Elena Lupescu.docx

2
Elena Lupescu Elena Magda Lupescu (n. 15 septembrie 1895, Iaşi – d. 30 iunie 1 ortu!alia", amant#, ulterior so$ie (a treia, dup# %i&i Lambrin re!elui arol al II)lea . * +ost +iica lui icolas Lupescu (pe numele s#u real a-um creştinismul de rit ortodo , de meserie +armacist, şi a Eli&ei reli!ia creştin#, 4ns# de rit apusean. eclarat# la naştere cat studiile la 6ucureşti, 4ntr)un aşe&#m nt catolic, iaconesele capitalei, mai ales c# era patronat de maicile ba/are&e de la La 17 +ebruarie 1919 s)a c#s#torit la Iaşi cu locotenentul s# di/or$e&e la o dat# ulterioar# (nu se ştie cu e actitate dat onduita public# a Elenei Lupescu a +#cut ca multe dintre am /iitorul re!e al ;om niei s# r#m n# 4nc# 4n/#luite 4n mister. cei doi e ist# 4nc# in+orma$ii contradictorii. <n memoriile sal 4nt lnit prima dat# c nd erau 4nc# nişte copii , 4n timp ce o doi s)au cunoscut la =inaia 4n timpul r#&boiului. *ceasta era c şi de>iron ristea , ca +iind o +emeie de mora/uri uşoare , 4n men$ionea&# drept o amant# de pro+esie . <n 4nsemn#rile sale & 4nt lnirii cu Elena Lupescu pe 1? +ebruarie 19@5. am+il Aeicaru o descria pe Elena Lupescu ast+elB aducea o cu b#rba$ii, de pe urma c#rora s# +i c#p#tat o mare te-nic#. C st#p nind toate /icleşu!urile 4n alco/, ştiind s# re4mprosp#te& partenerului, ştiind s#)şi domine oboseala şi care 4n loc de un ser/easc# o pitoreasc# tri/ialitate . ert este c# nimeni nu d#d +amilia re!al# consider ndu)l un episod /remelnic din /ia$a pri multe ast+el de episoade. :otuşi, rela$ia dintre arol şi Elena m#sur# 4nc t principele moştenitor nu mai $inea cont c# era c#s Cricum ar +i 4nceput le!#tura /iitorului cuplu, cert este c rataser# pe r nd Ella ilitti , %i&i Lambrino, >arie >artini şi impun# 4n /ia$a lui arol. ;ela$ia celor doi a st rnit mare nem arol a +ost 4n repetate r nduri somat s# pun# cap#t 4ntre/eder re!elui erdinand I ca principele moştenitor s# repre&inte oro 6ritanii (19@5" a +ost un interme&&o 4n tumultuoasa /ia$# a cel 1

Transcript of Elena Lupescu.docx

Elena LupescuElena Magda Lupescu(n.15 septembrie1895,Iai d.30 iunie1977, Estoril, Portugalia), amant, ulterior soie (a treia, dup Zizi Lambrino i Elena a Greciei) a regeluiCarol al II-lea.A fost fiica lui Nicolas Lupescu (pe numele su real Nahum Grnberg), evreu convertit la cretinismul de rit ortodox, de meserie farmacist, i a Elizei Falk, care a optat la rndu-i pentru religia cretin, ns de rit apusean. Declarat la natere catolic, Elena Lupescu i-a definitivat studiile la Bucureti, ntr-un aezmnt catolic, Diaconesele, bine cunoscut protipendadei capitalei, mai ales c era patronat de maicile bavareze de la Nymphenburg.La17 februarie1919s-a cstorit la Iai cu locotenentul Ion Tmpeanu, de care avea ns s divoreze la o dat ulterioar (nu se tie cu exactitate data pronunrii divorului).Conduita public a Elenei Lupescu a fcut ca multe dintre amnuntele relaiei sale cu viitorul rege al Romniei s rmn nc nvluite n mister. Asupra momentului ntlnirii dintre cei doi exist nc informaii contradictorii. n memoriile sale, Elena Lupescu mrturisea c s-au ntlnit prima dat cnd erau nc nite copii, n timp ceConstantin Argetoianurelateaz c cei doi s-au cunoscut la Sinaia n timpul rzboiului. Aceasta era caracterizat att de Argetoianu, ct i deMiron Cristea, ca fiind o femeie de moravuri uoare, n timp ce principele Nicolae o menioneaz drept o amant de profesie. n nsemnrile sale zilnice, Carol fixeaz data ntlnirii cu Elena Lupescu pe14 februarie1925.Pamfil eicaru o descria pe Elena Lupescu astfel: aducea o vast experien n legturile cu brbaii, de pe urma crora s fi cptat o mare tehnic. O femeie vulgar, indecent, stpnind toate vicleugurile n alcov, tiind s remprospteze pn la epuizare dorina partenerului, tiind s-i domine oboseala i care n loc de un leinat sentimentalism, s-i serveasc o pitoreasc trivialitate. Cert este c nimeni nu dduse importan acestei aventuri, familia regal considerndu-l un episod vremelnic din viaa principelui aa cum mai fusese multe astfel de episoade. Totui, relaia dintre Carol i Elena Lupescu a evoluat n asemenea msur nct principele motenitor nu mai inea cont c era cstorit i avea un copil.Oricum ar fi nceput legtura viitorului cuplu, cert este c Elena Lupescu a reuit ceea ce rataser pe rndElla Filitti,Zizi Lambrino, Marie Martini i regina-mam Elena, anume s se impun n viaa lui Carol. Relaia celor doi a strnit mare nemulumire n familia regal, iar Carol a fost n repetate rnduri somat s pun capt ntrevederilor cu Duduia. Decizia regeluiFerdinand Ica principele motenitor s reprezinte Coroana la funeraliile reginei Marii Britanii (1925) a fost un intermezzo n tumultuoasa via a celor doi amorezi.Elena Lupescu a voiajat la rndu-i n Italia. Carol trimite de la Veneia o scrisoare regelui Ferdinand, prin care i declina calitatea de principe motenitor, n favoarea fiului su minor,Mihai. Ulterior cei doi au prsit Italia i s-au stabilit la Paris (cartierul Neuilly), integrndu-se vieii mondene franceze. Pe numele acesteia a fost cumprat un castel la Cosme, n Frana.Revenirea lui Carol n Romnia i ncoronarea sa ca rege la8 iunie1930a fost condiionat, de primul ministruIuliu Maniu, de renunarea la relaia cu Elena Lupescu S-a ntmplat exact contrariul, pentru c la12 august1930, aceasta se ntorcea n Romnia folosindu-se de paaportul soiei luiMihail Manoilescu, fiind gzduit o vreme la Sinaia.Dup refuzul lui Carol de a reveni asupra divorului de soia sa, principesa Elena de Grecia (1928), ca i nenelegerile avute cu mama sa pe tema vieii sale intime, soldate cu exilareareginei Mariala Balcic, Elena Lupescu a revenit n siguran n Bucureti, unde avea s locuiasc ntr-o vil din Aleea Vulpache nr. 2. Astfel, persoana sa va deveni centrul vieii mondene bucuretene, fiind cultivat de personaliti precumArmand Clinescu,Ionel Ghica,Ernest Urdreanu(care, foarte repede, a trecut de la statutul de ofer personal la calitatea de Mareal al Palatului i Ministru al Casei Regale),Dimitrie Gusti,Max Auschnitt,Aristide BlanksauOskar Kaufmann.Implicat, prin intermediul industriailor romni i a lui Ernest Urdreanu, n diverse afaceri, a reuit s agoniseasc o avere considerabil (dou case n Bucureti, dou vile la Sinaia, o vil pe malul Mrii Negre, bijuterii). Vnat de o parte a presei i lumii politice romneti, acuzat de a avea o influen nefast asupra deciziilor regelui Carol al II-lea, ea a reuit s-i mobilizeze proprii informatori, astfel nct s poat contracara lurile de poziie publice ale lui Iuliu Maniu,Alexandru Averescu,Gheorghe BrtianusauCorneliu Zelea Codreanu.Abdicarea regelui, pe6 septembrie1940, a presupus i pentru Elena Lupescu acceptarea exilului. Cei doi au domiciliat n Spania, Portugalia, Mexic (1940 - 1944), dup care, n final, s-au decis asupra localitii Estoril, din Portugalia. La3 iunie1947s-au cstorit civil la Rio de Janeiro, n Brazilia i, apoi, religios la Paris, ea primind titlul de principes de Hohenzollern. A motenit la moartea lui Carol o avere impresionant. i-a publicatMemoriilen "Washington Herald", traduse i n Romnia n dou versiuni.Regele Mihai a sintetizat exemplar personalitatea Lupeasci: dac tatl meu refuza vreo favoare, ea se apuca s plng cu un debit de robinet deschis la maximum. i scena nu se oprea dect atunci cnd el, n sfrit, ceda. Era o actri nnscut.

1