Elemente de desen topografic.docx
-
Upload
florin-hentes -
Category
Documents
-
view
309 -
download
6
Transcript of Elemente de desen topografic.docx
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
1/25
Elemente de desen topografic - Prezentarea si modul defolosire a semnelor conventionale
Elemente de desen topografic
Prezentarea si modul de folosire a semnelor conventionale.
Semnele conventionalesunt simboluri prin care se reprezinta pe planuri si harti elementele
planimetrice si de nivelment ale terenului.
Elementele planimetrice raportate si formele de relief reprezentate prin semnele conventionale
constituiepartea desenata a planuluicare trebuie sa cuprinda toate aspectele necesare si sa permita in
acelasi timp identificarea sigura a tuturor lucrarilor si detaliilor redate.
Semnele conventionale reprezentate in atlase si standarde se deseneaza si se scriu pe planuri si
harti dupa indicatiile de folosire a acestor semne cuprinse in atlasele si standardele respective.
1. Semnele conventionale folosite la intocmirea
planurilor topografice la scarile 1:5000 si 1:10000
Acestea sunt culese din Atlasul intocmit de Consiliul Superior al Agriculturii (in 1971).
Semnele conventionale sunt tiparite la dimensiunile de reprezentare pe planuri. Cifrele care
insotesc semnele sunt eprimate in milimetri. !istanta grafica minima dintre liniile separate este "#$mm#
iar liniile pentru care nu se indica grosimea se vor trasa de "#1 mm.
a) Semnele conventionale care se traseaza pe originalul de intocmire (de teren) cartografiat#
sau pe planul tiparit sunt redate in anumite culori dupa# cum urmeaza%
&planimetria(toponimia# detaliile artificiale de relief# cladiri etc.) se reda prin linii si scriere in
culoare neagra# atat pe planurile originale de teren cat si pe cele tiparite'
& hidrografia(apele sau canalele)# pe planurile originale de teren se traseaza cu o linie sau doua#
de culoare rosu inchis# iar pe planurile tiparite de culoare albastra' fondul suprafetelor acvatice (lacurile#
apele si canalele reprezentate cu doua linii) pe planurile originale nu se coloreaza# iar pe cele tiparite se
reprezinta in culoare albastru pal'
& relieful(curbele de nivel si valorile lor# rupturile naturale si valorile adancimilor# nisipul etc.)#
pe planurile originale de teren# se eecuta cu culoare rosie (sepia inchis)# iar pe planurile tiparite# cu
sepia'
& suprafetele impaduritepe planurile originale de teren se reprezinta cu cerculete negre# cu
diametrul de 1# mm (fara culoare pentru suprafata)# iar pe planurile tiparite# raster verde pal (fara
cerculete)' perdelele de protectie se reprezinta pe planurile originale de intocmire la fel ca padurile# iar
pe planurile tiparite# verde pal si cerculete negre.
b) Semnele conventionale pentru punctele de baza.
unctele astronomice# punctele geodezice# punctele retelei de ridicare precum si reperele denivelment sunt insotite# de regula# de o inscriptie sub forma de fractie% la numarator se scriedenumirea
sau numarul punctului# iar la numitor se scrie cota# cu valorile rotun*ite la "#1" m (la punctele
geodezice si ale retelei de ridicare) si la "#"1 m (la repere de nivelment geometric).
c) Semnele conventionale pentru localitati
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
2/25
- e planurile de situatie la scara 1%1" """ si 1%+ """# cladirilese reprezinta prin contur# la scara
respectiva. !imensiunile minime grafice sunt 1#","#7 mm si se mentin si pentru constructii de
dimensiuni mai mici. Cladirile se reprezinta cu culoarea neagra pe toata suprafata conturului.
& Cladirile intreprinderilorindustriale se reprezinta la fel ca celelalte cladiri# aplicand pe
mi*locul conturului semnul conventional de uzina sau fabrica.
&Liniile electrice telegrafice si telefonicese reprezinta numai in afara localitatilor. Stalpii sau
fermele de la franturile liniilor electrice# se vor reprezenta corespunzator pozitiei lor reale# astfel incat
traseul sa fie redat corect. !aca distanta dintre stalpi este mai mica de 1"" m# acestia se reprezinta dindoi in doi# pastrandu&se stalpii de la schimbarile de aliniament.
- Conductele de suprafatase reprezinta numai in afara localitatilor. Semnul conventional pentru
conducta este in insotit de inscriptia pentru ce transporta conducta (e.% #apa-# petrol- etc.).
d) Semnele conventionale pentru caile de comunicatii
Semnele conventionale ale cailor de comunicatie (cai ferate# drumuri etc.) se aplica in asa fel
incat aa semnului sa corespunda cu aa caii in teren. iniile de cale ferata si drumurile apropiate (sub
"# mm) reprezentate prin linii duble pot fi redate ca o linie comuna. Caile ferate se reprezinta atat in
afara localitatilor# cat si in localitati. /ambleurile# debleurile si zidurile de spri*in din lungul cailor feratese redau numai daca depasesc inaltimea de 1#"" m.
!istanta dintre cele doua liniicare reprezinta autostrada# drumul sau soseaua# trebuie sa fie
egala# la scara planului# cu latimea platformei drumului (partea carosabila plus
acostamentele)."nscriptiilecare insotesc semnele conventionale pentru autostrazi si sosele contin%
latimea partii carosabile# latimea platformei# rotun*ita la "#1" m# materialul din care este eecutata
imbracamintea scris prescurtat (As# 0# v# care inseamna respectiv asfalt# beton# pavele# piatra sparta)
si numarul drumului prevazut in nomenclatorul national. a drumurile naturale se trece latimea totala a
drumului# rotun*ita la metri intregi.
e) Semnele conventionale pentru hidrografiesi constructii hidrotehnice
- Cursurile de apa cu latimea mai mica de #"" m se reprezinta cu o singura linie# iar cele cu
latimea mai mare de #"" m cu doua linii# la distanta egala cu latimea cursului redusa la scara.
& e malurile abrupte# malurile amena*ate# consolidari# debleuri# rambleuri si diguri mai inalte de
"#+" m# se indica inaltimea relativa a acestora rotun*ita la "#1" m# scrisa cu sepia pentru detalii naturale
si cu negru# pentru detalii artificiale (diguri# rambleuri# debleuri etc.).
& irele de vale pe care se scurge apa provenita din ploi sau topirea zapezilor se reprezinta prin
linie intrerupta albastra.
& Adancimile lacurilor si ale iazurilor se scriu pe locurile unde au fost masurate# cu albastru.
& Sensul de curgere se indica pe plan printr&o sageata de maimum 2 mm lungime cand se
figureaza in afara malurilor (la apele mai inguste de $ mm la scara planului) si de 1$ mm cand se
traseaza intre maluri (pentru ape mai late de $ mm pe plan).
f) Semnele conventionale pentru retele conducte limite si impre#muiri
Acestea se redau prin linie&punct# linie intrerupta sau linie continua. 3n etravilan# se arata si
natura materialului din care sunt eecutate impre*muirile.
g) Semnele conventionale pentru relief
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
3/25
& /elieful se reda prin curbe de nivel si semne conventionale(pentru stanci# prapastii# alunecari
de teren etc.)# completate cu% cote in punctele caracteristice ale reliefului# inaltimi relative# valori ale
curbelor de nivel# si indicatori de panta (bergstrihuri).
& Curbele de nivel normale si principale se traseaza pe intreaga suprafata cu
urmatoarelee$ceptii:nu se traseaza de loc pe suprafetele acvatice# pe locurile de ruptura# rambleuri etc.
si se intrerup cand distanta dintre curbele de nivel normale este mai mica de "#$" mm' in acest caz se
traseaza numai curbele de nivel principale. 4alorile curbelor de nivel se inscriu in culoarea sepia.
& 3ndicatorii de panta se aplica perpendicular pe curba in sensul pantei# acolo unde nu esteevident sensul pantei.
& /upturile de teren# terasele naturale sau artificiale se reprezinta numai daca depasesc
adancimea de "#+ m. Semnul conventional# punctul unde se masoara adancimea si cifra care reprezinta
adancimea se inscriu in culoarea sepia.
& Stancile# in general# se reprezinta prin metoda hasurarii cu iluminare de la nord&est.
h) Semnele conventionale pentru elementele de vegetatie si sol
4egetatia se reprezinta numai daca suprafata depaseste dimensiunile grafice stabilite deinstructiunile in vigoare. in cazul contururilor mici# in care eecutarea semnelor conventionale nu se
poate reda cu claritate# se va eecuta un singur element al semnului (gradina de zarzavat# vie# pasune#
faneata) sau# in cazul livezilor mici si al padurilor mici# se va scrie simbolul lvsi respectiv pdin
interiorul conturului sau in afara cu o sageata indicatoare. a reprezentarea padurilor se indica specia si
inaltimea medie in metri# repetand acestea la fiecare & 5 dm$.
%. Semne conventionale speciale
!in aceasta categorie fac parte semnele conventionale pentru planurile si hartile forestiere#
pentru soluri# pentru lucrari de imbunatatiri financiare# organizarea teritoriului etc.
a) Semne si culori conventionale folosite la planurile si hartile forestiere
a intocmirea planurilor si hartilor forestiere se folosesc semnele si culorile conventionale
pentru limite# constructii forestiere si tipuri de folosinta a terenului'
pentru reprezentarea compozitiei arboretelor pe planurile la scarile 1%1" """ si 1%$" """'
pentru lucrarile de cultura'
pentru drumuri si instalatii de transport forestier'
studiului general de amena*ament silvic pe ocol.
Speciile de arbori# pe harta arboretelor# sunt redate prin culori. 4arsta este redata prin numarul de
tente date la culoarea speciei astfel% pentru varsta de la 165" ani & o tenta' pentru varsta de 516" ani &
doua tente' pentru varsta de peste " ani & trei tente.
b) Semnele conventionale pentru lucrari de imbunatatiri funciare
ozitia in plan a semnului este data de centrul sau aa geometrica ia semnului. a reprezentare#semnele conventionale pot fi marite sau micsorate cu maimum 18$ din reprezentarile diate in tabela# in
functie de scara planului pe care se aplica. Semnele colorate se folosesc atunci cand# din cauza scarii
planului sau incarcarii lui# reprezentarea necolorata ar duce la neclaritati.
Reprezentarea reliefului terenului
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
4/25
1. Forme de relief
/elieful reprezinta modul sub care apare suprafata terenului in plan vertical. !in acest punct de
vedere# terenul are o diversitate de forme# unele din ele rezultate din combinarea mai multor forme de
relief. ormele de relief sunt definite de o serie de elemente# dintre care cele mai importante sunt%
talvegul# cumpana apelor# versantii# panta terenului# linia de cea mai mare panta# punctele cotate etc.
&alvegul reprezinta linia de racordare a doi versanti la partea inferioara unde se colecteaza si
se scurg apele de pe versant. a redarea prin curbe de nivel a reliefului (ig.15)# talvegul rezulta
din unirea punctelor de infle$iune a curbelor de nivel# care iau de regula forma ide Vsau U. entruvaile cu scurgere temporaratalvegul se reprezinta pe plan prin linie intreruptaspre vaile cu debite
permanente# care se reprezinta cu linie continua.
ig.15 & 4ale reprezentata prin curbe de nivel
'ersantul (ig.155)# la reprezentarea prin curbe de nivel# apare din succesiunea curbelor de
nivel egal distantate sau cu distante variate# avand in general o alura relativ uniforma.4ersantii
rectilinii sunt reprezentati prin curbe de nivel trasate la distante aproimativ egale si paralele# in functie
de teren# iar versantii curbilinii (concavi sau convecsi) se reprezinta prin curbe de nivel trasate la
distante variabile.
a) b)
ig.155 & 4ersanti% a & concav' b & drept
Cumpana apelor (ig.15+ si ig.152)# la reprezentarea prin curba de nivel# rezulta din unirea
punctelor celor mai inalte ale bazinului pe linia de la care curbele de nivel au cote descrescand si de o
parte si de alta a ei. Aceasta linie taie in lungul ei curbe de nivel inchise (inelare turtite). Cumpana
apelor se traseaza numai in cazul reprezentarilor speciale# cu caracter hidrotehnic sau hidroameliorativ.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
5/25
ig.15+ & 0azin hidrografic ig.152 & Crupa
Linia de cea mai mare panta# pe planul de situatie cu curbe de nivel# este linia perpendiculara pe
curbele de nivel.
(unctele cotate. e planurile si hartile cu curbe de nivel# marcarea formelor caracteristice ale
reliefului# varfurilor# punctelor dominante# confluenta vailor si a unor detalii planimetrice (intersectii ale
cailor de comunicatie etc.) se face prinpuncte cotate reprezentate prin puncte si numarul care
reprezinta cota absoluta# inscrisa cu culoarea negru pe o directie paralela cu cadrul.
ormele caracteristice de relief se recunosc pe plan dupa configuratia curbelor de nivel si variatia
valorilor (cotelor) acestor curbe.
Crupa (ig.152) este reprezentata prin curbe de nivel cu alura aproimativ uniforma (paralele)#
care au valori (cote) crescatoare de la etremitate catre mi*loc# unde se afla cumpana apelor.
amelonul(ig. 157) este redat printr&o succesiune de curbe de nivel inchise (circulare)#
concentrice# ale caror valori cresc de la eterior catre interior.
'alea(ig. 15 ) este redata prin curbe de nivel deschise sub forma de 4 sau # avand la varf
talvegul. e o aa transversala (perpendiculara pe talveg) curbele de nivel au valori ce scad de laetremitati catre talveg.
Caldarea *gavanul)(ig. 159) este redat in mod asemanator cu mamelonul# cu deosebirea ca
valorile curbelor de nivel variaza invers. !e regula# atat mamelonul cat si caldarea au marcate varful si
respectiv fundul printr&un punct cotat.
ig. 15+ si ig. 159 cuprind modul de reprezentare pentru un bazin si o sea# ca forme complee
de relief# in care se pot recunoaste si celelalte elemente de mai sus.
ig.157 & /eprezentarea prin curbe de nivel ig.15 & /eprezentarea prin curbe de nivel a
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
6/25
a unui mamelon (E & echidistanta) unei depresiuni (caldare) (E & echidistanta)
!in reunirea formelor mentionate rezulta formele de relief generale% muntii# colinele (dealurile)
etc.
ig. 159 & Sea
3. Metodele de reprezentare
:etodele folosite curent pentru reprezentarea pe plan a formelor terenului sunt%
metoda planului cotat'
metoda curbelor de nivel'
metoda profilurilor'
metoda hasurilor'
metoda tentelor hipsometrice'
metoda laviurilor.
a) etoda planului cotatconsta in raportarea pe plan a punctelor caracteristice ale
reliefuluicu cotele respective# prin coordonatesi se reprezinta prin semnul conventional# iar la dreapta
semnului# sub forma de fractie# la numarator se scrie numarul punctului si la numitor# cota punctului# sau
numai cota punctului.
lanul astfel obtinut contine elemente de planimetria si de nivelment sub forma depunctecotatecare# in cazul unui relief framantat# sunt foarte dense.
lanurile cotate se folosesc in special in cazul ridicarilor in fasii (banda) pentru proiectarea
drumurilor# digurilor pentru apararea impotriva inundatiilor# in cazul ridicarii lor pentru proiectarea
amena*arii orezariilor etc. entru alte scopuri# cotarea este doar prima faza a altor metode.
b) etoda curbelor de nivel este cea mai des folosita. Curbele de nivelsunt liniile sinuoase
care unesc puncte de aceeasi cota# linii care reprezintaproiectia pe planul orizontal a liniilor de
intersectie a unor planuri de sectionare orizontale paralele si echidistante cu suprafata terenului1 .
!iferenta de nivel dintre aceste planuri de sectionare este constanta si
reprezintaechidistanta!echidistanta curbelor de nivel).Echidistanta eprimata numeric prin valoarea ei
reala se numeste echidistanta realasau numerica (aleasa in functie de precizia lucrarii# scara planurilor
si de configuratia terenului# astfel ca distanta intre doua curbe consecutive sa fie minim "#$+mm)# iar cea
eprimata prin valoarea echidistantelor reale redusa la scara planului se numesteechidistanta
grafica(minim 1 mm 050 mm sau 0%5 mm)
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
7/25
Echidistanta reala (numerica) se entru o reprezentare suficient de fidela# fara sa se incarce prea
mult planul# se folosesc# in general# echidistantele aratate in ;abelul 1.
;abel 1 & Echidistanta reala si grafica
Scara planuluiEchidistanta Scara planului Echidistanta
/eala (m)
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
8/25
ig. 1+" & /elief comple redat prin curbe de nivel
""""""principale
==========normale ( echidistanta $" m)
curbe de nivel accidentale reprezentate prin linii intrerupte cu segmente mai mici# avand
echidistanta 185 din echidistanta normala.
/eprezentarea reliefului prin curbe de nivel permite determinarea altitudinii(cotei absolute) aoricarui punct de plan# determinarea pantei terenuluisi construirea profilurilor terenului pe orice
directie de pe harta. ;rasarea curbelor de nivel se face unind prin linie punctele de aceeasi cota obtinute
prin interpolarea punctelor ridicate de pe teren. Curbele de nivel unesc punctele de cota rotunda (de
eemplu% cotele 12#""' 17#""' 1#""# sau cotele% 1$#+' 1#"' 1#+).
La interpolarea punctelor de cota rotunda intre doua puncte(ig. 1+1) se considera ca linia
terenului intre aceste puncte este dreapta# in panta sau rampa# iar punctele de cota rotunda se gasesc pe
aceasta linie# care reprezinta ipotenuza in triunghiul dreptunghic.
ig. 1+1 & rocedeul grafic pentru interpolarea punctelor de cota rotunda
!istanta redusa la orizont dintre doua puncte# care se masoara pe cateta orizontala a triunghiuluidin ig. 1+1# este direct proportionala cu diferenta de nivel dintre aceste puncte.
3n practica sunt folosite trei procedee pentru obtinerea punctelor de cota rotunda% procedeul
numeric# procedeul grafic# procedeul mecanic.
(rocedeul numeric
e planul cotat# ridicat prin metoda nivelmentului geometric in caroia*# se cere sa se traseze
curbe de nivel cu echidistanta de "#$" m (ig. 1+$).
e fiecare latura a caroia*ului se calculeaza punctele de cota rotunda# prin interpolare. e
intervalul cuprins intre punctul 1 de cota > 1? 99#$ si punctul 5 de cota >5? 99#72# se gasesc punctele
de cota rotunda >$? 99#5" si >?99#2"# a caror pozitie este determinata de distanta lor fata de punctul 1#
distanta care se afla prin interpolare in functie de diferenta de nivel%
unctele de cota rotunda $ si se raporteaza pe latura 1@5 la distanta de mm si respectiv 17
mm fata de punctul 1. Asa se procedeaza cu toate laturile carourilor pentru obtinerea tuturor punctelor
de cota rotunda prin care se traseaza curbele de nivel.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
9/25
ig. 1+$ & ;rasarea curbelor de nivel pe un caroia* nivelitic
(rocedeul grafic
Se eecuta pe hartie milimetrica constructia grafica (ig. 1+1) oare corespunde unui interval de
interpolare (intre doua puncte consecutive).
3n cadrul celor doua ae rectangulare se raporteaza punctele 1 si 5 prin diferenta de nivel dintre
ele# masurata pe aa verticala# si distanta dintre ele masurata pe orizontala. Se unesc cele doua puncte
intre ele# iar linia rezultata reprezinta linia terenului intre cele doua puncte. Se raporteaza pe aa
verticala punctele $ si de cota rotunda# prin diferentele de nivel. !in aceste puncte se duc paralele
orizontale pana la intersectia cu segmentul 1 & 5# de unde se coboara cate o perpendiculara pe aa
orizontala. unctele ($- si -) rezultate pe aa orizontala sunt punctele de cota rotunda# interpolata grafic#pe unde vor trece curbele de nivel. 3n felul acesta se procedeaza pentru toate laturile tuturor carourilor.
c) etoda profilelor da posibilitatea reprezentarii reliefului dupa o anumita directie.
rinprofilse intelege constructia grafica care reprezinta linia de intersectie a unui plan
vertical cu suprafata terenului dupa o directie data. Acest mod de reprezentare este folosit# in special
la proiectarea diferitelor lucrari# cai de comunicatie# canale# corectarea cursurilor de apa etc.
rofilele pot fi# longitudinale# atunci cand se eecuta dupa o directie paralela cu a$a
lucrariisi transversale# cand se eecuta dupa o directie transversala pe a$a lucrarii#
rofilele se eecuta fie dupa ridicarile facute special in acest scop# fie dupa planul cu curbele de
nivel.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
10/25
ig. 1+5 & rofil prin teren dupa liniaA@B
3ntocmirea unui profil dupa o directie A@0 (vezi ig.1+$ si ig.1+5) contine ca operatii%
se traseaza doua ae rectangulare , pentru distante si B pentru inaltimi'
se stabilesc% scara lungimilor# de obicei scara planului dupa care se face profilul# si scara inaltimilor
care se ia de 1"61"" ori mai mare decat scara lungimilor'
se raporteaza punctele de pe linia de profil prin cele doua dimensiuni% distanta dintre puncte si
diferenta de nivel dintre puncte in succesiunea lor# care se masoara la aele de coordonate respective'
se unesc punctele raportate printr&o linie continua care reprezinta linia terenului sau profilul terenului
pe acea directie'
sub aa , se traseaza cartusul (diapazonul) profilului. Acesta este format dintr&un numar de linii
corespunzator datelor tehnice ale profilului# ca% numarul punctului# distante partiale (intre puncte)#
distante cumulate# cota punctului# diferenta de nivel# panta terenului etc.
Sub fiecare punct de pe grafic (profil) se trec datele tehnice pe liniile corespunzatoare.
ig. 1++ & rofil transversal prin vale
d) etoda hasurilor scoate in evidenta mai clar formele terenului.>asurilesunt linii drepte trasate pe plan intre curbele de nivel dupa linia de cea mai mare panta# avand
lungimea# grosimea si distanta intre ele (caracteristicile hasurilor) in functie de panta terenului.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
11/25
Avand la baza principiul luminarii verticale a unui plan (ig. 1+2)cele trei caracteristici folosite
*udicios# realizeaza tonuri de umbra a caror intensitate creste cu panta terenului. >asurile se traseaza pe
planuri cu curbe de nivel iar cele trei caracteristici se stabilesc dupa cum urmeaza%
Lungimea hasurilor este determinata de distanta dintre curbele de nivel. Cu cat distanta dintre
curbe este mai mare# deci cu cat panta este mai mica# cu atat lungimea hasurilor este mai mare. e linia
curbei hasurile se intrerup# iar pentru a fi mai evidente limitele hasurilor de la benzile consecutive se
traseaza intercalat (ig. 1+7). Cand panta terenului se apropie de orizontala (i? 1825)# aceasta suprafata
nu se mai hasureaza.
ig. 1+2 & lan inclinat luminat vertical ig. 1+7 & !epresiune reprezentata
prin curbe de nivel si
hasuri
!istanta dintre hasurise stabileste conform legii sfertului# dupa care distanta dintre doua
hasuri consecutive este egala cu un sfert din lungimea lor. Cand panta este prea mare si distanta dintre
curbele de nivel (lungimea hasurii) este mai mica de $ mm# se pastreaza distanta intre hasuri de "#+
mm & limita de distanta si se variaza corespunzator grosimea hasurii. Cand unghiul de panta este mai
mare de 5+"# hasurile se inlocuiesc cu semne conventionale speciale.
,rosimea hasurilorse stabileste dupa diferite reguli care au la baza acelasi principiu al luminarii
verticale. Corelatia intre negru si alb# grosime si distanta si panta terenului este data de asa&
numitul diapazon al hasurilor# pe baza caruia se stabilesc grosimea si distanta dintre hasuri. Acest
dispozitiv este confectionat dintr&o bucata de carton dreptunghiulara# care se taie pe latura de *os sub
forma de dinti trapezoidali (ig.1+ ). e baza diapazonului se traseaza%
& perpendicular pe laturile dintre dinti# hasurile corespunzatoare unghiurilor de panta respective'
& pe liniile verticale ale trapezelor se traseaza perpendicular linii echidistante# care reprezinta distanta
dintre curbele de nivel corespunzatoare pantei inscrise deasupra hasurii'
& unghiul de panta# in grade# se inscrie in stanga hasurii.
3nainte de a se face hasurarea se traseaza pe planul cu curbe de nivel# la intervale oarecare# linii
de cea mai mare pantacare sunt liniile directrice ale hasurilor (ig. 1+9).
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
12/25
ig. 1+ & !iapazon pentru hasuri ig. 1+9 & ;rasarea liniilor de cea mai mare
panta ca directrice pentru hasuri
entru trasarea hasurilor se aseaza cartonul de hasurare astfel ca liniile care
reprezinta distantadintre curbele de nivel sa se suprapuna pe curbele de nivel# iar hasurile de pe diapazon
sa aiba aceeasi directie cu directricea. Se traseaza apoi hasurile in prelungirea celor de pe carton.
>asurile se opresc eact la curba de nivel# iar cele din banda urmatoare se traseaza intercalat fata
de cele precedente. Schimbarile de curbura# de lungime# de distanta si grosime# de la o hasura la alta# se
fac treptat# in mod continuu.
3n topografie# metoda hasurilor este utilizata ca metoda a#utatoarepentru redarea unor
elemente de detaliu neprinse de curbele de nivel.
e)etoda tentelor hipsometrice consta din colorarea spatiilor dintre curbele de nivel# cu culori
sau tente de culori a caror intensitate este direct proportionala cu altitudinea(ig. 12"). entru
evitarea tentelor inchise se stabilesc curbele de nivel caracteristice pentru relieful suprafetei de pe plan#
care vor constitui limitele tentelor. 3n acest fel se reduce numarul de tente# pentru ca planul sa fie usor de
colorat si destul de clar pentru scoaterea in evidenta si a celorlalte elemente. Se folosesc# in general#
culori de apa pentru care# in prealabil# se intocmeste un diapazon al culorilor.
Culorile conventionale folosite in cartografiepentru redarea formelor de relief# pe harti la scara
mica# tinand seama de altitudine# sunt urmatoarele%
;abel nr. 15
orma de relief Altitudinea Culoarea
Campie de la " la 1"" m verde&moderat
de la 1"" la $"" m verde deschis
!eal de la $"" la +"" m nuante de galben spre cafeniu
de la +"" la 7"" m nuante de cafeniu din ce in ce mai inchis
:unte peste 7"" m cafeniu inchis
3naltimile violet si rosu
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
13/25
ig. 12" & :odul cum se asterne culoarea
pentru realizarea tentelor hipsometrice
3n felul acesta# apar evidenteforma terenului si diferentele de altitudine' fiindca se folosesc
culori de apa cu intensitate redusa# planul isi pastreaza claritatea.
:etoda este folosita ca auiliara pentru redarea reliefului terenului. a proiectarea lucrarilor de
imbunatatiri funciare# pentru stabilirea cat mai *udicioase a schemei hidrotehnice# uneori se folosesc
hipsogramele rezultate din colorarea planului cu curbe de nivel dupa indicatiile anterioare# intervalele de
altitudine fiind mult reduse.
$olorarea planurilor
lanurile topografice la scarile 1%+ """ si 1%1" """# atat cele tiparite# cat si originalul de
intocmire (de teren) cartografiat# se eecuta in culori.
lanurile si hartile speciale (forestiere# hidrogeologice# pedologice# de organizarea teritoriului
etc.) se coloreaza dupa prescriptiile S/ 21$+%1992 precum si dupa normativele si instructiunile
departamentale interne.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
14/25
%ntocmirea planului in proiectie &auss ' (rger(5)
Planul topografc undamental la scara 1: 5 000 se intocmeste pe oi reprezentand trapeze din reteauacartografca a tarii in proiectie Gauss Krger. Dimensiunile trapezului la scara 1:5000 are valorile ungiulare
de 1!15" pe meridian si de 1!5#$5" pe paralela. %omenclatura trapezului la scara 1:5000 prin adaugarea
primelor patru cire romane &'$ ''$ '''$ '() la nomenclatura planului 1:10000 &*+: ,-5-5-D-c-1-''').
/uccesiunea operatiilor de intocmire a planului topografc undamental &in proiectia Gauss Krger)
este asemanatoare cu aceea descrisa anterior. Prescriptiile privind semnele conventionale$ trasarea lor$
scrierea$ colorarea etc$ se aplica$ la el ca la intocmirea acestor planuri dar au si unele particularitati privind
modul de intocmire.
a) Stabilirea formatului si pregatirea hartiei pentru intocmirea planului
lanurile topografice de baza ale tarii# intocmite la scarile 1% $ """' 1%+ """ si 1%1" """ si anume
planurile originale (de teren si de editare)# care au la baza sistemul de proiectie stereografic cu plansecant si sistemul de proiectie
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
15/25
entru trasarea cadrului foii# aceasta se raporteaza colturile trapezului prin coordonate
rectangulare plane# folosind coordonatograful rectangular. Coordonatele rectangulare plane se etrag din
tabele speciale calculate pe elipsoidul de referinta DrasovsFi. Se unesc apoi punctele de colt si se obtine
astfel cadrul trapezului. !upa trasarea cadrului trapezului# se eecuta caroia*ul geometric# stiind ca aele
acestuia sunt paralele cu meridianul aial al fusului din care face parte trapezul si cu paralelele.
!e e.# trapezul 1$ 5 (ig. 121) determinat prin coordonatele% 1 (, 1B1)# $ (,$# B$)# (,# B)#
5 (,5# B5)# trasarea caroia*ului geometric (reteaua Filometrica) se eecuta astfel% se determina pe laturile
trapezului punctele etreme care au valoarea eprimata in Filometri intregi (punctele cel mai apropiatede ,1,$# ,# ,5si de B1# B$# B# B5cu valoarea eprimata in Filometri intregi).
ig. 121 & ;rasarea cadrului si a caroia*ului
Filometric in proiectia
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
16/25
e o coala de hartie de calc panzat sau calc simplu se intocmeste oleata curbelor de nivel# asa
cum s&a aratat mai inainte (se copiaza cadrul foii si punctele cotate# se interpoleaza# se traseaza si apoi se
modeleaza curbele de nivel).
Apoi se copiaza si se imprima curbele de nivel pe planul original. !upa o verificare
minutioasa se eecuta trasarea curbelor de nivel cu tus de culoare sepia.
/) crierea inscriptiilor e-terioare
!upa trasarea in tus a curbelor si trasarea detaliilor de nivelment se trece la scrierea cotelor pecurbele de nivel si# in final# la scrierea inscriptiilor eterioare si a celor de pe cadrul eterior.
ig. 12$ & lan topografic la scara 1 %+ """
3n eteriorul cadrului se inscriu% sistemele de referinta# fusul# /omania# *udetul (in coltul de sus
din stanga)# denumirea foii (sus la mi*loc)' limite administrative# dimensiunile trapezului (*os in stanga)'
scara planului# scara grafica# echidistanta curbelor de nivel normale# institutia editoare (*os la mi*loc)'
scara pantelor pentru echidistanta curbelor normale (+ m) si pentru echidistanta curbelor a*utatoare ($#+
m) si datele privind anul in care s&au eecutat ridicarile# repera*ul# descifrarea originalul etc.# precum si
institutiile eecutante (*os in stinga).
3n ig. 12$ este redata o portiune dintr&o foaie de plan la scara 1 % + """.
0. %ntocmirea unei sectiuni cadastrale avand la baza planul topografic
0.1. (lanul cadastral de ansamblual unitatii administrativ&teritoriale se obtine prin
generalizarea planului cadastral de baza si contine reprezentarea grafica a intregii suprafete a unitatii
administrativ&teritoriale.
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
17/25
lanul cadastral de ansamblu sau# dupa caz# harta cadastrala de ansamblu# sub forma analogica#
se intocmeste# in functie de marimea unitatii administrativ&teritoriale si de forma sa# la o scara standard
convenabila. !e regula# este una dintre scarile 1%1"."""# 1%$"""# 1%+"."""
lementele de continut obligatoriipentru planul cadastral de ansamblu sunt%
& denumirea unitatii administrativ&teritoriale'
& padurile si terenurile cu vegetatie forestiera'
& reteaua de sosele# drumuri# strazi# ulite si cai ferate'
& reteaua hidrografica si constructiile hidrotehnice importante (ape curgatoare# statatoare# canale
deschise# bara*e# diguri)'
& punctele care marcheaza hotarele unitatii administrativ&teritoriale'
& limitele si denumirea intravilanelor'
& elemente de toponimie'
& punctele din reteaua geodezica'
& nordul geografic'
& scara planului.
e fiecare foaie a planului cadastral de ansamblu se intocmeste (in etracadru# in partea din
stanga *os) schema cu dispunerea foilor componente.
0.. (lanul cadastral de bazase intocmeste in scopul reprezentarii in plan a datelor rezultate la
introducerea sau intretinerea cadastrului general pentru o anumita unitate administrativ&teritoriala si
cuprinde elementele de cadastru general in detaliu.
lanurile cadastrale de baza redactate sub forma analogica se intocmesc pe trapeze cu
nomenclatura oficiala in /omania# in Sistem de proiectie Stereografic 197".
lementele pe care trebuie sa le contina lanul cadastral de baza sunt urmatoarele%
& punctele retelei geodezice de spri*in# de indesire si de ridicare'
& limitele si punctele de hotar# cu numarul de ordine# pentru hotarul unitatii administrativ&teritoriale sipentru intravilanele componente'
& limitele si numerele cadastrale ale corpurilor de proprietate8imobilelor# limitele# numerele cadastrale si
categoriile de folosinta ale parcelelor# limitele si numerele cadastrale ale constructiilor cu caracter
permanent'
& reteaua de drumuri'
& caile ferate'
& apele curgatoare cu sensul lor de curgere'
& apele statatoare'
& constructiile hidrotehnice'
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
18/25
& denumirile localitatilor# apelor# principalelor forme de relief# padurilor# drumurilor si strazilor# ale
obiectivelor industriale# social&culturale etc.# care sunt prevazute in nomenclatoarele si atlasele oficiale
in vigoare'
& numerele postale ale imobilelor din intravilane'
& codul S3/S al unitatii administrativ&teritoriale'
& scara de reprezentare# sistemul de proiectie# anul de intocmire# schema de dispunere si incadrare a
foilor componente la nivelul trapezelor din nomenclatura Sistemului de proiectie Stereografic 197".
Semnele conventionale regulile de scriere si corpurile de literastabilite pentru elementele
de toponimie care trebuie reprezentate pe planurile cadastrale de baza si de ansamblu sunt cele
prevazute in /tlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:000 1:%.000
1:1.000 si 1:500-# editia 197# pana la elaborarea si avizarea si8sau aprobarea unui nou atlas de semne
conventionale.
Scara planului cadastral
Scara uzuala la care se reprezinta planul cadastral de baza# in forma analogica# este%
& 1%"""# in zonele desespentru extravilansi 1%$."""# 1%1.""" sau 1%+""# in functie de densitatea
detaliilor# pentru intravilane'
& 1%$."""# in zonele de dealpentru extravilan si 1%$."""# 1%1.""" sau 1%+""# in functie de densitatea
detaliilor# pentru intravilane'
& 1%""" si 1%1".""" sau# dupa caz# scari mai mari inzonele montane'
& 1%$."""# 1%1."""# 1%+""# in functie de densitatea detaliilor# in zonele din Delta Dunarii.
0.3. Plan de amplasamentsi delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara
unctele situate pe limita imobilului# felul materializarii# destinatiile si categoriile de folosinta#
forma si traseul limitei si numele8denumirea vecinatatilor sunt prezentate intr&o schita aneata (ig.
12)# parte integranta din roces&verbal incheiat intre proprietar si proprietarii imobilelor invecinate#
certificat de persoana autorizata prin semnatura si parafa# in vederea inscrierii in cartea funciara.
;abel nr. $" & lan de amplasament si delimitare a imobilului Scara 1%+""
Gr. cadastral Suprafata masurata Adresa imobilului Cartea unciara nr. A;
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
19/25
ig. 12 & lan de amplasament si delimitarea unui imobil in vederea inscrierii in cartea funciara
. Date reeritoare la teren
Gr.parcela Categorie defolosinta Suprafata(mp) 4aloare deimpozitare (lei) :entiuni
1 Ce 1177 1$.""" 3mpre*muit cu gard de beton
;otal 1177 1$."""
/. !ate referitoare la constructii
Cod
constr.
Suprafata
construita lasol (mp)
4aloare de
impozitare (lei)
:entiuni
C1 7 5""" Sup. constr. desfasurata? 152 mp
C$ 9 7.""" Sup. constr. desfasurata ? 9 mp
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
20/25
C 1$ .""" Sup. constr. desfasurata ? 1$ mp
;otal 1"" +"""
3nventar de coordonate Sistem de proiectie%..
ct. E (m) G (m)
1 ++511"#9" 55"#52
$ ++5"79#51 55"1#$5
++5"21#95 5519#$
5 ++5"7#5 555#1
Se confirma suprafata din masuratori si 3ntroducerea imobilului in baza de date.
!ata Eecutant#
Semnatura si stampila
0.Releveu apartament Scara 1%1""
Gr. Cadastral al terenului Suprafata Adresa imobilului
Cartea unciara colectiva nr. A;
Cod unitate individuala () C individuala
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
21/25
ig. 125
Gr. !enumire incapere Suprafata utila incapere (mp)
1 !ormitor 1 1".++
$ Sufragerie 1.""
!ormitor $ 1$."
5 4estibul 2#7"
+ 0ucatarie .+"
2 Camara 1.$+
7 HC Serviciu $.$"
0aie 5#"
9 !ebara "#+"
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
22/25
Suprafata utila ? 25#" mp
1" 0alcon 1 ."
11 0alcon $ .7"
1$ 0alcon .$"
Suprafata totala ? 7+#"" mp
Eecutant# !ata
(Gume# prenume# semnatura# stampila)
/eceptionat# !ata
(Gume# prenume# functie# semnatura# stampila)
0. c/ite de teren pentru intocmire a cadastrului
de specialitate a amena+arilor de imbunatatiri funciare
.1."mbunatatirile funciare ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective%
& sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa stimuleze cresterea
plantelor# incluzand plantatiile viti&pomicole# culturile agricole si silvice'
& sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii fata de inundatii si
alunecari de teren# precum si protectia lacurilor de acumulare impotriva colmatarii si regularizarea
cursurilor de apa'
& sa asigure ameliorarea solurilor acide# saraturate si nisipoase# precum si protectia impotriva eroziunii sipoluarii.
Lucrarile de imbunatatiri funciarereprezinta un comple de constructii# instalatii si dotari
care asigura realizarea unei activitati de imbunatatiri funciare.
2biectivul de imbunatatiri funciare parte componenta a unei lucrari de imbunatatiri
funciare care ocupa o anumita suprafata de teren.
&erenurile deservite de lucrarile de imbunatatiri funciare terenurile care beneficiaza de o
anumita categorie de lucrari de imbunatatiri funciare.
Categoriile de lucrari de imbunatatiri funciare sunt lucrarile destinate desfasurarii unei
anumite activitati de imbunatatiri funciare si care cuprind%
& lucrarile de irigatii'
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
23/25
& lucrarile de desecare si drena*'
& lucrarile din orezarii'
& lucrarile de combatere a eroziunii solului (de suprafata sau de adancime)'
& lucrarile de aparare impotriva inundatiilor si regularizare a cursurilor de apa'
& lucrarile din amena*arile silvice.
!otarile cladirile# drumurile de acces# liniile electrice si alte obiective care deservesc una
sau mai multe amena*ari de imbunatatiri funciare.
.%. Cadastrul amena#arilor de imbunatatiri funciare reprezinta subsistemul de evidenta si
inventariere sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din cadrul amena*arilor de
imbunatatiri funciare din /omania# cu respectarea a datelor de baza din cadastrul general# privind
suprafata# categoria de folosinta si proprietarul.
Cadastrul amena*arilor de imbunatatiri funciare va utiliza date din evidenta unitatilor
subordonate GC
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
24/25
ig. 12+ & Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul privat al statului
(conturul obiectivului cu punctele de frangere# distantele dintre puncte si vecinii)
ig. 122 & Schita de teren pentru un obiectiv din domeniul public al statului
(conturul obiectivului cu punctele de frangere# distantele dintre puncte si vecinii)
c) e$ecutarea de masuratori pentru:
& crearea sau completarea retelelor geodezice de spri*in# indesire si ridicare'
& delimitarea obiectivelor de imbunatatiri funciare si marcarea punctelor (prin marci si borne)'
& reambularea sau realizarea planurilor topografice si# respectiv# a planurilor cadastrale'
-
7/26/2019 Elemente de desen topografic.docx
25/25
d) e$ecutarea lucrarilor pentru intocmirea planurilor de baza si de ansamblu in format digital
prin efectuarea urmatoarelor operatiuni%
& conversia in format raster si vectorial a planurilor de situatie analogice la scara 1%$""" sau mai mare
pentru reprezentarea limitelor amena*arilor de imbunatatiri funciare# si la scara 1%""" sau mai mare
pentru reprezentarea lucrarilor de imbunatatiri funciare'
& crearea elementelor specifice planului cadastral'
& delimitarea cadastrala'
& stabilirea categoriilor si subcategoriilor de folosinta'
& calculul suprafetelor'
e) crearea si actualizarea bazelor de datecu inregistrarile specifice lucrarilor de imbunatatiri
funciare'
f) intocmirea registrelor cadastrale2
g) crearea planuri cadastrale analogice2
h) implementarea sistemului de e$ploatare si intretinerea cadastrului amena*arilor de
imbunatatiri funciare.
Cadastrul generalse intocmeste pe unitati administrativ&teritoriale si contin in anee%
& fisa corpului de proprietate'
& registrul cadastral al parcelelor'
& indeul alfabetic al proprietarilor'
& registrul cadastral al proprietarilor'
& fisa centralizatoare.
Cadastrul de imbunatatiri funciarese intocmeste%
& registrul cadastral al amena*arilor de imbunatatiri funciare pe amena*ari'
& registrul cadastral al amena*arilor de imbunatatiri funciare pe *udete'
& registrul detinatorilor de amena*ari de imbunatatiri funciare.