ELENA MACAVEIbjastrasibiu.ro/wp-content/uploads/2015/08/62_macavei3.pdf · 2015-08-11 · MACAVEI...

Nr. 62/2010

Biblioteca A

STRA,

Corpul B

Fo

Da

nie

lR

uto

:a

u

s

Glume, anecdote în publicaţiile ASTREI

ELENA MACAVEI

e

C

onf

ri

T

nţele

Bbli

tecii

AS

RA

io

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU

Conferinţele Bibliotecii ASTRA Elena MACAVEI: Glume, anecdote în publicaţiile ASTREI

Coordonatorul colecţiei: Onuc Nemeş-Vintilă Grafică copertă: Daniela Rusu Editor: Ioana Butnaru Lucrare realizată la tipografia Bibliotecii ASTRA Tiraj:15 exemplare Versiunea în format electronic a conferinţei se află la Biblioteca ASTRA, Compartimentul Colecţii Speciale CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ ASTRA SIBIU Str. G. Bariţiu, nr. 5-7, cod 550178 Sibiu, ROMÂNIA Tel.: +40 269 210551, +40 369 561731, fax: +40 269 215775 Web: http://www.bjastrasibiu.ro, e-mail: [email protected]

ISSN: 1843 - 4754

Elena Macavei n. 1943

MACAVEI P. ELENA

Data şi locul naşterii: 8 februarie 1943, Târgovişte, judeţul Dâmboviţa

Studii

1951-1954 – Şcoala primară (clasele I-IV) în Târgovişte

1955-1957 – Gimnaziul (clasele V-VII) în Târgovişte

1958-1961 - Liceul (clasele VIII-XI) în Târgovişte

1961 - Examenul de maturitate (bacalaureat)

1961-1966 – Studii universitare. Universitatea Bucureşti, Facultatea

de Filosofie, secţia Pedagogie – Limba şi Literatura Română

Perfecţionare profesională

1968 - Examenul de definitivat, Universitatea Bucureşti

1976-1978 - Examenul de admitere la doctorat, două examene şi un

referat, Universitatea Babeş Bolyai, Cluj-Napoca

1978 - Examenul gradul II pentru învăţământ preuniversitar

1980 - Ultimul referat la doctorat

1983, 2 iulie – Susţinerea tezei de doctorat: Optimizarea educaţiei în

Casele de Copii cu comisia constituită din: prof.univ.dr. Andrei

Dancsuly – preşedintele comisiei, prof.univ.dr. Dumitru Salade –

conducătorul de doctorat, prof.univ.dr. Miron Ionescu, Universitatea

Babeş Bolyai, Cluj-Napoca, referent, prof.univ.dr. Ana Tucicov-

Bogdan, Universitatea Bucureşti, referent, prof.univ.dr. Ion Drăgan,

Universitatea Timişoara, referent

1983, 10 septembrie – Confirmarea titlului de Doctor în Ştiinţe

Pedagogice

Activitatea profesională – didactică

1966-1970 – Profesoară de Limba şi Literatura Română în şcoli

profesionale din Târgovişte

1970-1971 – Profesoară de Psihologie şi Pedagogie la Liceul

Pedagogic din Târgovişte

1971-1977 – Asistent universitar la Institutul de Învăţământ Superior

Oradea

1978 - Psiholog la Laboratorul de Orientare Şcolară şi

Profesională din Oradea

1979-1986 – Lector universitar la Institutul de Învăţământ Superior

Sibiu

1987-1989 – Profesoară de Pedagogie la Liceul Pedagogic din Sibiu

1990-1993 – Lector universitar la Universitatea „Lucian Blaga”

Sibiu

1993-2000 - Conferenţiar la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

2001-2008 – Profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga”

Sibiu

2009 - Profesor universitar asociat, plata cu ora (prin

pensionare) la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Discipline predate: Psihologia generală, Psihologia copilului şi a

dezvoltării, Psihologia copilului preşcolar, Pedagogia copilului preşcolar,

Pedagogia generală, Istoria pedagogiei, Cercetarea ştiinţifică în pedagogie,

Asistenţa socială generală, Asistenţa familiei şi a copilului.

Activitatea ştiinţifică

Cărţi 14 Lucrări în volume 31

Studii în reviste 123 Cursuri şi materiale uz intern 5

Articole – publicistică 174 Contracte de cercetare 3

Comunicări, conferinţe 133 Recenzii primite 52

Cărţi publicate

Familia şi Casa de Copii, Editura Litera, Bucureşti, 1989

Pedagogie. Propedeutică. Didactică, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1997

Pedagogie. Teoria educaţiei, volumul I, Editura Aramis, Bucureşti,

2001

Pedagogie. Teoria educaţiei, volumul II, Editura Aramis, Bucureşti,

2002

Prostituţia între ignorare şi mistificare, Editura Antet, Bucureşti,

2005

Lucian Bologa. Viaţa şi Opera, Editura Psihomedia, Sibiu, 2005

Surâs, lacrimă, speranţă. Publicistică psihologică şi pedagogică.

1972-2005, volumul I, Editura Psihomedia, Sibiu, 2006

Surâs, lacrimă, speranţă. Publicistică psihologică şi pedagogică.

1972-2005, volumul II, Editura Psihomedia, Sibiu, 2006

Umorul în publicaţii astriste, Editura Asociaţiunii ASTRA, Sibiu,

2007

Tratat de Pedagogie. Propedeutică, Editura Aramis, Bucureşti,

2007

Educaţia şi integrarea europeană (coordonare), Editura

Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2007

Ţiganii / Romii. Realităţi şi perspective (coordonare), Editura

Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2008

Pelerini în Ţara Sfântă, Editura Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2009

China. Un univers fascinant de cultură şi civilizaţie, Editura

Asociaţiunii ASTRA, Sibiu, 2010.

Premii şi distincţii

Premiul Academiei Române „Constantin RădulescuMotru”,

2003, pentru lucrarea Pedagogie. Teoria educaţiei, Editura Aramis,

Bucureşti, 2001, 2002

Ordinul „Meritul pentru Învăţământ” în grad de ofiţer, Monitorul

Oficial al României, nr. 1181 / 13 decembrie 2004

Apartenenţa la organizaţii culturale

Asociaţiunea Transilvannă pentru Literatura Română şi Cultura

Poporului Român / ASTRA, sediul la Sibiu – Preşedinta Secţiunii

Pedagogice şi de Asistenţă Socială

Fundaţia ARMONIA pentru familii etnic-mixte, sediul la

Bucureşti.

Din această serie au apărut conferinţele:

Octavian Paler Autoportret într-o oglindă spartă ......................... 1 Constantin Noica Eminescu – omul deplin al culturii româneşti ...... 2 Horia Bernea Evocat de: Andrei Pleşu, Sabin Adrian Luca, Ion

Onuc Nemeş .......................................................... 3

Rodica Braga Anul 2000. Simple exerciţii de sinceritate ............ 4 Mircea Braga Întoarcerea ex- librisului ...................................... 5 Ion Agârbiceanu Către un nou ideal – 1931 – .................................. 6 Ion Agârbiceanu Necesitatea din care a răsărit <<ASTRA>> ........ 7 Inaugurarea Bibliotecii ASTRA, Corpul B, 1 ianuarie 2007 .............................................................................

8

Pr. acad. Mircea Păcurariu

– Mitropolitul Andrei Şaguna – 200 de ani de la naştere ...................................................................

9

Ioan Lupaş Viaţa şi activitatea lui Gheorghe Bariţiu .............. 10 Victor V. Grecu Dreptul limbii ........................................................ 11 Antonie Plămădeală A plecat şi Constantin Noica ................................. 12 Giovanni Ruggeri Muzeul de Icoane pe Sticlă din Sibiel ................... 13 Dorli Blaga În ciuda vremurilor de atunci, viaţa lui Blaga la

Sibiu a fost frumoasă şi luminoasă ....................... 14

Octavian Goga La groapa lui Şaguna ............................................ 15

George Banu Actorul european ................................................... 16 Rita Amedick Podoabe pentru o sfântă a săracilor ..................... 17 Basarab Nicolescu Întrebări esenţiale despre univers ......................... 18 Vasile Goldiş La mutarea bustului lui G. Bariţiu în faţa

Muzeului Asociaţiunii ........................................... 19

Eugen Simion Constantin Noica – arhitectura fiinţei .................. 20 Jan Urban Jarnik Un prieten sincer al poporului nostru ................... 21 Al. Dima George Coşbuc în Sibiu ......................................... 22 Octavian Goga Ţăranul în literatura noastră poetică .................... 23

Răzvan Codrescu Doctorul Nicolae C. Paulescu sau Ştiinţa lui Scio

Deum esse ............................................................. 24 Victor V. Grecu Identitate. Unitate. Integrare – în spectrul

globalizării ............................................................ 25Remus Rizescu Compozitorul slovac Jan Levoslav Bella şi Sibiul 26 Teodor Ardelean Limba înainte de toate şi în toate .......................... 27 Andrei Şaguna Românii s-au zbătut mai mult pentru limbă decât

pentru viaţă ........................................................... 28 Andrei Bârseanu Asociaţiunea nu va face literatură şi ştiinţă, ci

numai va sprijini literatura şi ştiinţa ..................... 29 Iuliu Moldovan Problema Munţilor Apuseni .................................. 30 Ion Duma Eminescu şi românii din Ungaria ......................... 31

Vasile Ladislau Pop „Luptele politice nu numai că ne-au răpit timpul,

dar au înstrăinat fraţi de către fraţi” .................... 32 Vasile Ladislau Pop “Numai lumina, numai cultura ne poate mântui:

cultura şi lumina trebuie să ne dea putere în braţe, ca să ne ştim apăra viaţa, şi minte şi înţelepciune spre a ne şti conserva şi înmulţi cele trebuincioase întru susţinerea vieţii” .................... 33

Vasile Ladislau Pop «(...)În loc de a trage unii într-o parte, alţii în

alta, în loc de a lucra unii spre stricarea şi slăbirea altora ca să ne ridicam persoanele noastre (...)» .......................................................... 34

Sebastian Stanca Pastelele lui Alecsandri ......................................... 35 Andrei Bârseanu „Oamenii mari se cunosc după seriozitatea cu

care tratează chiar şi lucrurile mici” ................... 36 Andrei Şaguna „Suntem fiii unei patrii umane, culte şi

constituţionale” ..................................................... 37 George Bariţiu, Iacob Bologa

“Nici unu poporu care nu cultiva artile si industri’a, nu are dreptu a se numerá intre poporale civilisate” ............................................... 38

Acad. Radu P. Voinea Asociaţiunea a avut un rol important în

realizarea unităţii spirituale şi naţionale a tuturor românilor ..................................................

39

Vasile Ladislau Pop „Asociatiunea nutreşte şi conservă spiritul naţional, cultivă şi conservă limba şi prin aceasta existenţa naţională” ..............................................

40

Iacob Bologa, dr. D. P. Barcianu

Înfiinţarea unei şcoli române de fete în Sibiu ....... 41

Iacob Bologa Numai dezvoltarea facultăţilor spirituale, numai

luminarea minţii, numai cultura cea adevărată, norocesc, fericesc pe om, va noroci şi va ferici pe poporul român ....................................................... 42

Iacob Bologa, dr. D. P. Barcianu

Asociaţiunea pentru înaintarea în cultură a femeii române ........................................................ 43

Iacob Bologa Poporul român singur prin cultură poate să se

înalţe la acea vază şi demnitate care l-ar putea mântui de nenumăratele rele ce-l apasă ............... 44

Iacob Bologa Asociaţiunea este de nespus folos nu numai

pentru români ci şi pentru popoarele conlocuitoare ......................................................... 45

George Bariţiu Raport general asupra stării Asociaţiunii, 1889 ... 46 Antonie Plămădeală Darul Asociaţiunii către poporul român ............... 47 Ioan Mariş Lucian Blaga şi Cercul Literar de la Sibiu ........... 48 Ioan Mariş Lucian Blaga şi Cercul Literar de la Sibiu ........... 49 Elena Macavei Rolul Asociaţiunii ASTRA în rolul emancipării

femeii şi educaţia copiilor ..................................... 50 Ioan Mariş Lucian Blaga şi Emil Cioran (între afinităţile

afective şi refuzurile selective) .............................. 51 Ştefan Pascu Rolul naţional-cultural al ASTREI ........................ 52

Andrei Şaguna Munca este onoarea şi reputaţia cea mai mare a omului ....................................................................

53

Timotei Cipariu Şcolile elementare sunt fundamentul culturii

naţionale şi a literaturii naţionale ........................

54

Timotei Cipariu Două ginmazii pentru înaintarea culturii naţionale la Năsăud şi Blaj ................................... 55

Timotei Cipariu Cauzele naţionale, prin bàrbaţi energici, capabili

de orice sacrificiu .................................................. 56 Cristofor I. Simionescu Astra şi Ţările Române .......................................... 57 Mihai Sofronie Vasile Stroescu, un filantrop aproape uitat .......... 58 Matei Pamfil Andrei Bârseanu şi Asociaţiunea .......................... 59

Matei Pamfil Mitropolitul Andrei Şaguna şi Asociaţiunea ......... 60 Elena Macavei Călătorie în China ................................................. 61 Elena Macavei Glume, anecdote în publicaţiile ASTREI ............... 62

Prof.univ.dr. Elena MACAVEI,

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Preşedinta Secţiunii Pedagogice şi de Asistenţă Socială a ASTREI

Glume, anecdote în publicaţiile ASTREI*

Despre umor nu se poate vorbi sau scrie decât cu maximă seriozitate,

cu gravitate, chiar, pentru că face parte din modul cultural de existenţă ca

viziune specială asupra lumii, ca mod de raportare la realitatea contradictorie,

ca mod de cunoaştere a realităţii. Lumea, viaţa, relaţiile interumane, cu

nedreptăţile şi contradicţiile lor sunt văzute, uneori, prin „lentile roz”, cu

îngăduinţă, cu compasiune, alteori, prin „lentile cenuşii”, critic, ori prin

„lentile negre”, satiric, sarcastic şi stârnesc surâsul îngăduitor, duios, ironic,

amar sau râsul sfidător, acuzator.

Umorul ca stare şi trăire spirituală îndeplineşte mai multe funcţii. Sunt

cele de cunoaştere a contradicţiilor dintre real şi aparent şi invită la meditare,

cele ludice, de diverstisment, întrucât umorul ne permite să trăim satisfacţia

că, de multe ori, învinge binele - bunul simţ, inteligenţa, înţelepciunea, că se

condamnă prostia, aroganţa, snobismul. Funcţiile terapeutice sunt îndeplinite

prin faptul că umorul anesteziază supărarea, dezamăgirea, dezgustul, revolta,

consolează, făcându-se haz de necaz.

* Conferinţă prezentată în ziua de 31 martie 2010.

10....................................................................... Conferinţele Bibliotecii ASTRA

Asociaţiunea ASTRA, de la înalta tribună a educaţiei, a cultivat, prin

publicaţii, umorul fin, penetrant, străin trivialităţii, oferind un mod spiritual de

a reflecta asupra vieţii, asupra semenilor, asupra noastră înşine. De aceea

majoritatea publicaţiilor, în special revistele şi calendarele au rezervat, în mod

constant, spaţii pentru proverbe, zicători, ghicitori, epigrame, glume, anecdote,

povestiri moralizatoare pentru a-i deprinde pe cititori să privească realitatea şi

de la înălţimea spiritului prin umor, să înveţe totodată să se poarte, să-şi

corecteze defectele, să facă haz de necaz, să-şi compenseze frustrările, să

suporte necazurile.

Exemplificăm câteva glume şi anecdote din publicaţiile următoare:

Calendarul pe anul de la Hristos, apărut în anul 1852, la iniţiativa

Mitropolitului Andrei Şaguna, primul Preşedinte al ASTREI.

Amicul Poporului, apărut în perioada 1861-1941, sub redacţia lui

Visarion Roman, a lui Nicolae Petra-Petrescu.

Amicul Şcoalei, editat şi redactat, în perioada 1860-1861, de Visarion

Roman.

Ţara Noastră, apărut în anul 1907, sub redacţia lui Octavian Goga.

Calendarul Asociaţiunii, apărut în perioada 1912-1928.

Calendarul pentru Popor al Asociaţiunii, apărut în perioada 1929-

1943.

Foaia Poporului, achiziţionată de ASTRA, începând din 1943, şi

devenită organ de publicitate al ASTREI.

Calendarul ASTREI şi al Foii Poporului, sub redacţia lui Horia Petra-

Petrescu şi a lui Petrea Dascălul, în perioada 1944-1948.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................11

xxx

Nu te chinui

Bărbatul:

- Când voi muri, ştiu, draga mea, că tu îndată te-oi mărita iarăşi, aşa e?

Muierea:

- Nu te chinui cu aceasta, că n-ai dreptu bărbate; doresc ca să mori, spre a-ţi

putea dovedi contrariul.

xxx

Şi-a luat beleaua

Un ţăran îşi pierdu nevasta prin moarte. Preotul comunei se duse după

obicei la dânsul să-l mângâie şi, între altele, îi zise:

- Nu te supăra, prietene, Dumnezeu a luat-o.

- A luat-o? Întrebă ţăranul, apoi să ştii, părinte, că şi-a luat beleaua.

xxx

Spusu-i-ai?

Tatăl unui copil de vreo patru ani vine şi îi spune că a căpătat o soră

mică.

- Tată, întrebă băiatul, dar mamii spusu-i-ai?

xxx

Gâlceavă

Soţia:

- Bărbate! O să mă faci încă să-mi pierd şi mintea!

Bărbatul:

- Dar, rogu-te, nu face gâlceavă pentru un lucru aşa de mic.

xxx

O cerere de divorţ

Protopopul (către bărbat):


- Ei, ce vrei, fiule?

Bărbatul:

- Să mă desparţi de femeia mea!

Protopopul ( către femeie):

- Dar tu, fiica mea, ce vrei?

Femeia:

- Voi să mă despart de bărbatul meu!

Protopopul:

- Copii, când între bărbat şi femeie există un astfel de acord de sentimente, nu

e nicio cauză binecuvântată de divorţ. Mergeţi şi trăiţi în pace şi concordie.

xxx

Dorinţă imposibilă

- Cât de fericit aş trăi cu nevasta mea, dacă soacră-mea nu s-ar fi născut.

xxx

Hotărâtă

El:

- Care va să zică, eşti hotărâtă să divorţăm!

Ea:

- Da. Şi anume, ţie-ţi las copiii, iar eu îmi iau zestea.

xxx

Pachetele

Elenuţa, de patru ani, împreună cu mama şi cu o mulţime de pachete,

călătoresc în tren.

- Mamă, întreabă fetiţa, dacă se ciocnesc trenurile, ce se întâmplă?

- Se poate să şi murim…

- Şi atunci, ne ducem în cer, nu-i aşa? Acolo sus!

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................13

- Da, drăguţă! Acolo sus…

- Dar, mamă, cum o să ducem până acolo atâtea pachete?

xxx

Nenorocire în dragoste

- Ce-i cu tine, prietene, eşti aşa posomorât?

- N-am avut noroc în dragoste!

- Cum aşa?

- Tu ştii, dragostea dintâi am îngropat-o, a doua mi s-a dus la mănăstire, a

treia…

- Ei, a treia?

- A treia, am luat-o de soţie.

xxx

De-ale copiilor

- Vezi, Ştefănică, mătuşa ţi-a adus colac şi ouă roşii. Cum se zice către

mătuşa?

- Să mai aducă.

xxx

Ecoul

- Spune, tată, ce este aia ecou?

- Singurul cuvânt care îndrăzneşte să răspundă mamii-ti, când vorbeşte.

xxx

Curiozitate

- Cine e femeia din tablou?

- E zeiţa Minerva.

- Şi bărbatul de lângă ea va fi soţul ei?


- Nu, n-a fost măritată, fiindcă e zeiţa înţelepciunii.

xxx

Băutura

- Să ştii că fratele Beţivescu s-a lăsat de băutură.

- Cum s-a lăsat?

- A murit.

xxx

Economie

- Dragă nevastă, ţi-ai cumpărat a şaptea pălărie de vară!

- Linişteşte-te dragă bărbate, este ultima. Acum încep cele de iarnă.

xxx

E prea mic…

- Straşnic ştie înjura băieţelul d-voastră! Zise, către părinţi, un trecător. Dar, de

rugat ştie să se roage?

- E prea mic pentru rugăciune! Răspunse tatăl băieţelului.

xxx

Mama şi fiica

- Uite, mamă dragă! Nu-l pot lua de bărbat că-i prost, nesuferit, mitocan, idiot,

mojic, dobitoc, nărod, vită, animal, neghiob, tâmpit…

-Ştii ce, dragă fetiţă? Ia-l de bărbat şi spune-i toate astea după nuntă. Aşa am

făcut şi eu.

xxx

Iarna

Un trecător vede o ţărancă în braţe cu un copilaş, subţirel îmbrăcat şi-i

zise:

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................15

- Nu ţi-e teamă că micuţul o să răcească acum, când termometrul arată 4 grade

sub zero?

- Parcă ştie micuţul ce-i aia termometru, răspunse ţăranca.

xxx

Dacă nu…

Ea :

- Ce-ai fi ajuns tu, dacă nu te luam de bărbat?

El:

- Un om fericit.

xxx

Perechea nemerită

Doi creştini, întâlnindu-se, după ce se întrebară de ale sănătăţii, zise

unul către celălalt:

- Ştii că o să avem o nuntă în satul nostru?

- Aşa, să trăieşti! Şi cine se însoară?

- Iaca, se-nsoară Nevoe, ia pe Mânie şi-i cunună Urgia lui Dumnezeu.

xxx

Dorinţa lui

- Ei, Georgică, ce vrei să ajungi de te faci mare?

Georgică, nefiind prea mulţumit cu părinţi prea aspri:

- Vreau s-ajung orfan.

xxx

Ciudat de tot

Georgică:

- Unde te-ai născut, tată?

- În Braşov.

- Şi dumneata, mamă?


- În Craiova.

Georgică stă şi se gândeşte:

- Şi eu m-am născut în Ploieşti. Ciudat, cum de ne-am întâlnit toţi trei!

xxx

Merge

- Cum merge cu noua căsnicie?

- Merge aşa că înainte de masă face ce vrea ea (nevasta), după masă fac eu ce

vrea ea…

xxx

Nu mai poate de bine

- Cum o duci, bre, cu nevasta?

- O iubesc atât de mult, încât aş înălţa-o până la cer,dacă aş şti că rămâne

acolo.

xxx

Pricină

- Ce-ai făcut de-ai ajuns la închisoare?

- Da ce să fac, am pus un bolovan în calea trenului.

- Şi ce te-a îndemnat la fapta asta? – era soacră-mea în tren.

xxx

Răspunsul beţivului

- Vai bărbate, iar vii de la cârciumă – îi zicea o femeie bărbatului său care era

un beţiv.

- Apoi, da, răspunse bărbatul, că nu pot să stau tot acolo.

xxx

S-a însurat cu două

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................17

Un individ fu arestat fiindcă se însurase cu două femei. La judecată el

s-a scuzat că a luat două ca să se poată ele certa împreună, pentru că dacă lua

numai una, ea s-ar fi certat numai cu el.

xxx

Partea mea

Soţia:

- Nicolae, măi, scoală şi tu, leagănă copilul, că e al tău cât şi al meu.

Bărbatul:

- Lasă tu partea mea să plângă şi leagănă numai pe a ta.

xxx

Băiat deştept

- De ce alergi aşa, Petrică?

- Alerg acasă. Trebuie să-mi tragă mama o bătaie.

- Atunci de ce te grăbeşti?

- Mă grăbesc s-o capăt de la mama, că altfel vine tata şi mi-o dă.

xxx

Pe gânduri

- Pentru ce stai pe gânduri, măi Culo? Grăi dada hăl bătrân către danciul său.

- Pentru că vreau să mă însor şi nu ştiu pe cine să iau, zise Cula.

- Ia pe cine poţi, că şi eu am făcut aşa.

- Hei, grăi, Cula, cu glas trist, ţie ţi-a fost uşor, că ai luat-o pe mama, dar eu

trebuie să iau una străină.

xxx

Inteligenţe

Nevasta:

- Unde mergi în sara asta?

Bărbatul:


- Ascultă, dragă, o femeie inteligentă nu întreabă niciodată unde merge

bărbatul său.

Nevasta:

- Dar un bărbat inteligent poate întreba unde merge nevasta sa?

Bărbatul:

- Un bărbat inteligent nu se însoară niciodată.

xxx

Genul

Un profesor întrebă, într-o zi, la un examen, pe un şcolar:

- Oul, de ce gen este?

Acesta zise, gândindu-se:

- Apoi asta nu se poate spune numaidecât; dacă clocind va scoate cocoş, se

înţelege că va fi fost de neamu bărbătesc, iar de va scoate găină, apoi a fost de

neamul femeiesc.

xxx

La examenul de medicină

Profesorul:

- Încă şi una şi ultima întrebare: Pe ce cunoşti dumneata p-un smintit?

Doctorandul:

- Pe întrebările lui.

xxx

Întrebare şi răspuns

La un examen de fete, un dascăl făcu următoarea întrebare unei fetiţe:

- Pentru ce ne rugăm lui Dumnezeu ca să ne dea „pâinea cea de toate zilele” şi

nu-l rugăm a ne-o da pe o săptămână, pe o lună, ori pe un an întreg?

- Pentru că ar mucezi, răspunse fetiţa.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................19

xxx

După fizică,

De ce sunt iarna zilele mai mici decât vara? Întrebă un dascăl pe un

şcolar la examen.

- Pentru că, după fizică, frigul contrage iar căldura delatieşte, răspunse

şcolarul.

xxx

În locul meu

- Niculiţă, Niculiţă, da ce vrei să te faci tu, odată, dacă nu înveţi chiar nimic!

Zise învăţătorul către un copil neglijent.

Copilul răspunse:

- Mă voi face învăţătoriu, că atunci copiii trebuie să înveţe în locul meu.

xxx

Computul

Învăţătorul :

- Să-mi spui, Petre, dacă tatăl tău împrumută vecinului său o sută de coroane

cu şase procente, cât trebuie să capete la anul?

Elevul:

- Două sute de coroane.

Învăţătorul :

- Să-ţi fie ruşine, umbli de atâta vreme la şcoală şi tot nu ştii computul.

Elevul:

- Computul nu-l ştiu, dar îl ştiu pe tata.

xxx

Adunare

- Cât face 1 şi cu 1, Petrică? Întrebă învăţătorul.

- Trei!


- Tu, prostule, dacă eu sunt 1 şi tu eşti altul, câţi suntem împreună?

- Doi proşti!

xxx

Se poate!

Un episcop ungur punea adeseori, la examenele seminariştilor săi,

întrebări glumeţe pentru a-i încurca puţin:

- Spune-mi, fiule, întrebă episcopul, se poate boteza cu supă?

Candidatul, glumeţ şi el, fu gata cu răspunsul:

- Nu se poate boteza cu supa care o mănâncă Eminenţa voastră, dar cu aceea

care ni sedă nouă, clericilor, în seminar, se prea poate.

xxx

Puncte cardinale

Învăţătorul întreabă pe un şcolar:

- Dacă ai în faţă miază-noapte, la dreapta, răsăritul, la stânga, apusul, ce ai în

spate?

- La spate, mă rog, am pe Dumitru Pociumb.

xxx

Într-o noapte

- Când s-a întemeiat Roma? Întreabă domnul învăţător.

- Într-o noapte! Răspunse micul şcolar.

- Cine ţi-a spus?

- Mi-a spus tata. El zice, mereu, că Roma nu s-a întemeiat într-o zi.

xxx

Să se usuce

Învăţătorul:

- Ce făcură evreii după ce ieşiră din Marea Roşie?

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................21

Elevul:

- S-au întins la soare să se usuce.

xxx

De la examen

- Spune-mi băiete, cunoşti animale care-şi schimbă culoarea?

- Da, cameleonul şi politicianul.

xxx

Dificultăţile

- Ai avut dificultăţi cu englezeasca ta, când ai fost în Anglia?

- Eu, nu, dar englezii!

xxx

De la examen de fete

- Ce a fost Eteria?

- Eteria… Eteria

- Gândeşte niţel… la anul 1821.. la Tudor Vladimirescu. 0 ajută profesorul.

- Da, mă rog, Eteria a fost… a fost nevasta lui Tudor Vladimirescu.

xxx

Replică

Un învăţător întreba pe unul dintre şcolarii săi, care era tare gras, însă

nu învăţa nimic, cum poate el a se îngrăşa în trup aşa de tare şi care e cauza de

nu se poate îngrăşa şi la minte? Copilul îi răspunse:

- Cauza că mă îngraş în trup şi la minte, nu este că trupul meu îl hrăneşte

Dumnezeu, iar mintea mea o hrăneşte domnul învăţător.

xxx

Socoteli

Învăţătorul:


- Măi, Ionică, să-mi spui tu mie: dacă 10 oi au mâncat două căpiţe de fân, 20 e

oi câte căpiţe vor mânca?

Ionel:

- Păi, de, domnule învăţător, după cum e şi oaia, una mănâncă mai mult, alta,

mai puţin.

xxx

Dobitocul meu cânta…

Un ţăran călare pe un măgar trecea pe dinaintea unui colegiu, tocmai pe

când eşeau şcolarii. Fiindcă măgarul începuse a râncheza, şcolarii ziseră

ţăranului:

- Măi nătărăule, ce eşti, de ce nu-ţi înveţi dobitocul minte să nu râncheze aşa

tare?

- Domnilor, răspunse ţăranul, bietul meu dobitoc cânta şi el de bucurie

văzându-se acum între atâţia camarazi ca dânsul.

xxx

Nu-şi poate explica

- Pentru ce umblăm la şcoală? Întrebă învăţătorul pe un şcolar neglijent.

Şcolarul:

- Cu întrebarea aceasta şi eu îmi bat capul de multe ori!

xxx

Timpul potrivit

Dascălul:

- Copii, când e timpul cel mai potrivit pentru culegerea poamelor din grădină?

Dumitru:

- Când cânele vecinului e legat.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................23

xxx

Pildă de la Abel

- Luaţi pildă, zise un popă în predica sa către credincioşii săi, de la Abel, el fu

atâta de bun şi de blând, încât, deşi frate-său Cain l-a ucis, totuşi nu şi-a mai

isbândit după aceea asupra lui.

xxx

Un ateist întreabă

- De ce te temi? Întrebă un ateist p-un om pios. Acesta răspunse:

- Eu mă tem mai întâi de toate de Dumnezeu şi apoi de aceia cari nu se tem de

dânsul.

xxx

Setea teologilor

- Pentru ce au teologii aşa o mare sete, după cum se observă adese?

- Pentru că ei sunt sarea pământului, iar sarea, după cum se ştie, trage

umezeală.

xxx

Să-mi ţin cuvântul?

- Spune-mi, părinte, întreba un sătean pe preotul său, dacă oarecineva îmi dă

ceva şi îi promit că îi voi da-o îndărăpt, trebuie ca să-mi ţin cuvâtul?

- Fireşte, dragul meu, îi răspunse preotul, căci e datorinţa ta şi e păcatul cel

mai mare a nu-ţi ţinea cuvântul.

xxx

Episcopul şi ţăranul

Un episcop întreabă într-o zi pe un ţăran, mai mult în glumă ca într-

adins:

- Câţi dumnezei sunt?

- Numai unul, Părinte, dar şi acela, precum aud, cu Sfinţia sa nu se prea laudă.


xxx

Când nu vrei să te îndreptezi

Părintele:

- Uite, creştine, ce-ţi zic eu: îţi dau un păhărel de rachiu dar, să ştii, că băutura

nu-i bună şi că fiecare păhărel este un cui bătut la sicriul dumitale!

Ţăranul:

- Fii bun, părinte, şi mai bate-mi un cui, dacă tocmai ţii „ciocanul” în mână.

xxx

La botez

Moriţ Kohn vrea să se boteze, dar nu ştie ce fel de costum să-şi pună.

Întrebă pe un creştin:

- Cum se merge la botez, în frac sau în redingotă?

Creştinul:

- Noi mergem în scutece.

xxx

Care-i mai mincinos

S-au întâlnit: un grec, un rus şi un român. Grecul începe să se laude:

- La noi, în Grecia, într-un oraş, este o Biserică atât de mare, încât preotul

trebuie să umble un an cu cădelniţa pe la icoane. Lumea se duce acasă, mai

mănâncă, doarme, lucrează, şi când se întoarce la Biserică, preotul

cădelniţează mereu…

- Asta nu-i nimic! Răspunse rusul. La noi, la Moscova, este o Biserică tot aşa

de mare, dar are un clopot foarte minunat. Când îl tragi, la Paşti, sunetul lui s-

aude până la Crăciun…

- În sat la noi, zise românul, avem un dascăl care cântă atât de straşnic, încât

sfarmă bolţile la fiecare liturghie. De aceea, 25 de tinichigii stau toată vremea

pe acoperiş, ocupaţi să repare învelitoarea.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................25

xxx

Botez

Un ţăran s-a dus odată la domnul părinte, ca să-i boteze un copil.

Domnul părinte l-a primit cum se cuvine şi dă să se uite la copilul din scutece.

- Da, nu-i prea mare copilul pe care vrei să-l botezi? Întrebă părintele.

- Vai de mine şi de mine! Se tângui ţăranul. În loc de copilu´ăl mic, am adus

pe ăl de un an.

xxx

Iertare

Preotul:

- Ei, Ioane, adu-ţi aminte de sfârşitul vieţii, lasă toată mânia şi iartă inamicilor

tăi.

Ioan:

- Apoi, fie; dară pe Toderu lui Vasile tot l-aş mai scărmăna odată.

Preotul:

- Io-ţi zic să ierţi la toţi.

Ioan:

- Da, părinte, dacă trebuie să fie aşa, atunci voi ierta; numai să-mi făgăduiască

fiul meu cel mare Simeon că se va înţelege el cu dânsul.

xxx

Părintele şi ţăranul

- Bine, măi Toadere e neapărat de lipsă să te îmbeţi în fiecare zi?

- Aşa, domnule Părinte, mie-mi place să mă văd în toate zilele în rai.

xxx

Să mă ierţi, Părinte

Apuca şi ţiganul binele drept de un picior şi, într-o miercuri preacurată,

mânca slănină de pe şorici când, iacă, popa Tănasă intră plumb la el în casă.


- Cum, ţigane, Doamne Sfinte, tu mănânci slănină, azi miercuri?

- Ho, Părinte, să mă ierţi, că gândeam că-i sfânta vineri.

xxx

Strigoiul

Badea Gheorghe, om cam sărac cu duhul, intră plin de groază la

Părintele, spunându-i că a a văzut un strigoi.

- Unde l-ai văzut? Întrebă Părintele.

- Când treceam pe lângă Biserică, era lipit de zid.

- Şi ce chip avea?

- D-apoi era, cum să zic, era un măgar mare.

- Du-te numai acasă, zise Părintele, şi nu mai spune nimănui ce ai văzut. Eşti

un fricos şi te-ai speriat de umbra ta proprie.

xxx

Era şi mama în el

Era în postul Paştilor. Românii, ca toţi creştinii, mergeau, când mai

mulţi, când mai puţini la Biserică să se spovedească. Vede ţiganul lucrul

acesta şi se ia după ei. Unul îl luminează: „E post, ţigane, şi trebuie să ne

spovedim cu pocăinţă, ca să ne ierte Dumnezeu.

Ţiganul intră şi el în Biserică şi, cam cu frică, deocamdată, începe să

înşire părintelui păcate mai mărunţele.

- Spune, dacă ai făcut ceva mai rău, zise duhovnicul, dacă n-ai furat, n-ai bătut

Pe cineva?

Ţiganul mai prinde o leacă de curaj, dar tot cam cu jumătate de gură:

- Ba ţi-oi spune, Părinte, mânca-ţi-aş, ţi-oi spune, ce să mai ascund…

Odată, Părinte, am bătut cojocul mamii, de l-am făcut ferferiţă.

- Măi ţigane, dar nici ăsta nu-i cine ştie ce păcat? Spune alte celea!

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................27

- De, aşa o fi Părinte, dar vezi că era şi mama în el!

xxx

Acolo e cămaşa

Un soldat s-a certat odată cu căpitanul său, acesta-i promite 25, dar nu

de florini. Dar soldatul n-a vrut să ştie de frică şi a continuat să se certe.

Căpitanul se cătrăneşte şi mai rău şi strigă:

- Caporali, veniţi cu banca-ncoace, daţi la blestematul acesta 25 de beţe, dar

numai pe cămaşă (se înţelegea ca şi nădragii să i se dea jos).

- Bine, zise soldatul, mi se pare foarte bine. Şi-şi lepădă cu grabă cămaşa, o

pune pe bancă şi se da de-lături zicând caporalilor:

- Poftiţi, faceţi-vă datoria, acolo e cămaşa!

I-a tăiat râsul şi pe căpitan şi a pardonat pe soldat.

xxx

Cu sânge rece

Patru soldaţi curcani din România, aflându-se în avantgardă, vreau să

se ia la luptă cu 40 de turci inamici cu cari se întâlniră. Locotenentul sosind

tocmai momentul acesta la ei, le strigă:

- Descreieraţilor, îndărăpt! Patru contra 40 de inşi! V-aţi pierdut mintea din

cap?

Atunci, unul dintre curcani îi răspunse cu sânge rece:

- E, domnule, şi apoi aşa mare lucru ar fi acesta? Eu cel puţin nu ştiu, să se afle

în regulament, ca, înainte de a ne lupta, să numărăm pe inamici, că oare câţi

sunt!

xxx

Răspuns scurt

- Ce trebuie să fie acela pe care îl înmormântează cu pompă militară? Întreba

locotenentul pe un soldat.


- Trebuie să fie mort! Răspunse scurt soldatul.

xxx

Sincer

Subofiţerul:

- Pentru ce trebuie să salute soldatul pe superiorii săi?

Soldatul:

- Ca să nu fie închis în urmă!

xxx

Cum să fie

Caporalul:

- Cum trebuie să fie soldatul ca să i se facă înmormântarea cu paradă?

Soldatul:

- Trebuie să fie mort.

xxx

De la aviaţia militară

Sergentul învaţă pe recruţi:

- Când săriţi din avion, număraţi până la 3, trageţi sfoara, paraşuta se deschide

şi plutiţi spre pământ ca o pasăre. Dacă paraşuta nu se deschide, mi-o aduceţi

mie, să vă dau alta, nouă. Aţi înţeles, bă?

xxx

Mai mare

- Măi, omule, ce-a fost frate-tău la militărie, căprar ori sergent?

- Mai mare.

- Sergent major?

- Mai mare.

- Atunci, plutonier?

- Şi mai mare.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................29

- Bine, măi, ştiu c-a fost ofiţer.

- Ba şi mai mare.

- Dar bine, spune, tu, ce-a fost?

- A fost bucătar.

xxx

Ce-i place

La un regiment, un ofiţer întreabă pe un soldat:

- Ce-ţi place ţie, măi, soldat, mai mult în armată?

- Masa şi pe loc repaus, domnule Locotenent.

xxx

Proşti ca noi

- Ce ţi-a făcut omul de l-ai lovit?

- Apoi, domnule poliţai, nu vedeţi că-i un prost?

- Şi dacă-i un prost? Acesta nu-i un motiv ca să-l loveşti. Şi proştii sunt

oameni, ca mine, ca d-ta.

xxx

Cătană la obşit

- Ce fel de cătană ai vrea să fii, mă, ţigane? Întrebă doctorul pe o namilă de

faraon venit la recrutare.

- Cătană la obşit (lăsat la vatră), răspunse tremurând ţiganul.

xxx

În arişte!

Un soldat – fără să aibă licenţă – îşi petrecuse până noaptea târziu într-

un birt. După ce, de vinul mult ce-l băuse, se iluminase pe deplin, se deşteptă

în el simţul datorinţei sânte de soldat şi plecă către cazarmă. Îndată ce iese pe

stradă, scoate sabia şi începe a se comanda pe sine însuşi.


Din întâmplare, tocmai atunci trece un căpitan pe acolo şi, văzând pe

soldat în poziţia ce o luase, îl întrebă:

- Dară dumneata ce faci?

- Eu conduc pe porcul acesta în arişte (arest )! Răspunse soldatul, arătând cu

mâna la sine însuşi.

xxx

Instrucţia la cazarmă

Ofiţerul:

- Călţun Niculae! Ce trebuie să faci când stai de gardă la un magazin cu

cartuşe şi vezi venind un om cu ţigara aprinsă?

Călţun:

- Strig: stai, domnule şi aruncă ţigara!

Ofiţerul:

- Şi ce faci apoi?

Călţun:

- Apoi… ridic ţigara şi o fumez eu!

xxx

Ţiganul viteaz

Scăpase ţiganul din armată şi se întoarse în sat de unde era. De când se

întoarse, se făcu ţiganul mândru, de nu mai ajungeai la el, cu scara să te fi

suit. Toată ziua se lăuda, că şi el e voinic şi viteaz ca toţi românii.

Într-o zi, un român, auzindu-l laudându-se, îl întrebă:

- Ia ascultă, ţigane, de viteaz îi fi tu, da în foc intrat-ai?

- Ba, numai pe lângă el, vere, aşa, prinprejur, răspunse ţiganul.

- Dar, la bătaie fost-ai?

- Fost, răspunse ţiganul, şi încă de câteva ori!

- Ce spui, mă?

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................31

- Spui, c-aşa e!

- Ei, da, cum e la bătaie? Ia, ne spune şi nouă să ştim!

- Heaca, cum să fie? Unu te ţine de cap, altul, de picioare şi altu dă de svântă!

xxx

Deosebire

- Ce deosebire este între Solomon şi Rotschild?

- Aceea, că Solomon era regele evreilor, pe când Rotschild e evreul regilor.

xxx

Tocma´ pe tocma´

Se încinse odată o bătălie între o sută de ţigani şi o sută de tătari. Tătarii

loveau cu puşti şi ţiganii cu măciuci. Cum se întâmplă, că un ţigan aruncă o

măciucă şi omorî un tătar. Tătarii s-au înfuriat şi au omorât 99 de ţigani. Un

român l-a întrebat:

- Ce aţi păţit cu tătarii, ţigane?

- Ia, ce să facem? Nici noi, nici ei. Tocma´ pe tocma´. De la ei a murit unu şi

de la noi a rămas unu.

xxx

Alegere

Ţiganul, fiind condamnat la moarte, fu întrebat că ce-şi alege: furcile

sau ţeapa? Scărpinându-se în cap, după o pauză, el răspunse:

- Ştiţi ce? Mai bine aş mânca caşcavalul.

xxx

Modestie secuiască

Un secui e pe cale la Beciu. La o staţie, conductorul îl observă urcat pe

vagon.

- Hei, prietene, ce cauţi acolo? Întrebă conductorul.

- Apoi, kérem, eu cred că aici e clasa a patra!


xxx

Corabia ţiganului

- Văzut-ai corabie, ţigane?

- Ni, auzi acolo! D-apoi cum nu? Ba am şi mâncat.

- Ce naiba? Dar cum era, ţigane?

- Da, cum să fie, ca corabia - dedesupt pânză, deasupra pânză şi la mijloc

brânză.

xxx

De-i sfântă, sfântă să fie

Un ţigan şterpeli de undeva un fagure cu miere şi începu să sugă din el

cu lăcomie. Din întâmplare, în fagure se rătăcise o albină care, ajungând în

gura ţiganului, îl înţepă în limbă. Ţiganul, de durere, aruncă fagurul cât acolo

şi începu să înjure albina.

- Nu înjura, măi cioarăă! Zise un român ce trecea pe acolo. Nu ştii tu că albina-

i sfântă!

Ţiganul răspunse:

- De-i sfântă, sfântă să fie,Da de limbă nu mă ţie,c-o strâng cu dinţii, de-o văd

sfinţii!

xxx

Între ei

- Ştii tu, ce însemnează comunismul?

- !?

- Însemnează – o mare iubire de oameni.

- Da! La ruşi, bunăoară, iubirea a fost atât de mare, încât oamenii s-au mâncat

între sine.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................33

xxx

Răspuns

- În care uliţă e casa părintelui paroh din sat, măi ţigane?

- Hapoi, de unde ştii dumneata că-s ţigan?

- Aşa-s eu, ghicitor, mă!

- Hapoi, dacă eşti ghâcitor, ghâceşte şi casa părinţelului nostru.

xxx

Ce au cerut?

Pe când umbla Dumnezeu cu Sfântul Petru pe pământ, a sălăşluit la

toate neamurile de-a rândul. Ca să-şi arate marea sa bunătate, de la care cum

ieşea din gazdă îi zicea.

- Cere de la mine şi ţi se va împlini.

Grecii şi romanii au cerut ştiinţă. Ruşii - spirt. Ungurii - fală. Românii

– trăinicie şi răbdare. Bulgarii, neştiind ce să ceară, în pripă ziseră: - Ne vom

mai gândi; şi mereu se tot gândesc.

xxx

Răspuns ce nu poţi găsi

- Un redactor ce să mulţumească pe toată lumea.

- Un bavarez de 20 de ani care să nu fi băut bere niciodată.

- Un deputat care să nu fi căscat la nicio şedinţă.

- Un chelner care să creadă că a căpătat bacşiş prea mare.

- Un plugar care să fie mulţumit cu secerişul.

- Un ministru de finanţe care să nu se fi gândit la dăjdii noi.

- Un bărbier care să nu flecărească, chiar mut să fie.

- O cucoană care să nu cetească jurnalele începând de pe pagina întâi.

- Un jurnalist care să nu fi adus niciodată ştiri false.


xxx

Cum sunt?

Un călător face următoarele caracterizări despre popoare:

- Francezul inventează de toate.- Italianul cântă de toate.- Englezul gândeşte

de toate.- Neamţul mănâncă de toate.- Polonul bea de toate.- Românul râde de

toate.- Ungurul înjură de toate.- Bulgarul se miră de toate.- Sârbul vorbeşte de

toate.- Cehoslovacul lucrează de toate.- Evreul vinde de toate.- Ţiganul

şterpeleşte de toate.

xxx

Hoţul

- Măi, ţigane, ştii că s-a furat un cal din sat, de la noi?

- Da, ce-mi pasă mie? Răspunse ţiganul.

- Bănuiesc, însă, că tu l-ai ciordit.

- Şi ce-ţi pasă ţie?

xxx

Ţiganul reîntors de pe front

Un ţigan, fost ordonanţă la un ofiţer în războiul din răsărit, se

reîntoarce acasă, unde a povestit câte verzi şi uscate. Într-una din zile, tocmai

povestea unui grup de români cum a tăiat picioarele unui bolşevic.

- Păi, de ce nu i-ai tăiat capul, îl întrebă unul din faţă.

- Hei, românico, mânca-ţi-aş gura, d-apoi i l-au tăiat alţii înaintea mea.

xxx

Nu-i plăcea apa

- Măi, ţigane, de ce te-ai mutat din satul în care ţi-ai ros coatele până acum?

- De, românico! Nu-mi plăcea apa!

- Cum dracu să nu-ţi placă, măi, cioară? D-apoi bine, la ceilalţi oameni de ce le

place?

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................35

- Hei, românico… apoi, vezi, că ahăia au după ce s-o beie, pe când eu vedeam

tot stele verzi de sătul ce eram!.

xxx

Procopseala ţiganului

- Măi, ţigane, ştii tu Tatăl Nostru?

- Hei, hei, românico, ştiu şi pe moşul vostru ! Era cu mustăţile lungi şi-i plăcea

să glumească cu noi!

xxx

Eu ocolesc măgarul

Un ungur se întâlneşte cu un român pe o punte.

- Treci, mă, zise ungurul, că eu nu ocolesc măgarii.

- Ba eu îi ocolesc totdeauna, zise românul, şi trecând înainte, îşi continuă

drumul.

xxx

Numai odată

Sta ţiganul, spre osândă, în faţa judecătorului, căci şterpelise nişte

gâşte.

- Ştii scrie, măi ţigane? Îl întrebă judecătorul.

- Nu ştiu, domnule jude, ţucu-ţi labele de la mîini că numai odată am fost la

şcoală şi atunci pe la miezul nopţii.

xxx

Ţiganul şiret

Un ţigan se duce la coteţul unui român ca să-i fure o gâscă. Când a

prins-o, gâsca a început să gâgâie. Pentru a nu se da de gol ţiganul, tăie gâtul

gâştii. Dar nu ştiu cum se făcu, că tocmai atunci veni la uşa coteţului şi

românul.

- Ce faci aici, ţigane? Întrebă românul pe ţigan.


- Dhapoi, românico, ce păcatele mele să fac. Ia, mă căznesc să lipesc la loc

gâtul bietei gâşte.

xxx

La vânătoare

Un vânător împuşcase un vultur din înălţime. Ioşca, care văzuse

vulturul căzând, zise către vânător:

- Puteai să cruţi praful şi glonţul pentru că vulturul şi aşa ar fi trebuit să moară,

din căzătură.

xxx

Să n-audă caii

Un săcui venise la târg cu căruţa încărcată. Făcuse drum lung şi caii

erau osteniţi şi flămânzi.

- Ce ai în saci? Întrebă vameşul.

Săcuiul se plecă la urechea vameşului şi-i şopti ceva. Dar omul nu

înţelese.

- Spune mai tare, îi porunci slujbaşul.

Săcuiul iar se aplecă la urechea lui şi abea putu auzi când îi spuse:

- Ovăz!

- Dacă ai ovăz, de ce tăinuieşti aşa? Se răsti slujbaşul.

- Să nu audă caii, măria ta, că sunt tare flămânde şi ostenite de drum!

xxx

Cu brânza-n mână

L-au prins pe ţigan cu brânza în mână şi l-au dus la solgăbirău.

Solgăbirăul porunceşte să i se dea 25 de bice. Ţiganul, de durere, strigă:

- Alduiască-te Dumnezeu, măria ta, porunceşte să se-ncuie poarta!

- Pentru ce, ţigane?

- Ca să nu fugă sufletul din mine afară, răspunse ţiganul.

ELENA MACAVEI ……………….….………………………………….………......................37

xxx

Calul nu se mai opri

- Apoi, cum de mi-ai furat calul, măi ţigane? Întreabă românul pe un ţigan care

şedea pe cal în târg.

- Hapoi, aşa, om de cinste, alduiască-te Dumnezeu. Eu veneam de la târg pe

uliţa cea strâmtă, unde calul ahesta era culcat de-a curmezişul uliţei. Acum, eu

vroiam să trec pe la cap, mă muşcă; vreau să trec de dinapoi, mă lovi; aşa, eu

mă gândii să trec peste el, însă, când era un picior a meu dincoace şi unu

dincolo, calul se sculă cu mine şi nu se opri până aici în târg.

xxx

Saramură de peşte

Mânca un ţigan saramură de peşte. În jurul lui se aşezară vreo patru

dănciuci, că era prăsitor ţiganul. Acum, cum să facă el să nu să apuce copiii de

saramură, că ştia că atunci lui nu-i mai rămânea? Le zise:

- Mă, voi să luaţi de nouă ori mămăligă goală şi odată fără peşte.

xxx

De mila lui

Un ţigan mâncase bătaie de la un român. Îl bătuse românul de-l snopise

şi bietul ţigan plângea de-ţi era mai mare mila. Românul plecă şi-l lăsă

plângând. În cale, întâlnindu-se cu alt român, îi povesti, ce-i făcuse ţiganului.

Nu trecu mult, şi iaca, şi ţiganul.

- Ce-i măi ţigane, mâncaşi bătaie? Îl întrebă românul când îl văzu.

- Da, dă unde? Eu l-am bătut pe el!

- Păi, dacă l-ai bătut tu, la ce plângi?

- Iaca, de mila lui, că l-am prăpădit.

ELENA MACAVEIbjastrasibiu.ro/wp-content/uploads/2015/08/62_macavei3.pdf · 2015-08-11 · MACAVEI...

Documents

Transcript of ELENA MACAVEIbjastrasibiu.ro/wp-content/uploads/2015/08/62_macavei3.pdf · 2015-08-11 · MACAVEI...