăstirea Sf.Gall, fondată în secolul VII. În prezent este un oraș cosmopolit cu

bune legături de transport către restul țării și Germania învecinată. O clădire notabilă din oraș este Abația Sfântul Gall (mănăstire benedictină), înscrisă în

anul 1983 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Să pornim la drum!

Ziua II: Zurrich_ Lucerna- Berna- Laussane (L. Geneva)

În Berna vom admira Turnul cu ceas, străduţele pietonale Marktgasse şi Kramgasse, străjuite de numeroase cafenele, arcade comerciale şi magazine, Primăria, Clădirea Parlamentului, orologiul astronomic

În Zurich vom vizita Bahnhofstrasse ( principala arteră comercială a oraşului, renumită datorită numeroaselor

magazine de lux ), vom putea admira străduţele pietruite din Oraşul Vechi cu fermecătoarele căsuţe

construite în stilul baroc, Catedrala protestantă Grossmunster ( sec 13 ) şi Biserica Fraumunster, a cărei mare atracţie o constituie şi vitraliile lui Marc

Chagall.

Lucerna este un oraş tipic elevţian din partea centrală a ţării, iar cel mai faimos obiectiv este Podul Capelei (Kapellbrücke), un pod de lemn de 204 m lungime, construit în 1333, deşi a trebuit să fie înlocuit în 1993 după un incendiu. Podul trece pe lângă

Turnul cu Apă în formă de octogon (Wasserturm), o fortificație din secolul XIII. Podul împreună cu Turnul cu Apă reprezintă emblema oraşului.

Ziua III: Laussane- Montreaux- Matterhorn- Zermatt- Gheţarul Aletsch

Lausanne este un frumos oraş situat lângă Lacul Geneva; acesta este construit pe 3 coline şi este înconjurat de Muntii Alpi şi podgorii. Cele mai vizitate obiective turistice sunt: Universitatea, Catedrala, Muzeul Olimpic, Baletul Béjart din Lausanne, Pitorescul orasului si Orasul universitar.

Oraşul este caracterizat de străduţele abrupte şi defileu care trece prin centru fiind astfel necesară construirea unor poduri care fac legătura între cartiere.

Montreux, oraşul asezat la poalele munţilor într-un frumos golf, pe malul lacului plin de leandru, palmieri şi flori te cheamă parcă să-l vizitezi, atracţia cea mai mare fiind renumitul castel Chateau de Chillon construit în secolul 12 şi cazinou care atrage anual mii de turişti.

Matterhorn (Monte Cervino), situat lângă Zermatt, la granița dintre Italia şi Elveția în Alpii Pennini, este unul dintre cele mai vestite și mai deosebite masive muntoase din lume. Are forma unei piramide abrupte și înclinate, al cărui perete estic este aproape vertical şi care se ridică la o altitudine de aproape 1000 de metri deasupra ghețarilor

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective:

Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983) Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Mustair (1983) Centrul vechi istoric din Berna (1983) Cele trei cetăţi din Bellinzona (2000) Regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007) „Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano(2003) Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007)

Ghetarul AletschCel mai lung ghetar din Europa, ce face

parte din situl protejat de UNESCO, Jungfrau - Aletsch - Bietschhorn.

Monte San Giorgio este un munte situat între ramurile sudice ale lacului Lugano cu o altitudinea de 1097 m, din cantonul Tessin,Elvetia. Muntele are o înălţime de 1097 m, fiind o regiune împădurită, cu o floră şi faună bogată şi în fosile ce pot fi văzute la Muzeul de Paleontolgie din Zürich.In anul 2003 este declarat al cincilea patrimoniu mondial declarat de

UNESCO în Elveţia. In regiune sunt zone cu peşteri, şi cu cariere de marmura.

Curiozităţi Cele mai multe bănci elvețiene au sediul în Zürich și există numeroase bănci

străine în zona Greater Zürich. Situată în Zürich, Bursa de Valori, a fost înființată în 1877 și este în prezent la bursa de valori al patrulea cel mai important din lume. În plus, Zürich este cel mai mare centru comercial de aur.

Chiar daca sunt „invidiati”în Europa pentru nivelul ridicat de trai, 15-20% din locuitorii Zurich-ului prefera mersul pe bicicleta in locul masinii personale

Elveţienii sunt mândri de frumuseţea ţării lor şi sunt dispuşi să facă multe pentru a o păstra. Există o mulţime de colţuri încă neatinse de modul modern de a „consuma” şi murdări totul şi ultimele decenii au sporit chiar atenţia lor pentru puritatea mediului înconjurător prin ceea ce numim astăzi o atitudine activă şi eficientă eco.

Gunoaiele menajere sunt colectate şi sortate de ani buni în mai multe categorii: chimicale, hârtie, carton, sticlă, textile, conserve, ulei şi grăsime de prăjit. Restul gunoiului menajer trebuie strâns într-un sac special de plastic care nu poate fi cumpărat de oriunde şi care, datorită unei taxe suplimentare este destul de scump.

Aceste măsuri drastice pot fi şocante la prima vedere pentru unii dintre noi mai ales în comparatie cu situatia de acasa dar, sunt necesare pentru păstrarea curateniei cu care se mândresc şi de care se bucura toti vizitatorii. Este vizibil deasemenea interesul lor pentru energiile verzi, eoliene – noile mori de vânt cu formele lor zvelte se zăresc tot mai des în peisajul pur, elveţian.

ST. MORITZ

STAŢIUNEA DAVOS

Bibliografie www.wikipedia.org www.wikitravel.org Manual Geografie cls a VI-a Neguţ S., Matei H., Nicolae I.- Statele lumii de la A la Z, Ed. Meronia,

2002 Neguţ S., Nicolae I.- Enciclopedia recordurilor geografice, Ed. Meronia,

2003 Google/imagini

Realizat de : Buhaiu Andreea Teodora Cîţescu Carmen

Stefana Ilin Roxana Denisa Oprea Anca

Vlaiconi Cristiana