CUPRINS

Elevi care au contribuit prin articole ºi referate la realizareaacestei reviste.......................................................................................1Prezentarea proiectului ecologic „Ozana cea frumoscurgãtoare”..........................................................................................25 Martie- Lansarea proiectului ecologic „Ozana cea frumoscurgãtoare”..........................................................................................3Ce este ecologia?.................................................................................421 Martie - Activitate de sãrbãtorire a zilei mondiale a apei înºcoalã...................................................................................................622 Martie -Ziua Mondialã a Apei - Activitate în orizontul local înparteneriat cu ªcoala Gimnazialã Drãgãneºti ºi Agenþia Regionalãde Protecþie a Mediului Galaþi...........................................................8

ELEVI CARE AU CONTRIBUIT PRIN ARTICOLEªI REFERATE LA REALIZAREA ACESTEI REVISTE

Dobre Iasmina, Melinte Marian Daniel,clasa a III - a A clasa a IV - a C

Cãldãrea Alexandra,

clasa a V - a C

Asofronie Sorina, Rusu Ana Maria,clasa a VI - a B clasa a VI - a B

Þãpãluº Bianca,clasa a V - a C

Maþoianu Georgiana,clasa a VII - a A

Criºan Andreea,clasa a VII - a A

Serea Dianaclasa a VII - a C

Pãduraru Ana Mariaclasa a VII -a C

Patriche Mariana,clasa a VIII - aB Ezaru Raluca

1

Cum sã trãim frumos?.....................................................................11Calendar ecologic.............................................................................12Importanþa apei pentru om ºi vieþuitoare......................................13Poluarea apei....................................................................................14Participarea cadrelor didactice la simpozionul interjudeþean demediu de la ªcoala Nr. 38 “Grigore Moisil” Galaþi.......................15Activitãþi ale Consiliul Reprezentativ al Elevilor privindparticiparea ºi implicarea lor în proiecte ecologice.......................19Concursul ºcolar “Mai curaþi, mai sãnãtoºi, mai deºtepþi............26Reciclarea de deºeuri........................................................................26ªtiaþi cã?............................................................................................27.Poºta redacþiei...................................................................................27Echipa de redacþie.............................................................................27

PARTICIPAREA LA PROIECTUL „OZANA CEA FRUMOS CURGÃTOARE”

Limitele resurselor de apã,necesitatea gospodãririi lor cu multãgrijã ºi asigurarea apei de bunã calitatesunt mai evidente ca niciodatã în trecut.Este datoria noastrã, a pãmântenilor deazi, sã asigurãm ca apa sã realizezefuncþiile sale de întreþinere a vieþii, delegãturã socialã între comunitãþi, deintegrare cu alte resurse naturale, dematerie primã ºi de ridicare a niveluluide trai a oamenilor.

Schimbãrile de climã care semanifestã prin secete frecvente ºireducerea gheþarilor, vor face ca apa sã

devinã un produs din ce în ce mai valoros. O.N.U estimeazã cã pânã în anul2015, 2/3 din populaþia planetei va avea probeleme legate de aprovizionareacu apã. De aceea este necesar sã ne implicam pentru pãstrarea calitãþii apei ºipentru impãrþirea echitabilã a surselor de apã. La 22 decembrie 1992, laConferinþa asupra Mediului Înconjurãtor de la Rio de Janeiro s-a stabilit caziua de 22 martie sã fie declaratã Ziua Mondialã a Apei. Adunarea Generalã aOrganizaþiei Naþiunilor Unite a anunþat perioada 2005-2015 drept DeceniuInternaþional „Apa pentru viaþã”..

Plecând de la aceste adevãruri incontestabile în data de 5 martie 2008 înºcoala noastrã a fost lansat Proiectul ecologic naþional „OZANA CEAFRUMOS CURGÃTOARE ª I LIMPEDE CA CRISTALUL”. Acest proiecteste iniþiat de ª coala Ion Creangã din Suceava ºi se deruleazã în perioada 1martie 2007-1 martie 2009.Instituþiile implicate în proiect sunt:

Eco- ª coala „Ion Creanga” Suceava,Agenþia de Protecþie a Mediului Suceava,ªcoala Gimnazialã Nr.41 „Sfântul Grigorie Teologul” Galaþi,Agenþia de Protecþie a Mediului Galaþi, alte ºcoli cu denumirea „Ion Creangã” din þarã.

Când ne-am înscris în proiect am considerat cã „Ozana cea frumoscurgãtoare ºi limpede ca cristalul” poate fi un îndemn ecologic, nu numaipentru ºcolile ce poartã denumirea marelui povestitor Ion Creangã, ci º ipentru noi gãlãþenii, care avem o aºezare privilegiatã fiind „oraºul dintreape” deoarece suntem înconjuraþi de ape importante: râurile Siret, Prut;Lacul Cãtuºa, Lacul Brateº ºi în mod deosebit fluviul Dunãrea.Obiectivul general al acestui proiect este formarea ºi dezvoltarea

conºtiinþei ecologice ºi a comportamentului ecologic, iar dintre obiectivele specificemenþionãm:

Îmbunãtãþirea calitãþii mediului;Cunoaºterea ºi protejarea surselor de apã din jurul oraºului GalaþiCunoaºterea de cãtre elevi a formelor de poluare ºi a influenþelornegative ale poluãrii asupra stãrii de sãnãtate;Transmiterea unui mesaj cu privire la importanþa menþinerii în celemai bune condiþii a apelor.

La proiect s-au inscris clasele: I A –înv Þapu Valerica 3 C –înv Nour Maria 1 B –înv. Toma Alexandrina 4 C –înv. Humelnicu Mariana 1 C –înv. Micu Doina 5 A –diriginte, prof. ª erbu Antoneta 2 A –îinv. Paþilea Ioana 7 A –diriginte prof. Blãnaru Ileana 3 A –înv. Andronache Irina Consiliul Elevilor-consilier educativ-prof. Rarinca Fãnica

Indiferent cum este cercetata apa, ca apã pentru generaþiile viitoare sau caapã în viitor, ea rãmâne cea mai importantã ,limitatã º i vulnerabilã resursã naturalãdisponibilã în prezent. De aceea este necesarãaprecierea acestei resurse, prognozarea calitãþii ei înviitor, pentru a menþine ºi îmbunãtãþi calitateaveiþii, deoarece, Apa este –esenþa vieþii!

Vã invitãm ºi vã aºteptãm cudrag, sã participaþi la activitãþile echipei noastre dinproiect!

DIRECTOR,prof. ELENA

DIACONU

2

5 MARTIE - LANSAREA PROIECTULUI „OZANA CEA FRUMOS CURGÃTOARE”

Doamna Director, prof. Elena Diaconu prezintã obiectivele proiectului „Ozana cea frumos curgãtoare”.

Doamna Director, prof. Elena Diaconuîmparte elevilor fluturaºi cu teme de lucru

ºi activitãþi în cadrul proiectului.

Doamna Director prezintã întregii asistenþeobiectivele ºi activitãþile proiectului pe suportelectronic ºi cu ajutorul videoproiectorului.Elevii clasei a IV - a A

înscriþi în proiect,împreunãcu doamna învãþãtoare au realizat unpanou intitulat S. O. S. Natura.

Elevii au pregãtit scurte prezentãri.În imagine eleva Mihalcea Irena – clasa a VII – a C.

Asistenþa a fost formatã din cadre didactice ºi elevi ai ºcolii.

3

CE ESTE ECOLOGIA?

ECOLOGÍE s. f. ºtiinþa care studiazã interrelaþiile dintre organismele vii

ºi mediul lor de viaþã.

o ecologie socialã = disciplinã sociologicã având ca obiect studiul

relaþiilor omului cu mediul sãu, natural ºi social.

CE ESTE ECOLOGIA?

ECOLOGÍE s. f. ºtiinþa care studiazã interrelaþiile dintre

organismele vii ºi mediul lor de viaþã.

o ecologie socialã = disciplinã sociologicã având ca obiect studiul

relaþiilor omului cu mediul sãu, natural ºi social.

Poluarea a fost definitã ca fiind “Orice introducere decãtre om în mediu, direct sau indirect a unor substanþesau energii cu efecte vãtãmãtoare, de naturã sã punã înpericol sãnãtatea omului, sã prejudicieze resurselebiologice, ecosistemele ºi proprietatea materialã, sãdiminueze binefacerile sau sã împiedice alte utilizãrilegitime ale mediului”.Se datoreazã, în primul rând, activitãþii industriale.

Poluanþii pot fi de naturã diferitã:- fizicã (cãldurã, radiaþii ionizante, zgomote etc.);- chimicã (pesticide, þiþei, metale, substanþe organice etc.);- biologicã (germeni patogeni).În funcþie de starea lor de agregare, poluanþii pot fi:- solizi- lichizi- gazoºi.Volumul poluanþilor ce agreseazã mediul ºi intensitateapoluãrii sunt într-un raport direct proporþional cu creºtereanumericã a omenirii ºi a cerinþelor sale, multe cerinþe fiindcreate ºi întreþinute artificial!Poluarea creºte exponenþial, pe mãsura intrãrii în acþiune anoi factori poluanþi, datoritã efectului conjugat al acþiuniiacestora. Între intrarea în acþiune a noi agenþi poluanþi ºiînregistrarea efectelor lor, existã un interval de tim, deaceea acþiunea nocivã a acestora nu iese imediat înevidenþã, de unde ºi o minimalizare a naturii lor dãunãtoare.Este foarte greu de inventariat numãrul tuturor factorilorpoluanþi ce acþioneazã într-o formã sau alta, la un anumitmoment, ºi de evaluat rezultatul însumat al acþiunii lor. Nuse cunosc limitele capacitãþii de rezistenþã a ecosistemelorºi a ecosferei.Supraexploatarea ecosferei: sol, apã, pãºuni, pãduri, faunãºi florã ce populeazã mediul de viaþã.

Vânãtoarea masivã/intensã a unor specii deanimale a condus la distrugerea sau chiar extincþiaacestora. Ex., bizonii din America de Nord, elefanþii dinAfrica, tigrii din Asia, castorii din Europa.

Intervenþia omului în echilibrele ecosfereiprin:· Construcþii de baraje ºi canale. Ex.:- Canalul Suez a produs restructurarea complexã ºiprofundã a biocenozelor din estul Mãrii Mediterane:populaþia unor specii locale s-a redus la limitã, altele -imigrate s-au înmulþit mult peste nivelul de echilibru;- Canalul Panama a creat premisele unei evoluþii divergentea faunei celor douã oceane (Atlantic ºi Pacific), în regiuneaînvecinatã canalului;- Barajul de la Assuan a produs nedorite schimbãriecologice în estul Mãrii Mediterane ºi pe valea Niluluiinferior: regimul viiturilor, reducerea fertilitãþii solului,diminuarea vegetaþiei marine ºi a producþiei piscicole.· Introducerea intenþionatã sau nu a unor specii de plante ºianimale.S-a fãcut cãtre ºi dinspre Europa, respectiv Lumea Nouã(cele douã Americi, Australia, Noua Zeelandã). Transpuseîntr-un mediu favorabil, aceste specii s-au înmulþitexagerat, în lipsa duºmanilor naturali, periclitând echilibrulecosistemelor în care au fost introduse. Ex., gândacul dinColorado adus involuntarîn Europa din estulMunþilor Stâncoºi, unde sehrãnea pe un solanaceupopulaþional, s-a rãspânditîn toate þãrile europene pecartoful cultivat, neavândduºmani spontan ºi aveaduºmani naturali care îireglau nivelul.

prof. FÃNICARARINCA

Problemele de ecologie nu mai sunt de domeniulSF-ului de multã vreme. Sunt probleme cu care societateanoastrã se confruntã zilnic iar fiecare individ are un rol câtde mic. Prin “poluare” se inþelege impurificarea mediuluiînconjurãtor datoritã influenþei omului. Cum bine auobservat biologii, omul este singura fiinþã care îºi distrugemediul în care trãieºte. De ce? Rãspunsuri ar fi multe:nepãsarea, lipsa educaþiei, incultura, inconºtienþa fac dinom cel mai mare inamic natural al planetei. Omul încã nu aînvãþat, sau mai bine spus a uitat cum sã trãiascã înarmonie cu natura. Prin urmare, aceastã secþiune deecologie doreºte sã facã educaþie ecologicã.

Educaþia ecologicã sau educaþia relativã lamediu investeºte în dezvoltarea gradului de conºtiinþã ºi asimþului responsabilitãþii tuturor oamenilor faþã de mediuºi problemele sale.Educaþia ecologicã ºi de protecþia mediului înconjurãtor seconcentreazã pe modelarea viitorului cetãþean de a-ºi formaun punct de vedere obiectiv asupra realitãþii înconjurãtoare,de a-l incita la participare, de a deveni conºtient de faptulcã viitorul generaþiilor de mâine depinde într-o maremãsurã de opþiunile sale.

Mediul înconjurãtor descrie cel mai bine gradulde civilizaþie al societãþii în care trãim. Prin urmare, a faceun bine naturii, înseamnã a face un bine societãþii ºiindivizilor ei.

Sã trãim în armonie cu natura - e oare aºa degreu de realizat? Sticla, hârtia, plasticul se pot recicla cusucces, s-a inventat maºina de spãlat fãrã detergenþi,cãlãtoriile cu bicicleta sunt mai sãnãtoase decât cele cuautomobilul iar folosirea transportului în comun reducepoluarea în oraº.

Principala acþiune cu caracter vãtãmãtorexercitatã de om asupra mediului ambiant este poluarea(polluo-ere = a murdãri, a degrada, în latinã). Disciplinaº tiinþificã care studiazã fenomenul extrem de complex alacþiunii poluanþilor asupra ecosistemelor estemolismologia.

Despãduririle masive au dus la degradarea solului, viituriviolente, colmatarea rapidã a lacurilor naturale º i a bazinelorde acumulare; au modificat în rãu regimul precipitaþiilor,condiþiile climaterice, fapt ce a condus la afectarea formelorde viaþã.Supraexploatarea florei ºi faunei a dus la reducereapopulaþiilor speciilor suprasolicitate pânã la limita dispariþieilor, la modificarea structurii genetice ºi a corelaþiilorfuncþionale din ecosisteme.

4

21 MARTIE - SÃRBÃTORIREA ZILEI MONDIALE A APEI ÎN ªCOALÃ

Sub genericul „Dacã apa e curatã, viaþa ni-iasiguratã”, într-un cadru deosebit, s-au desfãºurat acþiunila care au participat clasele înscrise în proiect. Astfel,clasa I A, a III - a B, a VII - a A au prezentat postere cuprivire la importanþa apei pentru viaþã, pentru pãstrareaigienei. Elevele clasei a IV-a C Tãpãluº Bianca ºi CovaciAna-Maria au prezentat compunerile: „Prinþesa Apa” ºi„Apa în viaþa noastrã”, eleva Cãldãrea Alexandra a recitatpropria poezie intitulatã „Apa”, eleva Munteanu Mariadin clasa a IV a A a prezentat compunerea „DoamnaPoluare ºi Picãtura de Apã”, elevii clasei a II - a A auprezentat proverbe ºi zicãtori, iar elevii clasei a III - a Cne-au încântat cu desenele ºi panoul realizat de ei. Într-ocostumaþie deosebitã, conform rolurilor pe care le-auinterpretat, elevii clasei a V- a B au prezentat foartefrumos sceneta „Dacã apa e curatã, viaþa ni-i asiguratã”scrisã de doamna Olimpia Sava. Doamna director, ElenaDiaconu a prezentat în Power Point importanþa apeipentru viaþã ºi importanþa zilei de 22 Martie -ZiuaMondialã a Apei. Acþiunea s-a încheiat pe acordurilevalsului „Dunãrea Albastrã” de Johann Strauss cuîndemnul sã acþionãm cu toþii pentru ca apele sã-ºipãstreze caracteristicile ei naturale.

ApaCine-n lume ar puteaFãrã apã ca sã stea?Ea ne-ajutã sã trãimFãrã ea noi am muri.

Murdar de-ai fi,Apã tu vei folosi,

Ca sã poþi sã deviiCurat cum þi-ai dori.

Un artist de vrei sã fii,Apa iþi va folosi,

Visul sã þi-l implineº ti.Ajutor ca sã pictezi

De apa n-ar exista,Oamenii s-ar intrista,ª i plantele s-ar usca.Peº tii n-ar mai înota,

Apa de nu izvoraª i Terra ar dispãrea.

Nimeni nu supravieþuia,Tot pãmântul se usca,

Apa pentru mine esteO frumoasã poveste

Tot ce-i mai frumos în lume.Iar ea mie-mi spune,

Cãldãrea Alexandra Clasa a IV-a C

Activitatea antrenantã, materialeleaccesibile vârstei lor, i- au motivat înconceperea unor lucrãri originale, care auatras atenþia atãt prin conþinut cat ºi princoloristicã ºi mesajul transmis.

Publicul a fost numeros, reprezentatde elevi, pãrinþi ºi cadre didactice

înscrise în proiect.

Elevii clasei a VII - a Aprezintã panourile ºi posterelerealizate, legate de igienã.

Eleva Cãldãrea Alexandra

citeºte poezia proprie“Apa”

5

7

Prinþesa ApaOdatã, demult la palatul regelui Foc trãiau

trei mândre prinþese : Luna, Pãdurea ºi Apa. Toate eraufrumoase, dar cea mai micuþã dintre ele, Apa era cea maidelicatã. Primãvara, Vara, Toamna ºi Iarna, cele patrudomniþe care le ofereau compania pretutindeni le alintauºi le iubeau. Cea dintâi le aducea cununi de ghiocei, a douale bucura cu cântec de pãsãrele iar cea de-a patra lefãcea coliere din flori de gheaþã.

Într-o zi regele Foc a fost vizitat de ovrãjitoare rea.

Aceasta aducea acuzaþii false prinþesei celemai mici, Apa.

— Nu e folositoare ! zicea ea. Apa distrugefocul ! Vei muri din cauza ei. Distruge-o !

Auzind acestea, regele nu s-a îndurat s-odistrugã, pentru cã era prinþesa lui preferatã, dar a ordonatsã fie închisã într-o temniþã întunecoasã ºi murdarã.Zadarnic a cerut îndurare copila ºi lacrimi de cristal i-auudat obrajii proaspeþi.

În acest timp, copiii nu au mai vrut sã creascã,oamenii au îmbãtrânit, animalele au fugit ºi nu s-au mai întors,marea a secat, florile s-au ofilit, fructele au pierit ºi florile degheaþã s-au topit.

Vãzând acestea, prinþesele Luna ºi Pãdureaîmpreunã cu cele patru domniþe au urzit un plan de eliberare amezinei Apa. Au ajuns la castelul hainei vrãjitoare. Toamna achemat vântul care dintr-o suflare i-a dãrâmat castelul, Iarna i-a îngheþat sufletul, Primãvara a adus soarele, iar Vara i-a ordonatacestuia s-o ardã. S-a stins vrãjitoarea ºi odatã cu ea, puterilesale.

Lacãtele temniþei unde era prinþesa Apa aucãzut pe loc, iar regele Foc îndatã ºi-a dat seama de greºealafãcutã.

Micuþa prinþesã a fost eliberatã. Aceasta a reînviat natura,dar a hotãrât sã plece într-o altã lume împreunã cuprietenele ei, iar aici, pe acest Pãmânt sã lase doar puterilelor. Astãzi nu mai sunt prinþese, însã noi putem sã alegemcum vrem sã fim.

Ca vrãjitoarea cea rea, dacã poluãm apa, sau caprietenele ei care au ajutat-o sã se salveze ºi implicit ausalvat viaþa noastrã ?

Þãpãluº BiancaClasa a IV-a C

Apa în viaþa noastrã

Scriind aceste cuvinte, caut sã împart cuvoi înþelesul lor ºi sã conºtientizãm rolul apeiîn viaþa ºi existenþa oamenilor, a plantelor ºia tuturor vieþuitoarelor de pe Pãmânt. Cãutând o definiþie a apei, nu gãsescaltceva decât cuvântul ,,viaþã’’. Dacã nu arexista apa, noi nu ne-am putea îngriji. Nune-am putea prepara hrana. N-am puteasupravieþui ºi n-am putea evolua.

Pentru noi apa e mai mult decât unsimplu cuvânt, e viaþa.

Preþuiþi apa pentru cã ea e esenþaexistenþei noastre pe acest Pãmânt !

Covaci Ana - MariaClasa a IV - a C

6

O lume într-o picãturã…

Oare cum o fi o lume într-o picãturã?Oare cum o fi totul în miniaturã?Ceva nemaivãzut, nemaiaºteptat,

Ca lumea sã fie mai micã treptat, treptatTotul sã fie ca într-un vãl de umezealã

Dar, sã mai fie acoperit de o mare lustruialã.Blocurile sã fie curate

Ca în poveºtile din carteFlorile sã fie nemaipomeniteNemaivãzute, Nemaiauzite,

Grãdinile sã fie curate ºi frumoase,Oamenii sã râdã pe la terase.Sã fie totul într-o picãturã,

Sã o iau în mânã ºi sã vãd lumea în miniaturã...

TOADER LAURAClasa a III-a C

APA, PRIETENA NOASTRÃ

Apa e izvor de viaþã,Ne-nsoþeºte zi de zi,

Pas cu pas ea ne învaþãDe când suntem mici copii.

Sãnãtatea ne-ocroteºte,În cer ºi pe pãmânt,

Când în soare strãluceºte,Când înghite rând pe rând.

Case, lanuri. De aceeaOameni mari din astã lume

Respectaþi natura, APAªi-o sã fie foarte bine.DOBRE IASMINA

clasa a II - a A

PROVERBE DESPRE APÃ

În vorbirea uzualã, existã o serie de expresii, locuþiunice au tangenþã cu apa. Aceste expresii, nu trebuieinterpretate ad litteram, textual. Poþi sã le pãtrunziînþelesul.Exemplu:

1. Lãsã-i apei drumul ei! (Lasã sã se întâmpleceva ce nu se poate schimba)

2. E spãlat cu toate apele.3. I-a ajuns apa la gât.4. A fi apã liniºtitã.5. Se þine deasupra apei.6. A nu putea sã tulbure nici o apã micã.7. Îi lasã gura apã.8. A gãti ºi din apã chioarã.9. A cãra apã cu ciurul.10. Predicã despre apã ºi bea vin!

elevii clasei a II - a A

“Dacã apa e curatã,viaþa ni-i asiguratã”

Sub acest generic, elevii clasei a V - a B,echipaþi în costume, special concepute din sacicoloraþi, frunzuliþe, hârtie coloratã ºi cu diferitepiese ce simbolizau materialele poluante, au jucatsceneta cu acelaºi titlu, scrisã de doamna OlimpiaSava. Printre roluri, menþionãm: VrãjitoareaPoluare, Natura, Plumbul, Cadmiul, Arseniul,Plasticul, Azotul, Amoniacul ºi bolile pe care le potprovoca aceste substanþe organismului uman.

SPRE REFLEXIE

Totul provine din apã!Totul se menþine prin apã!Oceanule, lasã-ne veºnica ta domnie!

Doar când ultimul copacva fi desþelenit,

ªi ultimul peºte prins,Vom constata,

Cã banul nu se poate mânca!Proverbul despre vin, în care

stã adevãrul, poate fi parafrazat:

„În apã stã adevãrul despre mediul nostru!”

elevii clasei a II -a A

7

8

22 MARTIE - “ZIUA MONDIALÃ A APEI”

Activitate în orizontul local în parteneriat cu ªcoalaGimnazialã Drãgãneºti ºi Agenþia Regoionalã deProtecþie a Mediului Galaþi

Cât de importantã este apa pentru noi? „Foarte importantã” arrãspunde unii; „E vitalã” ar rãspunde alþii. ªtim cu toþii cã apa esteindispensabilã vieþii ºi cã primele forme de viaþã de pe planeta Pãmânt auapãrut în apã ºi cã apa este esenþa vieþii.

Apa o folosim la consumul zilnic, pentru cã fiecare organism arenevoie de o anumitã cantitate de apã pentru a supravieþui. Apa o folosimpentru: a ne curãþa mâinile, corpul, hainele ºi alimentele pe care le consumãm,locuinþele, autoturismele, irigat în agriculturã, în procesul industrial pentrurãcirea instalaþiilor sau în reacþiile chimice pentru obþinerea unor produsefinite.

Apa se gãseºte pe suprafaþa Pãmântului, în toate cele trei stãri deagregare: lichidã, solidã ºi gazoasã în acelaºi timp. Apa ocupã 71% dinsuprafaþa totalã a planetei Pãmânt. Din cantitatea totalã de apã de pe glob, apaocupatã de Oceanul Panetar, care este sãratã, este în proporþie de 97,5% ºidoar restul de 2,5% este apã continentalã. Apa dulce apare sub diferite formepe suprafaþa pãmântului ºi anume: Spre depsebire tãrile tropicale, Româniaeste udatã de apele Dunãrii ºi de afluenþii acesteia pe care îi colecteazã în mareparte pe teritoriul României ºi are peste 3000 de lacuri, dar care nu reprezintãmai mult de 1% din suprafaþa þãrii, din subteran ies la suprafaþã izvoare de apãpotabilã, mineralã, termalã. Din atmosferã primim o cantitate mai mare deprecipitaþii decât þãrile din regiunile tropicale ºi cu toate acestea tot avemmotive sã ne plângem cã apa este insuficientã pentru a asigura o bunã creºtereºi dezvoltare a plantelor de culturã ºi pentru aprovizionarea cu apã apopulaþiei.

Dar ce facem noi pentru apã? ªi ºtim cât este de curatã apa pe care oconsumãm? Uneori ºtim cã este curatã pentru cã o obþinem dintr-o sursãnepoluatã, alteori îi credem pe cei care ne spun cã apa este curatã, dar nu esteîntotdeauna foarte adevãrat.

prof. Fãnica Rarinca

Elevii ªcolii Gimnaziale nr. 41 Galaþifac cunoºtinþã cu elevii de la

ªcoala Gimnazialã Drãgãneºti

Înainte de a începe activitatea,am realizat o pozã de grup

Pe malul Lacului Cãtuºa, erau depozitate gunoaie de tot felul.

22 Martie a fost o zi cu totul ºi cu totul specialã deoarece am mersîmpreunã cu doamna director Diaconu Elena, cu doamna profesoarã RarincaFãnica, doamna profesoarã Vâlcu Mãrioara ºi împreunã cu alþi elevi care facparte din Consiliul Elevilor într-o mini excursie cu scopul de a studia APA.

Excursia a început la ora 8:30, când am plecat spre Lacul Cãtuºa undene-am întâlnit cu niºte elevi de la o ºcoalã din Comuna Drãgãneºti, împreunãcu doamna lor director, Mâºcã Lilica. Acolo a venit ºi domnul inginer TupilatuFlorin care ne-a explicat ce se întâmplã cu apa din lac. Înainte de plecare d-naprofesoarã a fãcut niºte mãsurãtori cu privire la transparenþã, temperatura apeidin lac.

CRIª AN ANDREEA, clasa a VI - a A

9

Am început de la Lacul Cãtuºa, unde domnul inginer, Florin Tupilatu ne-a explicat despre cât de poluatãeste apa din cauza combinatului.Tot el a luat mostre de apã din lacpentru a i se mãsura temperatura,

SEREA DIANAclasa a VI - a C

Balta Cãtuºa este în curs de colmatarecu sedimente deversate deCombinatul Siderurgic Galaþi.În urma mãsurãtorilor a reieºit cã apa din Balta Cãtuºa avea o temperatura de 4 – 5 º C,o culoare uºor gãlbiue ºi un uºor iz de baltã.

Alãturi de Lacul Cãtuºa se aflã un bazin în care se acumuleazã apaprovenitã de la combinat. Deºi apa trece prin diferite centre de epurare, eaeste, totuºi, destul de poluatã. Înainte de plecare am luat probe de apã din lacdupã care am mãsurat temperatura ºi limpezimea acesteia. D-na directoareîmpreunã cu câþiva elevi au propus un imn antipoluare pe care l-am învãþat cutoþii.

MAÞOIANU GEORGIANAclasa a VI - a A

Elevii cântã un imn inchinat apei,preluat din piesa de teatru“Dacã apa e curatã, viaþa ni-i asiguratã”scrisã de doamna Olimia Sava

Împreunã cu profesorii lor, elevii facmãsurãtori asupra transparenþei apei

utilizând discul Seki. În urma acestormãsurãtori a reieºit o transparenþã totalã

de 80-85 cm, chiar pânã la fundul lacului .

Dupã ce am luat probe de apã, am mers laGrãdina Botanicã. Acolo mergeam cu baloane ºi cupancarde aducând la cunoºtinþa oamenilor pe lângãcare treceam cã este ziua apei ºi trebuie sã opãstrãm curatã ºi sã nu o poluãm. Am vãzutexpoziþia cu blãnuri de mamifere ºi multitudineade peºti coloraþi. Am lãsat ºi un mesaj în jurnalulgrãdinii.

PATRICHE MARIANAclasa a VII - aB

Pe drum, spre Grãdina Botanicã, în autocar, am construit pancardededicate salvãrii apelor: „NU POLUAÞI APA!”, „Viaþa înseamnã apã”,„Economisiþi apa!” etc. ºi am umflat baloane pe care am scris „22 Martie -Ziua Mondialã a Apei” etc., pentru a arãta oamenilor scopul nostru de aproteja apele. Când am ajuns le-am prins cu bolduri pe spate. Am intrat laPlanetariu unde am vãzut mamifere din România împãiate ºi peºti de diferitespecii, forme, mãrimi ºi culori, care mai de care mai frumos în felul sãu.

Am ajuns la Dunãre. În timp ce aºteptam bacul, am luat interviuripescarilor. Fiecare ºi-a spus pãrerea care a fost negativã sau pozitivã. Când ne-am întors am continuat interviurile.

PÃDURARU ANA MARIAclasa a VI - a C

Elevii de la Drãgãneºtiau fostimpresionaþi de mica „plimbare” pe care aurealizat-o în Univers. Înainte de plecare,eleva Bucur Andreea de la noi din ºcoalã acumpãrat o floare pe care a donat-o ºcolii.Doamna director a propus sã facem o pozãde grup ºi asta am ºi fãcut.CRIªAN ANDREEAclasa a VI - a A

10

Apoi ne-am dus sã trecem cu bacul.Am avut ideea strãlucitã de a

face minireportaje oamenilor pe carei-am întâlnit. Am „interogat”aproximativ 15-20 persoane.Principala întrebare a fost „ªtiþi ce ziimportantã este ºi ce sãrbãtorim noiastãzi?”. În principal am fost puþindezamãgiþi deoarece am aflat cãoamenii nu prea ºtiau mare lucrudespre ziua apei.Am avut curajul de ane continua reportajele cu întrebarea„Consideraþi cã apa Dunãrii estecuratã?”. Oamenii în raport de 90% au spus cã nu este curatã ºi cã principala vinã oavem noi, oamenii. Am fost plãcuþi surprinºi, deoarece avem modalitatea de a acuzanoi pe alþii iar de obicei negãm orice vinã ce sare asupra noastrã. Oamenii ºtiu cãsunt principalii vinovaþi, dar totuºi ºtiu ei „cine ar putea face ceva pentru a salva apade impuritãþi? La aceastã întrebare am primit rãspunsuri precum „guvernul ar trebuisã facã ceva” ori „cei cu bani ar fi mai capabili pentru munca aceasta”. Am încercatsã le explicãm totuºi cã ºi noi am putea face ceva pentru apã... Cel puþin minimul l-am putea face ºi noi. A urmat întrebarea „v-aþi alãtura unei campanii ce ar veni înajutorul apei contra poluãrii?”. Am primit diverse rãspunsuri ºi am aflat cãaproximativ 85% din oameni s-ar alãtura unei astfel de campanii.

Chiar dacã în urma reportajelor am fost puþin dezamãgiþi deoarece oameniinu voiau sã înþeleagã folosul unei ape bune potabile, am înþeles cã undeva aceºtioameni au învãþat ceva ºi ºi-au pus întrebarea „Dar oare aveau copiii aceiadreptate?”

EZARU RALUCAclasa a VIII - a C

Dupã o pozã de grup lângã unpanou care ne cerea sã protejãm apa,

ne-am îndreptat paºii cãtre apele Dunãrii,pe care le-am gãsit destul de murdare.

De pe bac se vedeau pescãruºii care se adunau la gurile de scugereale apelor cu impuritãþi, iar mirosul acestor ape era destul de greu

ºi de înþepãtor. Chiar dacã scurgerile de canalizare ale apelorprovenite din oraºul Galaþi au fost oprite, totuºi, cantitãþi mici de

ape poluate se mai scurg în Dunãre.

Ajunºi pe celãlalt mal al Dunãrii, am luat din nou probe de apã,dupã care am plecat cu bacul. Aflaþi pe bac am calculat viteza de curgrea apei Dunãrii.

Dupã o epuizantã zi plinã de activitãþi, am luat o bine meritatãmasã la McDonald. Cei din Drãgãneºti s-au distrat grozav, ºi abiaaºteaptã vizita pe care am promis cã le-o facem.

MAÞOIANU GEORGIANAclasa a VI - a A

11

Pe data de 7 aprilie 2008, elevii clasei a VII-a A, conduºi de d-na prof. IleanaBlãnaru, au desfãºurat, în cadrul proiectului “OZANA CEA FRUMOS CURGÃTOARE”,activitatea CUM Sà TRÃIM SÃNÃTOS, cu prilejul ZILEI MONDIALE A IGIENEI.

La activitate au participat: conducerea ºcolii, cadre didactice º ielevii claselor V-VIII. Activitatea s-a desfãºurat în cabinetul metodic.Deschiderea a facut-o d-na director, Elena Diaconu, prezentând obiectivele

proiectului, partenerii, activitãþile carese vor desfãºura ºi a apreciat implicareaelevilor cls. a VII-a în implementareaºi derularea proiectului.

In continuare d-na prof. IleanaBlãnaru a prezentat noþiuni generalelegate de igienã, importanþa stãrii desãnãtate a individului º i curãþeniasufletului.

Pe un fundal muzical,„Anotimpurile” de A. Vivaldi, o grupãde elevi cuprinºi de emoþii, au prezentatceea ce au selectat pe coli flip-chart:• igiena mâinilor ºi a unghiilor;

• igiena pãrului;• igiena pielii;

• igiena îmbrãcãmintei;• igiena încãlþãmintei;• igiena somnului;• igiena locuinþei;• igiena locaþiei ºcolii;• igiena sistemului osos ºi muscular;

• rolul igienei personale în prevenirea bolilor transmisibileiar o altã grupã de elevi au realizat postere (afiºe) pe teme de igienã ºi expunereaunor proverbe.

Au urmat discuþii, dezbatericonduse de prof. Ileana Blãnarusi prof. Fãnica Rarinca.

D-ra prof. Rarinca Fãnica a prezentatregulile de igienãfolosite de omenireîncã din antichitate,riscurile folosiriiproduselor º iserviciilor cosmeticeºi concursul care se vadesfãºura între clasepe teme de curãþenie.

În final d-na prof. Ileana Blanaru, a apreciat cã starea de sãnãtateindividualã ºi a comunitãþii depinde de gradul de culturã º i de strategiile

pe care le-ai construit pentru susþinerea unuistil de viaþã sãnãtos.

Mulþumiri tuturor participanþilor!

Prof. Ileana Blãnaru.

CUM SÃ TRÃIM FRUMOS?

12

CALENDAR ECOLOGIC

Ziua Evenimentul Aniversat

02 Februarie Ziua Mondialã a Zonelor Umede, Convenþia Ramsar

15 Martie - 15 AprilieLuna Pãdurii

22 Martie Ziua Mondialã a Apei

23 Martie Ziua Mondialã a Meteorologiei

01 Aprilie Ziua Pãsãrilor

17 Aprilie Ziua Mondialã a Sãnãtãþii

22 Aprilie Ziua Pãmântului

24 Aprilie Ziua Mondialã a Protecþiei Animalelor de Laborator

10 Mai Ziua Pãsãrilor ºi Arborilor

15 Mai Ziua Internaþionalã de Acþiune pentru Climã

24 Mai Ziua Europeanã a Pãsãrilor

05 Iunie Ziua Mediului

08 Iunie Ziua Mondialã a Oceanelor

17 Iunie Ziua Mondialã pentru Combaterea Deºertificãrii

21 Iunie Ziua Soarelui

11 Iulie Ziua Mondialã a Populaþiei

09 August Ziua Internaþionalã a Grãdinilor Zoologice ºi Parcurilor

16 Septembrie Ziua Internaþionalã a Stratului de Ozon

18 Septembrie Ziua Mondialã a Geologilor

23 Septembrie Ziua Mondialã a Curãþeniei

25 Septembrie Ziua Internaþionalã a Mediului Marin

26 Septembrie Ziua Mondialã a Munþilor Carpaþi

01 Octombrie Ziua Mondialã a Habitatului

04 Octombrie Ziua Mondialã a Animalelor

08 Octombrie Ziua Mondialã pentru Reducerea DezastrelorNaturale

16 Octombrie Ziua Internaþionalã a Alimentaþiei

17 Octombrie Ziua Internaþionalã pentru Eradicarea Sãrãciei

31 Octombrie Ziua Internaþionalã a Mãrii Negre

08 Noiembrie Ziua Internaþionalã a Zonelor Urbane

10 Decembrie Ziua Mondialã a Drepturilor Omului

14 Decembrie Ziua Internaþionalã de Protest ÎmpotrivaReactoarelor Nucleare

29 Decembrie Ziua Internaþionalã a Biodiversitãþii

13

IMPORTANÞA APEI PENTRU OM ªI VIEÞUITOARE

Apa pentru om. Multe secole apa a fost consideratã un element. În anul1781, fizicianul englez H. Cavendish a arãtat cã apa se formeazã prin explozia unuiamestec de hidrogen ºi oxigen, cu ajutorul scânteii electrice. În 1783, Lavoisier arepetat experienþa, realizând pentru prima oarã sinteza cantitativã a apei. S-a stabilitatunci cã 2 g de hidrogen se combinã cu 16 g de oxigen pentru a da 18 g de apã. În1805, Humboldt ºi Gay-Lussac au arãtat cã apa este formatã din douã volume dehidrogen ºi un volum de oxigen. Apa naturalã constã în amestecul speciilor de izotopiai oxigenului: 16O, 17O, 18O, cu cei trei izotopi ai hidrogenului: 1H, 2H, 3H.Combinarea acestora genereazã 18 specii de molecule de apã. Apa purã esteîntotdeauna un amestec de apã uºoarã (H2O) ºi cantitãþi extrem de mici de apã grea(D2O) ºi apã hipergrea (T2O).

Stare naturalã. În naturã, apa se gãseºte din abundenþã, în toate stãrile deagregare:

în stare lichidã (forma în care acoperã 2/3 din suprafaþa pãmântului; subformã de mãri, oceane, râuri, fluvii, ape subterane);În stare solidã (formeazã calote glaciare);în stare gazoasã (atmosfera conþine o cantitate considerabilã de apã subformã de vapori invizibili).

Apa urmeazã un circuit în naturã:- Cãldura soarelui determinã evaporarea apei de suprafaþã.- Vaporii rezultaþi se ridicã în atmosferã. Dacã în atmosfera saturatã cu vapori

de apã apare o scãdere de temperaturã, parte din vaporii condensaþi iauforma de nori, ceaþã, ploaie, zãpadã, grindinã. În anotimpurile calde, dar cunopþi rãcoroase se depune rouã, iar dacã temperatura solului este sub 0º C,se depune brumã.

- Apele ajunse la nivelul solului sau cele ce rezultã din topirea zãpezilor, înparte umplu din nou lacurile, râurile, fluviile, mãrile, oceanele.

- Altã parte strãbate straturile de pãmânt, la diferite adâncimi, formând apelefreatice.

- Apa subteranã poate reapãrea la suprafaþã, fie prin izvoare, fie extrasã prinfântâni, puþuri sau sonde.În cadrul acestui mare circuit natural se disting circuite secundare, din care,

importanþã deosebitã prezintã circuitul biologic. Acesta constã în pãtrundereaapei în organismele vii ºi redarea ei în circuitul natural prin respiraþie,transpiraþie, moartea organismelor.Distingem ºi un circuit apã-om-apã care se referã la intervenþia activitãþii omuluiîn circuitul natural.

Totalitatea apei pe pãmânt este de aproximativ 1,46 miliarde km3 din care97% este în oceane ºi mãri, 2% în calotele glaciare ºi 1% în râuri, lacuri, pânzefreatice.Apa potabilã nu trebuie sã conþinã organisme animale ºi vegetale ºi sãsatisfacã cerinþe de calitate superioarã privind indicatorii fizico-chimici, biologiciºi

bacteriologici.Alimentarea cu apã a centrelor urbane prezintã o mare importanþã, cãci apele

trebuie sã fie tratate înainte de a fi puse la dispoziþia populaþiei. Pentru epurareaapei se folosesc: ozon, clor, hipoclorit de calciu (apã de Javel), cloraminã. Încazul clorului se utilizeazã aproximativ 0,1 mg clor la litru. O cantitate prea marede clor, dã apei un gust dezagreabil ºi chiar un miros urât. Serviciile americaneadaugã apei potabile puþinã floururã de sodiu, pentru a combate cariile dentare.

Apa pentru vieþuitoare. Apa este un component indispensabilvieþii. Un om consumã în medie 3 l apã/zi, iar corpul sãu are un conþinut de 60-70% apã. Un pom evaporã aproximativ 200 l apã/zi. În organismele vii, apa esteconþinutãîn forma: intracelularã, interstiþialã ºi circularã. Þesutul adipos ºi oaseleconþin 33% apã, muºchii 77%, plãmânii ºi rinichii 80%, substanþa cenuºie 85%,iar lichidele biologice: plasma 90% ºi saliva 99,5%. Apa nu este numai unconstituient al organismelor vii, dar joacã un rol extrem de importantca cel deregulator termic sau de irigator al þesuturilor vii.

Fiinþele vii nu pot supravieþui în absenþa apei, toleranþa la deshidrataredepinzând de specia respectivã. Exemplu: Cãmilele, traversând deºertul îºi potproduce aproximativ 40 l apã prin oxidarea grãsimilor ce se gãsesc în cocoaºã. Încondiþii normale, cãmila se hrãneºte cu plante verzi, ce conþin multã apã.Carnivorele care au nevoie imediatã de apã se hrãnesc cu erbivorele ale cãrorþesuturi conþin multã apã. Omul s-a adaptat la condiþiile mediului înconjurãtor -populaþia nomadã a deºerturilor consumã o cantitate mai micã de apã decâtpopulaþia sedentarã. De ce nu putem bea apã de mare? Rãspunsul la aceastãîntrebare este dat de compoziþia chimicã a apei de mare. Aceasta conþine sãruri. Ocantitate de 100 g sãruri provenite prin consumarea apei de mare, ajunse în sângepoate genera adevãrate accidente. Plantele superioare tereste absorb apã în modpasiv ºi activ.

Absorbþia pasivã . Datoritã transpiraþiei la nivelul frunzelor, celuleleacestora se aflã într-o stare de nesaturaþie mãrind forþa de sucþiune. Aceasta setransmite prin tulpinã ºi rãdãcinã, pânã la perii absorbanþi, care pãtrund prinparticulele solului, aderând la acestea. Are loc absorbþia apei de capilaritate dinspaþiile rãmase între particulele solului. Acest tip de absorbþie asigurã cea maimare cantitate de apã absorbitã de o plantã terestrã superioarã.

Absorbþia activã se realizeazã prin apariþia unei presiuni pozitive în rãdãcinaplantei bine aprovizionatã cu apã. Astfel, apa este absorbitã de rãdãcinã ºicondusã prin tulpinã pânã la frunze. Intensitatea absorbþiei apei este condiþionatãde: cantitatea de apã din mediul înconjurãtor, temperatura, pH, substanþe toxicedin sol, etc.

ASOFRONIE SORINA, clasa a V- a B

14

POLUAREA APEIPoluarea este fenomenul prin care apa se încarcã cu substanþe dãunãtoare

vieþii. Aceasta îºi modificã compoziþia sa naturalã, atunci când este pãtrunsã de elementestrãine ce au efect dãunãtor asupra plantelor ºi animalelor.

AUTOEPURAREA ªI PRAGUL POLUÃRIIO apã este consideratã poluatã când compoziþia chimicã sau starea sa fizicã,

ori chiar esteticã, sunt modificate direct sau indirect de acþiunile omului, în aºa mãsurãcã nu se mai presteazã a fi utilizatã în stare naturalã.

Autoepurarea este însuºirea de care dispune o unitate acvaticã (râu, lac, etc.)de a absorbi, fãrã a suferi daune, o anumitã încãrcãturã de poluanþi, de a asigura distrugereasau mineralizarea elementelor poluante respective.

Gradul de poluare, ca ºi posibilitãþile de autoepurare, se apreciazã prin doitermeni:

- cantitatea de oxigen din apã- prezenþa unor produºi strãini, nocivi sau toxici în anumite cantitãþi

Dozele limitã de elemente toxice ce le poate suporta o apã, fãrã sã asfixiezevieþuitoarele, sunt foarte variabile, dupã întrebuinþarea ce urmeazã a fi datã apei.

Scãderea conþinutului de oxigen ºi otrãvirea cu alte elemente toxice se combinã,de obicei, cu adaosul apelor menajere ºi al celor deversate de industrie sau agriculturã.

În ultimul timp s-au luat mãsuri drastice de epurare, care au dat rezultate bune.SURSELE DE POLUARE A APELOR1. Poluarea industrialã a luat proporþii odatã cu creºterea acesteia. Cele

mai poluante sunt industria alimentarã ºi cea chimicã. Abatoarele consumã o medie zilnicãde 500 l apã pentru fiecare animal sacrificat, care apoi e deversatã poluatã. În þãriledezvoltate, industria alimentarã provoacã 20-25% din întreaga poluare, iar industriachimicã 30%, deversând cele mai diferite substanþe toxice, uneori producând poluãrideosebit de grave, dacã apele nu sunt epurate înainte de deversare. Rafinãriile, ºi îngeneral, petrochimia rãspândesc hidrocarburi, iar pelicula de petrol împiedicã reoxigenareaºi dezechilibreazã capacitatea de autoepurare a pelor. Industria mai deverseazã ºi apeîncãlzite, care modificã temperatura din jur.

2. Poluaraea agricolã se realizeazã cu pesticide, îngrãºãminte chimice ºidejecþii zootenice. Pesticidele sunt folosite în scopul de a distruge activitatea insectelordãunãtoare, a rozãtoarelor, ciupercilor. Ele au adus servicii imense, distrugând insectecare transmit microbi sau care consumau pânã la 50% din recolte. Cu toate acestea,folosirea lor masivã a dus la otrãvirea unor ape. Unele dintre aceste substanþe se degradeazãlent, acumulându-se în unele plante sau animale consumate de om. Apa fiind principalulvehicul al pesticidelor, ele distrug sau ameninþã echilibrul biologic al unitãþilor acvatice.ªi unele îngrãºãminte chimice pot fi dãunãtoare: de exemplu azotaþii în surplus se potuni cu materiile organice în fermentaþie ºi distrug fauna acvaticã.

3. Poluarea urbanã se manifestã prin evacuarea apelor amenajere, fie încanale, în râuri sau ocean, fie infiltrate în pânza freaticã. Canalele colecteazã conþinutulinstalaþiilor sanitare, al bucãtãriilor, încãrcate cu reziduuri organice, cu bacterii patogene,cu detergenþi etc.

4. Poluarea radioactivã a debutat cu pulberi provenite de la exploziileatomice ºi s-a mãrit apoi prin crearea diferitelor laboratoare ºi uzine atomice, careevacueazã ape radioactive. Poluarea apelor oceanice este mai mare în estuare, în locurilede vãrsare a marilor râuri ºi fluvii, zonele de litoral cu mari densitãþi urbane ºi industriale,în mãrile închise, cu alte cuvinte tocmai acolo unde trãiesc mulþi oameni.

Poluarea mãrilor ºi oceanelor. Oceanul s-a dovedit a fi limitat ca posibilitãþide regenerare, infectându-se repede. Echilibrul sãu biologic este ameninþat ºi odatã cu eleste ameninþat ºi rolul sãu de întreþinere a vieþii pe Pãmânt. Hidrocarburile constituieprincipalii poluanþii. Petrolul fiind sursa cea mai periculoasã pentru mediul marin,intinzându-se ca o enormã peliculã neagrã, opreºte oxigenarea, absoarbe lumina, reducefotosinteza. Sursele de poluare cu petrol sunt:

- din sondele forate în mare- din pierderile prin transportul cu vase sau conducte- din spãlatul tancurilor petroliere- de la exploatãrile ºi rafinãriile de pe litoral sau din apa râurilor poluate.Foarte grave sunt accidentele produse de tancurile petroliere care poartã

obiºnuit, încãrcãturi de 300 000 t petrol ºi chiar mai mult; ele formeazã „mareea neagrã”,care produce pagube imense, plajele sunt afectate, pãsãrile mor în numãr impresionant,iar flora ºi fauna acvaticã sunt afectate în mod deosebit, când nu se intervine urgentpentru înlãturarea acestor pelicule.

Apele uzate ºi infectate provenite de pe continent afecteazã cu precãderelitoralul. Ele sunt periculoase mai ales prin pesticidele ºi unele metale grele, dar ºi prinalþi produºi chimici pe care îi poartã.

Mãsuri de epurare ºi antipoluareLupta împotriva poluãrii a început printr-o serie de legi unilaterale, care în

ultimul timp au cãpãtat, în multe þãri, caracter unilateral de lege cadru. S-au elaborattotodatã programe ce vizeazã tehnici tot mai puþin poluante, ca tehnici de epurare aapelor înainte de a fi deversate în râuri, lacuri sau mare.

Staþiile de epurare reprezintã principalul mijloc pentru tratarea apelor poluate,mai ales a celor menajere. Se aplicã mai întâi un „pretratament” care reþine materiilegrosiere, nisipurile ºi chiar uleiurile ºi grãsimile. Apoi se face tratarea de epurare propriu-zisã a apei în „bazine de oxidare”.

Existã, totuºi, o serie de sãruri, pesticide, hidrocarburi, care trec ºi prin acestfiltru.

Pentru apele marine existã convenþii, care prevãd obligaþia fiecãrui stat de aavea, în porturi, instalaþii pentru colectarea reziduurilor de hidrocarburi, interdicþia de alua apa ca test în cisternele de petrol, interdicþia totalã de a vãrsa reziduuri petroliere înmare.

RUSU ANA MARIA, clasa a V - a B

15

SPAÞIILE VERZI, POLUAREA AERULUI ªI STAREA DE SÃNÃTATE A POPULAÞIEI ORAªULUI GALAÞI

Poziþia geograficã.Oraºul Galaþi este situat în estul þãrii, la distanþe de aproximativ 45°20 lat. N faþã

de Ecuator ºi la 28° E faþã de meridianul de 0°, în SE Câmpiei Covurluiului; se întinde pe treiterase ale Dunãrii: Valea oraºului, cu altitudine între 5 - 7 m ºi altele douã, prima cu o altitudineîntre 20 - 25 m (centrul oraºului) ºi a doua cu altitudini care depãºesc 40 m; între confluenþaSiretului ºi Prutului cu Dunãrea; la 130 km de þãrmul Mãrii Negre ºi la aproximativ 250 km deBucureºti (capitala României), Iaºi, Ploieºti, Buzãu, Constanþa, Chiºinãu(Republica Moldova)ºi Odessa (Ucraina). Este al 5-lea oraº al þãrii ca mãrime (293.523 locuitori) ºi cel mai mare portsituat pe Dunãrea maritimã.

Trama stradalã principalã este datã de evoluþia oraºului în timp, fiind ori paralelã cucursul Dunãrii, ºi orientatã V -E, exemplu: Bulevardul Brãilei, Str. Tecuci, Str. Basarabiei, oriaproape perpendicularã pe cursul Dunãrii cu orientare N – S, exemplu: Str. Domneascã, Str.Nicolae Bãlcescu, Str. Traian, Str. George Coºbuc, Bulevardul Siderurgiºtilor etc. Între strãzileprincipale, oraºul are o tramã stradalã mixtã cu mici pieþe (ronduri) sau cu strãzi ce se întretaieîn unghiuri drepte sau chiar cu o trama stradalã dezordonatã.

Ca o caracteristicã a acestui oraº este cã cele mai multe dintre strãzile orientate vest-est sunt aproape complet lipsite de vegetaþie arboricolã, ceea ce determinã un grad maxim deinsolaþie; pe aceste strãzi poluarea este ºi ea ridicatã deoarece sunt intens circulate de autoturisme.Strada cu cel mai intens trafic rutier este Str. Brãilei, stradã intens circulatã ºi de pietoni caresuportã efectele negative ale poluãrii cu gazele emise de autoturisme. Strãzile care sunt orientatenord-sud sunt bine umbrite atât de umbra produsã de blocuri cât ºi de arborii ce strãjuiescstrada de o parte ºi de alta. Exemple de astfel de strãzi sunt: Constructorilor, Regiment 11 Siret,ºi Str. George Coºbuc Aceste strãzi au un trafic mai redus de automobile ºi populaþi e comparativcu strãzile orientate V – E.

Parcurile ºi spaþii verzi ocupã suprafeþe reduse în comparaþie cu suprafeþele ocupatede construcþii ºi de ºosele asfaltate. Spaþiile verzi ale oraºului sunt: Faleza Dunãrii, ParculC.F.R., Grãdina Publicã, Parcul Eminescu, Grãdina Botanicã, Parcul Rizer, Parcul Þiglina, celepatru cimitire ale oraºului ºi eventual suprafeþele ocupate de arbori sau pomi fructiferi întreblocurile de locuinþe. Suprafeþele de spaþii verzi sunt apreciate în statisticile de pânã acum a fide aproximativ 2,67 de metri pãtraþi pentru fiecare gãlãþean faþã de o medie din România în careunui cetãþean îi revin aproximativ 18 metri pãtraþi de spaþiu verde ºi faþã de media Europei de25 metri pãtraþi pentru fiecare locuitor. Deºi, Primãria oraºului a declarat recent cã suprafaþa despaþiu verde este 24,6 m pãtraþi pentru fiecare cetãþean, cu toate cã cu un an în urmã a declaratcã suprafaþa de spaþiu verde a oraºului este foarte redusã (de 2,64 m2/locuitor) a fost contrazisde Agenþia de Protecþia Mediului Galaþi care afirmã: „Unde pot fi printre blocuri 722 de hectare,adicã mai bine de jumãtate din suprafaþa combinatului?” ºi cã în anul 2007 „s-au tãiat 1.459 dearbori ºi s-au plantat doar 855... (Viaþa Liberã).

Climaeste temperat continentalã moderatã, cu un etajclimatic de câmpie, având temperatura medie anualã de 10,5° C,iar vânturile bat predominant dinspre N (23,8%), SV (15%) ºi NE(12,7%), dar cu o frecvenþã anualã a calmului atmosferic de 10%.În lungul fluviului Dunãrea ºi în zonele joase ale oraºului,dimineaþa se pot produce inversiuni de temperaturã asociate cufenomene de ceaþã. Numãrul mediu anual de zile cu ceaþã la Galaþieste de 51.

PARTICIPAREA CADRELOR DIDACTICE LA SIMPOZIONUL INTERJUDEÞEAN DE MEDIU DE LAªCOALA NR. 38 “GRIGORE MOISIL” GALAÞI

Industria este bine reprezentatã în Galaþi, care este al treilea mare centru industrial dinþarã. Industria s-a dezvoltat prin valorificarea potenþialului principalei resurse hidrice, Dunãrea.Astfel s-au dezvoltat o serie de ramuri ale industriei de prelucrare, dar si ale industriilor producãtoarede maºini si utilaje: SC ARCELLOR MITTAL SA - combinat siderurgic; SC INTFOR SA - laminaretablã subþire; SC ATLAS SA - produce mijloace de transport pentru combinatul siderurgic; SCTREFO SA - prelucrarea metalelor; SC ELNAV SA - produce elice navale; SC MEHID SA - produceechipamente hidraulice; SC MENAROM SA – produce echipamente navale; SC DAMEN SA -construcþie ºi întretinere a navelor; Institutul de cercetare ºi proiectare navalã ICEPRONAV S.A.Galaþi ºi diverse întreprinderi din domeniul alimentar, textil, construcþii etc. În judeþul Galaþi suntactualmente în funcþiune 20886 firme. Din totalul producþiei industriale la nivelul judeþului, 71,7%revine industriei metalurgice, 4,3% industriei chimice, 2,8% industriei alimentare ºi restul altor ramuriindustriale (construcþii, industria textilã etc).

Sursele de poluare care afecteazã atmosfera, provin din: activitatea industrialã concentratãîn partea de vest (Combinatul Siderurgic) în est (construcþiile de nave) ºi în partea de nord a oraºului(industria uºoarã ºi alimentarã), transporturi, producþie energeticã, emisii accidentale de gaze îndepozitele de deºeuri menajere, emisii ca urmare a manipulãrii combustibililor în staþiile de depozitareºi distribuþie carburanþi, emisii rezultate de la staþiile de incinerare a unor categorii de deºeuri º.a.

Combinatul Siderurgic situat pe latura vesticã la o distanþã de 1-2,5 km de oraº, ocupã osuprafaþã de 1650 hectare ºi eliminã substanþe poluante pe o distanþã de 2 pânã la 10 km, în specialpe axa NE -SV, poluanþi cu un conþinut ridicat de monoxid de carbon (CO), bioxid de sulf (SO2),provenit din arderea cãrbunelui, hidrogen sulfurat (H2S), fenoli de la uzinele cocsochimice, oxizi deazot (NO2 ºi NO) º.a. Aceºtia se combinã rapid cu gazele din atmosferã, încât în prezenþa vaporilorde apã, se formeazã cantitãþi importante de acizi care se asociazã cu precipitaþiile atmosferice, formândploile acide. Dintre pulberi, praful de minereu de fier, praful de cãrbune ºi praful de oxid de manganau un aport important la poluarea atmosferei. Dezvoltarea industriei, asociatã cu puternice emisii degaze, produce aºa-numitul „efect de serã”. Între gazele care contribuie la formarea efectului de serãse numãrã: CO2, CH4, CFC, NH3. Aceste gaze absorb radiaþia solarã ºi împiedicã difuzia normalã acãldurii pe verticalã ºi modificã puternic temperatura atmosferei joase.

“Combinatul Arcellor Mittal polueazã aerul oraºului mai ales în timpul nopþii, iar aerul erespirabil doar cu îngãduinþã, reclamã locuitorii din Galaþi. Totuºi, cifrele poluãrii depãºesc doar pealocuri valorile-limitã admise. Aerul din oraºul de pe Dunãre nu prezintã dioxid de sulf, hidrogensulfurat, nitriþi sau pulberi în suspensie, în schimb are cam mult monoxid de carbon, aruncat înatmosferã de autovehiculele care circulã neîncetat. Astfel, cu o valoare de 5,9 mg de CO la fiecaremetru cub de aer, Galaþiul se situeazã - deocamdatã - pe primul loc al oraþelor poluate din România.Valoarea maximã admisã este 10 mg/m3, deci aparent nu sunt probleme. Dar aceastã cifrã indicãdoar cât de mult CO poate suporta organismul uman în mod accidental. Când analizãm valorilemedii anuale ºi contatãm cã acestea s-au menþinut ridicate ºi constante, de-a lungul mai multor luni,atunci pragul inferior de evaluare este de 5 mg/m3. Prin urmare, 5,9 mg CO este cam mult”.(GreenReport)

Pe de altã parte, parcul de autovehicule al oraºului Galaþi a crescut ºi a ajuns la valori de300000 de unitãþi, iar poluanþii emiºi de mijloacele de transport sunt constituiþi în primul rând dingaze ºi particule solide dintre care unele sunt cancerigene: 3-4 benzpiren, 1-2 benzpiren, iar benzinaetilatã lasã reziduuri de plumb în compuºi foarte vãtãmãtori pentru organism. Perimetrele cele maiafectate sunt locurile de parcare ºi marile intersecþii, unde în timpul demarãrii, concentraþiile de COpot depãºi de peste 20 de ori limita admisã.

Principalele regiuni poluate din oraºulGalaþi sunt cele din vest ºi din est.Deºi vântul bate predominant din

sector nordic, prezintã, totuºi valoriridicate ale frecvenþei ºi vânturiledinspre SV, iar valoarea calmuluiatmosferic este mai ridicatã decât

valoarea frecvenþei vântului din sectorvestic, ceea ce face ca mare parte din

poluanþii emiºi de CombinatulSiderurgic sã pluteascã deasupraoraºului. Acest lucru este vizibil

atunci când se vãd furnalele care emitîn aer un fum gros ºi se simte

îndeosebi pe perioada nopþii când aerul are un miros înþepãtor ºi greu respirabil. Partea de esteste poluatã, pe de o parte din cauza industriilor constructoare de maºini, din cauza vântuluicare bate dinspre est ºi nord-est, dar ºi din cauza faptului cã este situatã în regiunea joasã aoraºului, unde se produc inversiuni de temperaturã asociate cu fenomenul de ceaþã. Pentru

zona de pe terasele Dunãrii, se deosebesc trei regiuni în funcþie de suprafaþa de spaþiu verde,de apropierea de sursele de poluare, de tipul construcþiilor ºi de trama stradalã: a) o regiune

mai puþin poluatã situatã în partea nordicã ºi centralã cu suprafeþe mai mari de spaþiu verde ºicu construcþii joase de tip case, cu strãzi umbrite; b) o regiune în lungul Dunãrii având

construcþii mixte (case ºi blocuri) ºi porþiuni de strãzi umbrite dar cu sectoare mari de strãzilipsite de vegetaþie ºi însorite; c) douã regiuni situate în estul ºi vestul oraºului cu un grad

ridicat de poluare a aerului, cu construcþii înalte ºi dese ºi puþine suprafeþe de verdeaþã.Evaluarea calitãþii aerului are la bazã microinventarul emisiilor de poluanþi realizat

în baza programului AIRQUIS pentru anul 2001 precum ºi mãsurãtorile de calitate a aerului dinultimii patru ani. Numãrul ºi tipul locaþiilor au fost stabilite astfel încât sã fie reprezentativepentru protecþia sãnãtãþii umane ºi a mediului la nivelul oraºului Galaþi:

1 staþie de trafic amplasatã în str. Brãilei, nr. 181, astfel încât nivelul de poluaremãsurat sã fie influenþat în special de emisiile provenite de la o stradã apropiatã, cutrafic intens ;1 staþie de tip industrial amplasatã pe b-dul Dunarea, nr. 8 (zona din faþa Sidexului)pentru determinarea nivelului de poluare influenþat în special de surse industriale ;1 staþie de fond urban amplasatã în str. Domneascã, nr. 7 pentru evaluarea expuneriipopulaþiei la combinaþii de substanþe poluante cu acþiune sinergicã;1 staþie de fond suburban amplasatã în str. Traian, nr. 431 pentru evaluarea expuneriipopulaþiei ºi vegetaþiei de la marginea aglomerãrii ;1 panou exterior de informare a publicului amplasat în str. Brãilei c/c str. G. Coºbuc,destinat afiºãrii în mod regulat a concentraþiilor poluanþilor în aerul înconjurãtor, darcare nu prezintã ºi valorile limitã admise ci doar concentraþiile curente.

16

17

19200

13968

26844

20297 1927318098

21284

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

tone

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

INDICATORII DE POLUARE A AERULUI ce pot fi analizaþi sunt:a) poluanþi gazoºi: dioxid de azot, dioxid de sulf, amoniac ºi fenoli

Dioxidul de sulf împreunã cu vaporii de apã din atmosferã formeazã acidul sulfuros cueliberare de 18 kcal, care trece ulterior în acid sulfuric, acid care declanºeazã fenomenulploilor acide.

Efectele asupra omului ºi mediului: poate provoca iritarea ochilor, gâtului ºi înspecial a sistemului respirator. Expunerea timp de câteva minute la concentraþii de aproximativ1,6 ppm (4200 µg/m3) poate provoca constricþia bronhiilor. Sunt afectate în principalpersoanele în vârstã ºi cele care au probleme respiratorii. Compuºii bogaþi în sulf ajunºi înatmosferã funcþioneazã ca un substrat, pe care acþioneazã CFC (clorofluorocarburi) ºi altesubstanþe poluante, afectând stratul de ozon stratosferic. Când analizãm valorile medii anuale,conctatãm cã emisiile de SO2 au înregistrat o creºtere de 17,60 % faþã de anul 2006 caurmare a creºterii consumului de gaz de cocs utilizat la bateriile de cocsificare.

VALORILE EMISIILOR DE DIOXIDDE SULF ÎNTRE ANII 2001-2007LA GALAÞI

Oxizii de azot. se formeazã de la folosirea carburanþilor convenþionali, ºtiutfiind faptul cã substanþa de bazã care contribuie la formarea acestora este azotul (care se gãseºteîn cantitãþi mari în aerul atmosferic), iar temperaturile ridicate din timpul arderii stimuleazãreacþia de formare a oxidului, respectiv a dioxidului de azot.

Efectele asupra omului ºi mediului: gradul de toxicitate al NO2 rezultat este depatru ori mai mare decât al NO. NO2 poate conduce, la aproape 13 ppm, iritarea mucoaseiochilor ºi nasului.

220706

276283

16650154821362414786188410

100000

200000

300000

1,5

cm

= 1

0000

0ton

e

2001 2003 2005 2007

1 cm = 1 an

VALORILE EMISIILOR DE OXIZI DE AZOT ÎNTRE ANII 2001-2007 LA

GALAŢI

63507034

3,561.000

285028012936

3506

0

2000

4000

6000

8000

1,5

cm

= 2

000

tone

2001 2003 2005 2007

1cm = 1 an

VALORILE EMISIILOR DE AMONIAC ÎNTRE ANII 2001-2007 LA GALAŢI

Amoniacul este ungaz incolor, cu miros caracteristic,înþepãtor, care se percepe la oconcentraþie de 20 ppm, fiind maiuºor decât aerul ºi foarte solubil înapã. Are efect paralizant asuprareceptorilor olfactivi, motiv pentrucare depistarea organolepticã estevalabilã numai pentru o perioadã�scurtã de la intrarea în contact cu el.Este foarte iritant pentru cãilerespiratorii ºi pentru conjunctivã.Aflat în concentraþii mari,amoniacul pãtrunde în cãilerespiratorii inferioare ºi poateconduce la edem pulmonar, însoþitde modificãri evidente ale circulaþieisanguine ºi respiraþiei. Emisiilebrute de NH3 de la nivelul judeþuluiGalaþi sunt de 3506,56 tone, încreºtere cu 19,43% faþã de cele

înregistrate în anul 2006.

a) pulberi în suspensie Analizând datele înregistrate de APM Galaþi se constatã valorimari ale acestora, cu 13% situaþii de depãºire a valorilor-limitã admise de 0,050 mg/m3;

b) pulberi sedimentabile;c) plumb ºi alte metale grele (mercur, plumb ºi cadmiu) ºi poluanþi organici

persistenþi (POPs)

Substanþele: mercur, cadmiu, plumb sunt cunoscute sub denumirea de poluanþisistemici, datoritã faptului cã dupã pãtrunderea în organism determinã leziuni specifice la nivelulanumitor organe ºi sisteme, chiar în concentraþii foarte mici. POPs-urile sunt substanþe chimicece persistã perioade lungi de timp în mediul înconjurãtor, se bioacumuleazã în organismele vii(insolubili în apã, majoritatea se acumuleazã în þesuturile organismelor) fiind toxice pentru omºi viaþa neantropizatã. Aceste substanþe circulã la nivel global prin atmosferã, apa continentalã,mãri ºi oceane, fiindcã dupã eliberarea lor în mediu strãbat mai multe cicluri de evaporare,transport prin aer ºi condensare, aºa numitul „efect în salturi” ce permite POPs-urilor sã strãbatãrapid distanþe mari.

Sursele de poluare cu mercur, cadmiu, plumb sunt: pesticidele, insecticidele,fungicidele, hidrocarburile clorurate folosite în industrie (transformatori, condensatori, aditiviîn vopsele, hârtiile autocopiante, mase plastice), arderile în industria de prelucrare, procese înindustria fontei ºi oþelului, sau ca produse secundare rezultate din: fabricarea altor produºichimici, emisiile autovehiculelor, tratarea, depozitarea ºi incinerarea deºeurilor, ardereacãrbunelui, turbei ºi lemnului, trafic, alte surse mobile ºi utilaje.

Când analizãm valorile medii anuale, constatãm cã în anul 2007 emisiile de plumb auînregistrat o valoare de 54,185 de tone ceea ce reprezintã o scãdere de 2,81 % faþã de anul 2006.Nivelul global al poluãrii cu mercur, cadmiu ºi plumb este în scãdere. Faþã de anul 2006 s-asemnalat o scãdere cu 2,73 % la cadmiu, de 6,3 % la mercur ºi de 2,81 % la plumb.

STAREA DE SÃNÃTATE A POPULAÞIEI.Este recunoscut faptul cã expunerea la aerul poluat (în special cu particule în

suspensie) poate avea efecte cronice asupra sãnãtãþii. Poluarea aerului cu particule însuspensie favorizeazã dezvoltarea unor afecþiuni la nivelul sistemului respirator,cardiovascular ºi a astmului. Medicii au constatat cã, atunci când un organism este „stresat”de o toxinã, el dã dovadã de o rezistenþã mai micã faþã de a doua sau a treia substanþãpoluantã, reacþionând violent chiar ºi la cantitãþi mult mai mici decât cele admise.”Pulberile fac praf sãnãtatea gãlãþenilor”, susþin cotidianele de presã.

Astmul, rinita, adenoida, emfizemul, bronºita sunt numai câteva boli provocate deaerul îmbâcsit cu oxizi de azot, dioxid de sulf, dioxid de carbon sau pulberi.

Pe lângã poluare, sãnãtatea populaþiei bolnave de astm sau alergii este afectatã ºi depuful provenit de la florile de plop care pluteºte ºi se rãspândeºte în tot oraºul.

Studiile realizate de echipe de medici ºi chimiºti au relevat un aspect îngrozitor:numãrul celor care suferã de boli ale sistemului respirator creºte exponenþial de la an la an, iarafecþiunile se cronicizeazã. S-a putut realiza chiar ºi o schiþã de hartã a poluãrii, evidenþiindu-se faptul cã cei care locuiesc în zona de vest a oraºului, spre combinat, sunt mult mai bolnavidecât restul locuitorilor. Cei care suferã cel mai mult sunt copiii ºi bãtrânii.

Statisticile medicale din 2006 cuprind peste 20.000 de copii ºi 14.000 de adulþi cuafecþiuni respiratorii: rinita, rinofaringita ºi faringita cronicã au afectat 1.800 de copii, sinuzitacronicã - 414, bronºita cronicã - 153 ºi astmul - 168. Aproape 600 de tineri au fost diagnosticaþicu afecþiuni ale pleoapei, aparatului lacrimal, orbitei sau conjunctivei. Doctorii au depistat uncaz de tumoare malignã a traheii, bronhiilor ºi plãmânilor la copil ºi ºase cazuri la adulþi.

În 2007, 46.235 de persoane din municipiul Galaþi au fost luate în evidenþele oficialeale Autoritãþii de Sãnãtate Publicã (ASP) dupã ce au fost diagnosticate cu afecþiuni a cãrorcauzã probabilã este poluarea. Copiii reprezintã peste 61% din numãrul total de pacienþi noi.Din cele 46.235 de cazuri apãrute anul trecut, 28.421 au fost copii ºi 17.814 adulþi.

Peste 18.000 de copii ºi peste 11.000 de adulþi au fost depistaþi cu afecþiuni aleaparatului respirator; au fost 311 cazuri la copii ºi 423 la adulþi cu afecþiuni ale ochilor; 218noi cazuri de copii ºi 221 de adulþi cu astm; 13 copii ºi 43 de adulþi cu emfizem pulmonar, 808copii ºi 1.013 adulþi cu bronºitã cronicã.

Expunerea prelungitã la aerul de o calitate necorespunzãtoare poate duce la cronicizareaunor boli: 3.423 de copii ºi 969 de adulþi au fost înregistraþi cu afecþiuni cronice ale cãilorrespiratorii, respectiv rinite, rinofaringite, adenoide. 42.672 de cazuri, adicã peste 92% dintotal, au fost înregistrate cu diagnostic precum bronºitã, laringitã, faringitã, amigdalitã, traheitã,pneumonie, sinuzitã sau astm. Alþi 1.921 de pacienþi au prezentat infecþii la nivelul aparatuluiauditiv (otitã medie), iar 1.373 la ochi (conjunctivitã sau afecþiuni ale pleoapei, ale aparatuluilacrimal ºi orbitei). Un numãr de 243 de gãlãþeni a fost diagnosticat cu ulcer gastric ºi duodenal.Cele mai puþine cazuri, dar ºi cele mai grave, au fost cele depistate cu cancer. În 2007, au fost26 de pacienþi: 13 copii ºi 13 adulþi, diagnosticaþi cu tumori maligne ale buzei, cavitãþii bucale,traheei, bronhiilor ºi plãmânilor.

prof. ELENA DIACONUprof. FÃNICA RARINCA

18

0 .2 570 .2 4 20 .2 3 80 .2 2 20 .2 0 8

0

0 . 2

0 . 4

0 . 6

0 . 8

1

2 0 0 3 2 0 0 5 2 0 0 7

1 c m= 1 a n

VALORILE EMISIILOR DE MERCUR ÎNTRE ANII 2003-2007 LA GALAŢI

0.8540.8180.8150.7670.746

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1 cm

= 0

.2 to

ne

2003 2005 2007

0.7 cm = 1 an

VALORILE EM ISIILOR DE CADM IU ÎNTRE ANII 2003-2007 LA GALAŢI

63.207 60.492 60 .366

55.75354.185

0

17.5

35

52.5

70

2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7

1 , 2 c m = 1 a n

V A LO R ILE E M IS IILO R D E P LUM B Î N T R E A N II 2 0 0 3 - 2 0 0 7 LA G A LAŢI

19

ALTE ACTIVITÃÞI ALE CONSILIULUI REPREZENTATIV AL ELEVILOR ÎN PROIECTE ªI PARTENERIATE ECOLOGICEPentru luna octombrie 2008 a fost prevãzutã o activitate ecologicã de trei zile prin vizitaelevilor ªcolii de Gimnaziu „Al.I.Cuza” din Sat Roºu, Raionul Cahul, Republica Moldova înºcoala noastrã în cadrul proiectului ecologic transfrontalier „Salvaþi viaþa având ca partenernatura”. La Consiliul Elevilor au fost purtate discuþii ºi s-a ajuns la concluzia realizãrii uneiteme de discuþie legatã de „reciclarea diferenþiatã a deºeurilor”.

Deºi activitatea propriu-zisã nu a mai avut loc, din motive obiective, totuºi membriiConsiliului Reprezentativ al Elevilor au realizat urmãtoarele:

• Referate privind poluarea ºi colectarea diferenþiatã a deºeurilor: Þãpãluº Bianca,clasa a V -a C, Raluca ªorcaru, clasa a VI - a C, Roºca Ana Maria,clasa a VI -a C,Asofronie Sorina, clasa a VI -a B, Butunoiu Alexandra, clasa a VI -a B, CriºanAndreea, clasa a VII -a A etc.

• Prezentãri power point privind colectarea diferenþiatã a deºeurilor: MaþoianuGeorgiana, clasa a VII -a A ºi Maþoianu Manuela, clasa a VIII -a D, CriºanAndreea, clasa a VII -a A, Roºca Ana Maria ºi ªorcaru Raluca, clasa a VI - a C

• Costume din diverse materiale nefolosibile (deºeuri): Þãpãluº Bianca, StoicaRoxana, clasa a V - a C, Roºca Ana Maria clasa a VI - a C.

Dintre referate, prezentãm câteva idei

19

despre poluare:

Existã mai multe feluri de poluare:-Poluare fizicã: este generatã de diverse radiaþii, îndeosebi de cele nucleare accidentale, ceatermicã, zgomote ºi infrasunete.-Poluare biologicã: creatã de contaminãri microbiologice, ca urmare a introducerii abuzivesau accidentale a unor specii sau varietãþi de specii-Poluare chimicã: foarte diversã, poate fi provocatã de produse naturale, minerale sauorganice, precum ºi de substanþe de sintezã, inexistente, iniþial în naturã. Se produce cu: - derivaþi ai carbonului ºi hidrocarburi lichide - derivaþi ai sulfului ºi azotului - derivaþi ai metalelor grele(Pb, Cr) - derivaþi ai fluorului - materii plastice -pesticide -materii organice fermentescibilePesticidele, care constituie, astãzi cea mai eficace armã de protecþie a culturilor nu trebuiedeloc considerate ca acea metodã absolutã de confruntare cu dãunãtorii. Ele trebuieconsiderate întotdeauna ca o armã , cu care se poate interveni suplimentar sau auxiliar.În contrast cu factorii poluanþi din mediu care meritã o tratare specialã pentru a fi eliminaþi ,existã însã ºi substanþe, numite biodegradabile, care nu polueazã natura. Un produs estenumit biodegradabil atunci când se transformã, se descompun ºi se eliminã în mod natural.Resturile de mâncare, hârtie ºi materialele de origine vegetalã sau animalã, cum suntbumbacul sau lâna, sunt biodegradabile. În schimb , numeroase materiale plastice nu sunt.Rezistente la uzurã, la rupere ºi la acþiuni chimice, ele formeazã depozite dupã utilizare.Pentru aceste materiale , chimiºtii au inventat metode de reciclare. Unele materiale

plastice sunt rupte în bucãþi ºi folosite apoi la fabricarea aglomeratelor, a materialelor deconstrucþie sau pentru asfaltarea drumurilor. Alte materiale plastice, care nu degajeazã gazenocive, sunt arse ºi folosite la încãlzitul urban. Cu toate acestea, în viitor se încearcã punereala punct a unor materiale biodegradabile, care sã se descompunã tot atât de natural ca ºilemnul. Dacã omenirea ar rãmâne în stadiul actual de dezvoltare, ea ar nevoitã sã-ºi semnezeactul de deces peste aproximativ 200 de ani. Aºa cã este foarte important sã ºtim mai multedespre poluare ºi despre felul în care aceasta acþioneazã asupra sãnãtãþii noastre. Trebuie sãºtim sã ne apãrãm pãmântul, cãci el este pe zi ce trece mai poluat.POLUAREA SOLULUI: Solul reprezintã acel strat viu de la suprafaþa litosferei care permitenaºterea ecosistemelor vegetale ºi face legãtura între litosferã ºi biosferã. Solul este un sistemstrategic al biosferei care, în limite foarte largi, contribuie la dezintoxicarea acesteia , prinsistemele de biodegradare foarte multiple pe care le pune la dispoziþia ei. Capacitatea solului de a prelungi noxele societãþii umane este limitatã, iar abuzurile creeazãdezechilibre ºi funcþionalitatea este greu de reparat.Poluarea solului constã în acele acþiuni antropice care, de regulã conduc la dereglareafuncþionalitãþii normale a acestuia ca suport ºi mediu de viaþã în cadrul diferitelorecosisteme.Dereglãrile solului se manifestã diferit:-dereglãri fizice: fenomene de compactare, generatoare, generate de lucrãri ale solului,stricarea structurii solului .-dereglãri chimice: sunt generate îndeosebi de poluarea solului cu metale grele, diferitepesticide ºi îngrãºãminte, modificarea ph-ului solului.-dereglãri biologice: generatã de poluarea solului cu germeni de boli transmisibile plantelorºi animalelor.-dereglãri radioactive: solurile capteazã foarte uºor poluarea radioactivã pe care le transmitcu uºurinþã plantelor ºi animalelor pentru o perioadã lungã de timp.POLUAREA APEI. O datã cu prezenþa circuitului apei în naturã, s-a arãtat ºi cantitatea deapã de care dispune planeta. Sã nu uitãm cã apa este cel mai bun solvent ºi dispersat existentîn naturã. Din acest punct de vedere, distingem:-polare organicã: atunci când apele au fost perturbate cu deversãri de substanþe organiceaparþinând dominant a câte 3 categorii ºi anume: glucide, proteine, lipide.Foarte poluantã este, din acest punct de vedere, industria de celulozã, dar ºi marile oraºe,zootehnia ºi industria aluminiului. Atât în staþiile de epurare, cât ºi în emisfera naturalãsubstanþele organice sunt descompuse biologic pânã la minerale, rezultând substanþe simple ,din care ele îºi pãstreazã ef. toxic. Acestea sunt: -fenoli, amine, amoniac, etc.-poluarea anorganicã apare ca rezultat al degradãrii substanþe, care provine din poluareaorganicã, dar ºi ca urmare a deversãrii unor industrii specifice ca fabricile de prelucrareanorganicã(acid azotic, acid sulfuric, acid carbonic, sãruri ale acestora)-poluarea biologicã se datoreazã prezenþei microorganismelor patogene, care gãsesccondiþii favorabile în apele calde sau în apele poluate cu materiale organice

POLUAREA ATMOSFEREI . Atmosfera , denumitã adesea oceanul aerian, este un amestecde gaze, denumit aer. Prin sursele de poluare se înþeleg acele locuri de provenienþã aagenþilor nocivi.Se deosebesc:-surse de poluare artificiale: care sunt cele mai numeroase : întreprinderi industriale,mijloacele ºi cãile de transport ºi sistemele de încãlzire. Aceste surse de poluare reprezintãcele mai importante surse de poluare.-surse de poluare naturale: sunt reprezentate de sol, de cãtre emanaþiile vulcanice, plante ºiunele fenomene ale naturii. Aceste surse de poluare sunt în general mai puþin importante fie,din cauza raritãþii fenomenelor, fie datoritã emanaþiilor în cantitãþi reduse.Trebuie, deci sã învãþãm sã ne protejãm mediul , atât pentru sãnãtatea noastrã, cât ºi pentrusãnãtatea a ceea ne înconjoarã, pentru cã AVEM UN SINGUR PÃMÂNT!

Surse de poluare

Poluarea mediului înconjurãtor, care ºi-a întins ameninþarea asupra întregii planete, aajuns în punctul în care atacã dezlãnþuit omul ºi spaþiul sãu de existenþã. Trecând peste limitelecapacitãþii proprii de apãrare a naturii, de regenerare ºi de echilibrare, toþi agenþii poluanþi noise rãspândesc rapid în aer, în apã sau în sol, generând, dezvoltând ºi propagând unul dintre celemai grave pericole pe care le-a întâmpinat civilizaþia modernã.1.Surse latente de poluare

În prezent existã numeroase surse naturale de poluare cum ar fi: vulcanii, furtunile depraf, ozonul, vânturile, apele subterane, iar în viitor, pe mãsurã ce omul îºi va extinde habitatul,este posibil sã aparã ºi alte surse, nu numai pe Pãmânt ci ºi în spaþiul cosmic.

Aerul este purtãtorul multor agenþi poluanþi pe care îi împrãºtie cu repeciziune pe întreagasuprafaþã a Pãmântului. Astfel, praful împiedicã vederea, îngreuneazã respiraþia ºi constituieduºmanul numãrul unu al curãþeniei domestice. Multe vestigii au fost distruse de avalanºele depraf aduse de vânt. Studiile aratã cã, în fiecare an, atmosfera poartã peste 30 milioane de tone depraf.

Apele subterane, care stau în contact îndelungat cu masive de sare sau alte mineralese încarcã cu substanþe impurificatoare, chiar toxice. De multe ori sunt poluate stratele de apãfreaticã, din care se extrage apa în mod obiºnuit.

Ionizarea atmosferei, surplusul de ioni pozitivi sau negativi, care atunci când suntinhalaþi în organism pot declanºa reacþii enzimatice exagerate ce suprasolicita organismelebolnave.

2.Surse de poluare caracteristic umane

Omul, ca fiinþã vie, produce deºeuri proprii existenþei sale. Pe lângã acestea existã ºicele provenite din activitãþile sale industriale: îmbrãcãminte, mobilã, detergenþi, cosmetice,chimicale de uz casnic ºi altele. O mare parte a acestora nu sunt biodegradabile ºi altele suntdirect toxice. Urmeazã o compoziþie aproximativã în privinþa deºeurilor solide: hârtie-55%,metalice-9%, alimente-14%, textile-5%, lemnoase-4%, sticlã-9%, plastice-1%, diverse-3%.

O sursã suplimentarã de poluare, reprezintã mijloacele de încãlzire, respectiv focarelede cãrbuni, petrol, gaze, lemn care produc cantitãþi mari de fum, cenuºã, zgurã, gaze. Un alt,element poluant este constituit din bacteriile patogene care sunt vehiculate mai ales în apelemenajere

Pentru o viziune de viitor, este important sã se cunoascã nu numai situaþia actualã apopulaþiei, ci ºi tendinþa de evoluþie a acesteia. Este necesar a fi luat în considerare faptul cãpopulaþia Terrei e într-o continuã creºtere, dupã anul 2001se estimeazã cã va ajunge la cca. 7miliarde de oameni.

Specialiºtii prevãd cã volumul deºeurilor menajere va creºte mai rapid decât greutatealor, din cauza creºterii importanþei ambalajelor de hârtie ºi sticlã, precum ºi a aparaturiinerecuperabile ºi a mobilei vechi. Se estimeazã cã deºeurile pe cap de locuitor vor creºte anualcu urmãtoarele valori: carte ºi hârtie - 1,5/2 kg, plastice - 0,5/0,7 kg, sticlã - 0,6 kg, mobilã - cu3/5 % din existent.

20

Ozonul este o substanþã periculoasã pentru om, chiar în concentraþii mici. În troposferãconcentraþia lui este foarte redusã astfel el nu e periculos pentru om sau animale. În stratosferãprezenþa ozonului este extrem de periculoasã datoritã reacþiei dintre oxigen ºi radiaþiile ultravioletesolare.

În anul 1985, în timpul primãverii australe, s-a pus în evidenþã o scadere dramatica agrosimii stratului de ozon de deasupra Antarcticii, ceea ce a condus la formarea unor “gãuri”care s-au extins ca arie de la 40% la 50% între 1985 ºi 1987. Acest lucru a avut loc datoritãcondiþiilor meteorologice specifice: iarnã, stratosfera de deasupra acestei regiuni este practicizolatã, datoritã unor vanturi puternice; apariþia unor particule de gheaþã care favorieazã reacþiilece conduc la dispariþia ozonului.

Eleva Alexandra Butunoiu,clasa a VI - a B, vede Pãmântul

sufocat de poluare

3. Agricultura, silvicultura ºi zootehnia ca forme de poluare

În mod paradoxal, tocmai ramurile economiei umane,care se bazeazã cel mai mult perelaþiile cu mediu, sunt, în acelaºi timp ºi surse de poluare. Agricultura poate fi sursã de polarea mediului prin: declanºarea ºi favorizarea proceselor de degradare a solului în urma procesuluide eroziune (desþelenirea terenurilor duce la eroziunea solurilor), sãrãturare, compactare; folosireapesticidelor (insecticidele care ucid toate insectele, chiar ºi pe cele folositoare), folosirea înexces a îngrãþãmintelor chimice.

Dupã aprecierile specialiºtilor, din totalul suprafeþei agricole a þãrii noastre, numai30% sunt soluri cu un potenþial ridicat de fertilitate, restul prezentând diferite stãri ºi stadii dedegradare. Din cele 5 milioane de ha de terenuri afectate de eroziune doar jumãtate au fostamenajate antierozional ºi astfel au dus la obþinerea unor recolte pozitive. Prin procesul deeroziune se pierd anual 150 milioane de tone de sol, din care 1,5 milioane tone de humus.

Despãdurirea exageratã în zona superioarã a majoritãþii bazinelor hidrografice, ca ºifolosirea neraþionalã a unor terenuri agricole, au avut influenþã negativã asupra scurgerii apeipe versanþi, provocând declanºarea unor grave procese de eroziune a solului. Fondul forestieral þãrii noastre este de 6,4 milioane de ha, ceea ce reprezintã un puternic dezechilibru,predominând pãdurea tânãrã, iar cea de peste 80 de ani (exploatabilã) prezint ã un deficit de500 de mii de ha, determinând o acutã lipsã de material lemnos pentru cherestea ºi furnire.

Werner Green Iguana Foundation, creatã în Costa Rica îºi propune sã salveze pãduriledin regiunile umede încurajând þãranii sã creascã iguana în loc sã mai taie pãdurile în scopulcreºterii vitelor. Dimpotrivã, ei ar fi interesaþi sã lãrgeascã pãdurile ca loc de creºtere intensivãa „ºopârlei verzi”. Un exemplu „în mic”, de ce s-ar putea face, „în mare”, dacã s-ar gândi ºi s-ar acþiona ecologic la scarã planetarã.

În ceea ce priveºte zootehnia, chiar unele animale domestice distrug iremediabilvegetaþia arborescentã în dezvoltare, impiedicând regenerarea pãdurilor. De asemenea,crescãtoriile de animale domestice pot pune probleme serioase privind poluarea mediului cudeºeuri animaliere. Exodul unor populaþii de animale poate crea catastrofe ecologice. Înzootehnie, pe lângã insecticide, se mai utilizeazã ºi alte substante chimice care dau efectesecundare nedorite. Este vorba de substanþele administrate pentru influenþarea dezvoltãriiproducþiei animaliere. Acestea dãuneazã pentru cã sunt eliminate prin urinã ºi se regãsesc înapa de bãut a altor loturi de animale (pentru care subst. respectivã e contraindicatã) sau potajunge la om, dacã sunt administrate pânã în ultimele zile de dinaintea sacrificãrii.

În organizarea agriculturii moderne, un rol foarte important îl joacã lucrãrile deamenajare a terenurilor ºi, în special, gospodãrirea apelor. Dar barajele ºi canalele de irigaþiimodificã nu numai regimul hidrologic din zona respectivã, ci ºi sistemele ecologice locale, prinschimbarea factorilor edafici. Pot apãrea atât efecte pozitive (extinderea teritorialã a zonelorcultivate ºi ridicarea productivitãþii), ºi negative (poluarea cu sare: salificare, sãrãturarea).Irigaþiile au avut un rol foarte important în dezvoltarea marilor civilizaþii antice. În prezent suntirigate peste 500 de milioane de ha, de 50 de ori mai multe decât în 1800.

4.Poluarea radioactivã

Poluarea radioactivã este o forma specialã de poluare datoritã emisiei în spaþiu a unorradiaþii capabile sã producã efecte fizice, chimice ºi biologice asupra organismelor vii. Pe Pãmântexistã un fond global de radiaþii, datorat surselor de iradiere naturalã, care este suportat deorganismele vii datoritã adaptãrii. Radiaþiile sunt emisii spontane ºi permanente produse prindezintegrare atomicã.

În anul 1988 existau în lume 385 de centrale nuclearo-electrice, cu o putere instalatãde 400.000 de MW, înglobând 3800 de reactoare în funcþiune. Aceste reactoare au produs în1988 circa 15% din totalul de energie electricã, iar în 1990 circa 18-20%. Repartizate pe þãri, înFranta centralele nuclearo-electrice ocupã 65% din totalul puterii instalate, în Finlanda, Suedia,Elveþia peste 40%, în SUA peste 14% (dar care reprezintã peste 30% din totalul mondial).

Odatã cu evoluþia societãþii umane, omul a fost supus suplimentar ºi altor expuneri deradiaþii. Astfel, investigaþiile medicale (radioscopii, radiografii, tratamente radiologice) expunomul la radiaþii mult mai puternice decât cele naturale. Chiar ºi ceasurile cu cadrane luminioaseºi televizoarele pot contribui la iradierea în masa a populaþiei.5. Poluarea sonorã

Undele mecanice, reprezentate prin trepidaþii, sunete, infrasunete ºi vibraþii ultrasonore,polueazã în special mediul urban creând efecte psiholigice epuizante. Zgomotul se caracterizeazãprin: intensitate, durata ºi frecvenþa sunetelor componente.

Intensitatea se exprimã în Beli, însã din motive practice, se ia ca unitate de mãsurã aintensitãþii zgomotului, decibelul, dB.

În ceea ce priveºte durata, efectul nociv al sunetului este direct proporþional cu aceasta,iar în situaþiile când întrece anumite limite de suportabilitate, se poare crea ºi o psihozãpericuloasã.

Frecvenþa sunetelor componente ale zgomotului are ºi ea o anumita importanþã îndefinirea efectului vãtãmãtor, deoarece nu toate frecvenþele sunt auzite de om cu aceeaºi intensitatesonorã.

În general fenomenele sonore de la bun început, sunt inutile, nedorite, neplãcute ºichiar vãtãmãtoare (motoare, maºini, utilaje ºi instalaþii care au piese mobile ºi toate vehiculelecu sau fãrã roþi). Infrasunetele duc, în unele cazuri, la tulburãri nervoase, la scãderea puterii demuncã, fizice ºi intelectuale. Cele mai înalte nivele de zgomot se întâlnesc în halele industriale.Dintre sursele de zgomot din oraºele moderne, cu o pondere mare contribuie traficul rutier, careeste în continuã creºtere.

În scopul reducerii nivelului zgomotului ºi þinând cont de natura activitãþilor umane,s-au stabilit anumite limite admisibile ale acestuia. De exemplu: 90 dB- în halele industriale, 50dB- zona de locuit urbanã, 45 dB- zone de recreere ºi zone protejate (parcuri, spitale, cãmine debãtrâni).

21

Asofronie Sorina, clasa a VI - a B

Din prezentãrile power point:

Colectarea diferenþiata a deºeurilor ºi reciclarea

Reciclarea este procesul de refolosire amaterialelor ºi produselor vechi pentru crearea unora

noi, fãrã a apela la materii prime noi, reducând astfelconsumul de energie necesar extragerii materiilor prime,respectiv distrugerii deºeurilor,fiind una din cele mai

simle metode de a proteja planeta de poluare.

Ce sunt deºeurile?Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a

unui anumit produs,care nu poate fi valorificat direct pentrurealizarea produsului respectiv

Ce putem recicla?Principalele tipuri de materiala care se pot recicla sunt:

produsele din beton si cimentv bateriiv compuºi biochimiciv metale feroase ºi neferoasev hârtiev plasticv materiale textilev cherestea

22

23

De ce sã reciclãm?

Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum lemn, apã ºiminereuri.

Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a

biodiversitaþii ºi previne eroziunea solului.

Reciclarea reduce numãrul de agenþi poluanþi din aer ºi apã

Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de CO2 realizatã prin

extragerea ºi prelucrarea minereurilor

Fiecare tonã de hârtie reciclatã salveazã 17 copaciEnergia pe care o recuperãm când reciclãm un pahar de sticlã poate

alimenta un bec pentru patru oreLa reciclarea aluminiului se foloseºte cu 95% mai puþinã energie decât la

fabricarea luiHârtia ar fi mult mai scumpã dacã aceasta nu ar fi colectatã si reprelucratã

pentru fiecare tonã de hârtie reciclatã se economisesc 30.000 litri apã

pentru fiecare tonã de hârtie reciclatã consumul de energie este mai

redus cu aproximativ 25%

Se foloseºte cu 95% mai puþinã energie pentru reciclarea aluminiului faþãde cea necesarã producerii din materii prime (60% în cazul oþelului, 40% în cazul

hârtiei, 70% pentru plastic ºi 40% pentru sticla)În America, o ratã de reciclare de 30% ar fi echivalentã cu a scoate 25 de

milioane de maºini de pe strãziReciclarea ajutã la conservarea resurselor naturale precum lemn, apã ºi

minereuriReciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale animalelor, a bio

diversitãþii ºi previne eroziunea solului

p rezentãri realizate de elevele:Criºan Andreea, Maþoianu Georgiana, VII ARoºca Ana Maria, ªorcaru Raluca, VI C

24

TRISTA POVESTE A PUNGILOR DE PLASTIC CARE NE SUNT OFERITE ATÂT DE UªOR DE MARILE MAGAZINE

Agenþia de protecþie a mediului înconjurãtor a Statelor Unite ale Americii aratã cãîn lume, se consumã în fiecare an mai mult de 500 de miliarde de pungi de plastic.

(National Geographic din septembrie 2003)Mai puþin de 1% dintre acestea se recicleazã. Costã mai mult reciclarea lor decât

producerea unora noi. (Ziarul Monitorul ªtiinþei Creºtine)Existã o economie durã în spatele reciclãrii pungilor de plastic. Procesarea ºireciclarea unei singure tone de pungi de plastic costã 4000$; aceeaºi cantitate sevinde pe piaþa materiilor prime cu 32$. (Jared Brumenfeld - Director al

Departamentului de mediu înconjurãtor din SanFrancisco)

ATUNCI UNDE SE DUC PUNGILE?

Un studiu din 1975 a demonstrat cãambarcaþiunile transoceanice aruncauîmpreunã 3700 de tone de plastic pe anîn oceane. Motivul pentru care cei maimari producãtori de plastic din lume

nu erau „inundaþi” de plastic era cã majoritatea sfârºeau în ocean.(Academia Naþionalã de ªtiinþe a SUA)

Pungile sunt purtateCãtre locuri distinctive ale planetei

ªi cãtre mãri, lacuri ºi râuri

Pungile îºi gãsesc drum cãtre mare prin canale ºi prin conducte

S-au gãsit pungi de plastic plutind la nord de Cercul Polar Arctic, aproape de InsulaSpitsbergen (Anchetã britanicã)Pungile de plastic reprezintã mai mult de 10% din deºeurile care ajung pe coastele SUA(Program de urmãrire a deºeurilor al Marinei Naþionale a SUA)

Pungile de plastic se fotodegradeazã:cu trecerea timpului se descompun înpetropolimeri mai mici ºi toxici

Care în final contamineazã solul ºicãile fluviale

Prin urmare, particule microscopicepot intra în lanþul alimentar

Efectul asupra vieþuitoarelor poate ficatastrofic

Pãsãrile rãmân prinse în capcanã fãrã speranþã (Raport WWF 2005)

Aproape 200 de speciidiferite de viaþã marinã,incluzând balene,delfini, foci ºi broaºteþestoase mor din cauzapungilor de plastic(Raport WWF 2005)

Mor dupã ce înghitpungile de plastic pecare le confundã cumâncarea (Raport WWF 2005)

25

ATUNCI CE FACEM?Dacã utilizãm o sacoºã de pânzã putem economisi 6 pungi deplastic pe sãptãmânã

Adicã 24 de pungi pe lunã

Sau 288 de pungi pe an

Ceea ce înseamnã 22176 de pungi de plastic într-o viaþã medie

Doar dacã una din cinci persoane din þara noastrãar fi fãcut acest lucru am fi economisit1330560000000 de pungi de plastic în vieþile noastre.

Bangladesh a interzis pungile de plastic

China a interzis pungile de plastic gratuite

Irlanda a fost prima þarã în Europacare a pus impozit pe pungile de

plastic.Astfel a redus consumul cu 90%.

În 2005 Rwandale-a interzis de

China va economisi37 milioane de barili de petrolprin interzicerea pungilor de plastic gratuite

Este posibil... sunt încãoameni care ignorã toateacestea ... dar tu nu eºtidintre ei. ACUM ªTII!

“SALVAÞI VIAÞA AVÂND CA PARTENER NATURA”

asemenea

CRIª AN ANDREEA, VII A

Pungile de plastic sunt fãcute din polietilenã: un termoplastic care se obþinedin petrol

Clasele fruntaºe cu cele mai mari medii alepunctajelor au fost:

LOCUL I cu punctaj mediu maxim de 10 puncte s-ausituat toate clasele I – IVLOCUL II cu un punctaj mediu de 9,5 puncte,clasele:

VI C VII A

LOCUL III cu un punctaj mediu de 9 puncte, clasaVII BMENÞIUNE cu un punctaj mediu de 8 puncte,clasele:

VIII A, VIII B VI A

Clasele cu cele mai micii medii ale punctajelor au fost:

LOCUL I cu o medie minimã (6 puncte) clasele: V A, VC, VIII C

LOCUL II cu o medie de 6,5 puncte, clasele: VII D VI B

LOCUL III cu o medie de 7 puncte, clasele: VII C V B

CONCURSUL„MAI CURAÞI, MAI SÃNÃTOªI, MAI DEªTEPÞI”

26

RECICLAREA DE DEªEURI

În anul calendaristic 2008, ºcoala noastrã a participat lacolectarea de materiale reciclabile. Astfel, în curteainterioarã a ºcolii au fost întocmite trei minicontainere decolectare diferenþiatã a materialelor reciclabile. Unminicontainer este pentru hârtie, altul este pentru PET-uri,iar cel de-al treilea este pentru colectarea ambalajelor din

aluminiu. Pentru anul ºcolar 2008-2009 dorim sã realizãm un concurs(la care sã fie implicat fiecarediriginte în parte) privind cantitatea

de hârtie reciclabilã strânsã la fiecareclasã în parte. Pânã în

prezent, au fost colectatedoar circa 1100 kg dehârtie. Clasele care au

participat la colectarea demaculaturã sunt: II A, V A, VC, VI B, VI C, VII A, VII C.La colectarea de maculaturã auluat parte deopotrivã ºisecretariatul ºcolii ºi cadreledidactice, precum ºi personalulnedidactic al ºcolii. În anulcalendaristic 2008 au fost colectate circa 1100 kg demaculaturã. Concursul continuã. Nu fi indiferent implicã-te!

Astfel, poþi sã aduci clasata pe un loc fruntaº lacolecta de maculaturã ºi laacþiuni ecologice.

27

POªTA REDACÞIEIAici aºteptãm pãrerile, sugestiile ºi întrebãrile

voastre legate de probleme de mediu, la care vomîncerca sã vã rãspundem în numerele urmãtoare alerevistei NufãrulDe asemenea, aºteptãm înscrieri ale voastre pentru a face parte dinechipa de redactare a revistei, de fi colaboratori permanenþi ºi de

contribuþii cu articole pentru numerele ce vor urma.

N E C E S I T AT E

U T I L I T A T E

F L E X I B I L I T AT E

A P L I C A B I L I T A T E

R A P I D I T A T E

U N I T A T E

L I B E R T A T E

ECHIPA DE REDACTARE

Director, prof. ELENA DIACONUDirector educativ, prof. GINA ALCEATehnoredactarea, prof. FÃNICA RARINCACoordonator revistã: prof. FÃNICA RARINCAREDACTORI:Prof. ELENA DIACONUProf. FÃNICA RARINCAEleva ASOFRONIE SORINAFoto: prof. FÃNICA RARINCA

Prof. ELENA MAXIM FLUTUREÎnv. MARIA NOUR

Coperta ºi grafica: FÃNICA RARINCAColaboratori: prof. ILEANA BLÃNARU

Elevi: CRIªAN ANDREEA (VII A)MAÞOIANU GEORGIANA (VII A)ROªCA ANA MARIA (VI C)

Corecturã: prof. MARICICA TUDORIEprof. IOANA CUCOª

Responsabil distribuþie: prof. FÃNICA RARINCAProf. GINA ALCEADiriginþi ºi învãþãtori

ªtiaþi cã...?

√ Într-o viaþã de 70 de ani, un om bea circa 30 000 de litri de lichide,adicã apa este înlocuitã de aproximativ 1000 de ori? Însã aceastãcirculaþie depinde de mai mulþi factori. Raportatã la greutatea corporalã,cantitatea de lichide necesarã scade constant odatã cu vârsta. Astfel,dacãla 6 ani cantitatea de lichide este de 100 ml pentru 1 kg, la 18 ani nu maieste decât de 50 ml.√ Un litru de apã conþine un numãr de molecule, egal cu numãrul dekilograme al globului, iar un nor cântãreºte aproximativ 300 000 tone?√ Puterea apei sub formã de valuri este extraordinarã? Prin forþa sa,valul se înalþã uneori la 30 metri, fiind cunoscute cazuri când valurile auridicat bucãþi de stânci cu o greutate de pânã la 13 tone la o înãlþime de 20metri. Energia unei singure lovituri de val, mãsuratã de-a lungul coastei devest a Franþei, a avut 75 milioane cai-putere.√ De la suprafaþa oceanului planetar se evaporã anual 448 000 km³de apã, iar la suprafaþa uscatului 71 000 km³ de apã? Astfel, Pãmântuleliminã anual 519 000 km³ de apã, cantitate ce revine pe Pãmânt subforma precipitaþiilor.√ Cel mai mare debit de apã, pe glob, îl deþine fluviul Amazon 220000 m³ apã/secundã, de 34 de ori mai mare decât al Dunãrii? Amazonultransportã anual spre ocean 3 210 km³ de apã. Dacã oceanele de pePãmânt ar seca ºi s-ar folosi numai apa fluviului Amazon pentru umplerealor, ar fi necesari 345 000 de ani.√ Dacã s-ar topi toatã gheaþa aflatã la Polul Sud, apa rezultatã arputea alimenta toate fluviile Pãmântului timp de 800 de ani?√ Cea mai mare cantitate de apã aflatã în atmosferã provine dinevaporarea transpiraþiei vegetaþiei? (o varzã mijlocie transpirã 1 litru deapã pe zi, iar un arbore mare – 206 litri)√ Un circuit complet al apei în hidrosferã dureazã aproximativ 2800 de ani, iar oceanul planetar, cu un volum de 1 370 milioane km³ sereînnoieºte o datã la 3 000 de ani?

MELINTE MARIAN DANIEL Clasa a III-a C