VOLTMETRUL se conecteaza in paralel peste componente

sau intre nodurile retelei unde trebuie aflata tensiunea

Algoritmul de masurare: masurarea cu voltmetru nu implica

modificarea circuitului electric, este o masuratoare

neinvaziva, daca se stie tipul de semnal se trece voltmetru pe

scalele de tensiune current continuu sau tensiune alternative;

Daca se stie cu aproximatie valoarea tensiunii care trebuie

masurata se allege domeniul de masurare care are valoarea

maxima cea mai aproape de valoarea tensiunii necunoscute,

dar mai mare decat aceasta; Daca nu se cunoaste nici macar

cu aproximatie, se porneste de pe domeniul maxim si se scade

treptat pana cand tensiunea poate fi cititta cu un nr maxim de

cifre semnificative.

Exista aparate cu autoscalare care isi aleg singure scala de

masurare. Ele trebuie commutate pe continuu / alternativ si

mai departe vor afisa pe scala cea mai potrivita. Voltmetrul

ideal are rezistenta interna infinita pentru a nu perturba

circuitul in care se face masuratoarea. Voltmetrele digitale au

de regula rezistenta de 1 Mohm sau chiar 10 Mohm (foarte

aproape de ideal)

CONDENSATORUL este un element cu doua terminale

format din doua conductoare electrice separate printr-un

izolator. Simboluri pentru condensatoare:

Caracteristici: Capacitate nominala C [Farad] (cele uzuale

ajung la max 100-200 mF); Toleranta se expima in procente

(abaterea maxima relativa a capacitatii reale fata de

capacitatea nominala); Tensiunea (tensiunea maxima

acceptata pe armaturile condensatorului); Factorul de

pierdere.

Tipuri: dupa tehnologia de realizare: ceramice (pana la

capacitati de ordinul a cateva sute de microF; se folosesc pt

frecvente inalte; au tolerante mari), multistrat (*idem

ceramice), poliester (de la nanoF la microF; stabile; pt circuite

de precizie), electrolitice (pt frecvente joase; capacitati mari;

sunt polarizate).

Utilizare: 1) Cuplarea circuitului in curent alternativ cu

blocarea tensiunii continue 2) Se foloseste pentru acumularea

de sarcina electrica in circuite de alimentare 3) In filtre

electrice

Supercondensatorul: este un hibrid intre acumulatorul electric

si condensatorul electrolitic; preia capacitatea foarte mare de

la acumulatoare si tensiune redusa de lucru; de la

condensatoare preia un nr mare de cicluri

(incarcari/descarcari) si curenti mari de incarcare/descarcare;

sunt o alternatva la folosirea alternatoarelor pe auvehiculele

hibride.

BOBINA: element pasiv de circuit format dintr-un conductor

de cupru infasurat pe un miez.

Marimi carcateristici: Inductanta, Toleranta, Rezistenta serie

Curentul maxim reprezinta curentul pt care bobina nu se

supraincalzeste si miezul nu se satureaza.

AMPERMETRU ampermetru se conecteaza prin intercalarea

sa in latura de circuit unde trebuie masurat curentul dupa

intreruperea circuitului, masuratoarea de curent este invaziva.

Algoritmul de masura este identic ca la voltmetru, masurarea

curentului se poate face prin metoda directa (ampermetru)

sau metoda indirecta (prin masurarea intensitatii cu o

rezistenta cunoscuta). De cate ori este posibil se prefera

masurarea indirecta. Curentii mari pot fi masurati neivaziv cu

clestele ampermetric. Masuratoarea se face prin masurarea

campului magnetic creat de curentul electric care trece prin

conductor. Masurera acestuia se poate face pe baza

principiului tranformatorului de curent pt c.a. iar pt c.c. se

folosesc traductoare HALL. Clestele poate avea afisaj propriu

sau poate lucra impreuna cu voltmetru, in general masurarea

cu clestele se face de la curenti de ordinul

Amperilor in sus.

Releul electromagnetic este folosit pentru comutarea

circuitelor format dintr-un electromagnet care actioneaza

asupra unui grup de contact.

Marimi caracteristice pentru releu: tipuri de releu: de c.c. sau

de c.a.; tensiunea nominala: este tensiunea care se aplica pe

bobina pentru a atrage; curentul maxim prin contactul inchis;

tensiunea maxima pe care o poate intrerupe contactul la

deschidere.

Utilizarea releelor: Se folosesc pentru comanda de la distanta

a unor circuite parcurse de curenti mari; pentru a separa

circuitul de comanda care trebuie sa lucreze in joasa tensiune,

de circuitul care lucreaza in tensiune inalta; In circuite logice

SIGURANTA. - Este un element de circuit utilizat pentru

protectie la supra curent. Exista 2 tipuri de sigurante: de unica

folosinta (fuzibile); rearmabile care pot fi cu lamele din metal,

cu electromagnet sau sigurante polimer (POLYSWICH)

Siguranta fuzibila este formata dintr-o carcasa confectionata

dintr-un material izolator in care se afla un conductor care

constituie fuzibilul, acesta caracterizandu-se printr-o arie a

sectiunii controlata precis.

Siguranta se conecteaza in serie in circuit avand rolul de a-l

intrerupe atunci cand curentul din circuit depaseste o valoare

maxima admisa.

Fuzibilul se incalzeste si se topeste sau daca procesul este

foarte rapid se incalzeste in continuare si se vaporizeaza.

Marimi caracteristice pentru siguranta: curentul nominal este

curentul maxim care poate trece timp infinit prin siguranta la

25 grade C fara ca aceasta sa se intrerupa; tensiunea maxima

se refera la tensiunea maxima de lucru a circuitului

Marcarea sigurantelor. Se face in clar cu cifre si litere, in codul

culorilor si eventual prin dimensiuni ale unor parti ale

sigurantei

Sigurante rearmabile. Lamela din metal este formata prin

sudura, lipirea sau nituirea a 2 folii metalice confectionate din

metale avand coeficient de dilatare cat mai diferiti. La

trecerea unui supracurent lamela bimetal se incalzeste si se

incovoaie deschizand circuitul. Dupa deschiderea circuitului

lamela se raceste si dupa un timp reconecteaza circuitul.

Sigurante automate. In aceste sigurante se folosesc 2 sisteme

de deconectare: bimetal pentru cresteri mici ale curentului si

electromagnet pentru supracurenti mari.

Pentru circuite electrice de joasa tensiune greu accesibile se

folosesc pentru protectie la supracurent, termistoare speciale

cu coeficient pozitiv de temperatura numite sigurante polimel

la care rezistenta de la rece la cald se modifica de peste 1000

de ori. La aparitia unui supracurent polyswitch-ul se incalzeste

isi creste mult rezistenta si preia toata tensiunea de

alimentare a sursei, limitand curentul la o valoare

nepericuloasa. Rearmarea se petrece la racirea polyswich-ului

prin intreruperea alimentarii.

Rezistenta (Rezistoare) o componenta pasiva de circuit, in general cu doua terminale si caracterizata de raportul R=U/I [ohm] , constant. Marimea R se numeste rezistenta rezistorului, se masoara in ohmi; U si I reprezentand tensiunea la bornele rezistorului respectiv curentul care trece prin rezistor. Marimi caracteristice: rezistenta, toleranta, coef de temperatura, puterea disipata. Toleranta exprima in procente si reprezinta abaterea relativa maxima fata de valoarea nominala. Coef de temperatura se exprima tot in procente raportat la grad celsius si reprezinta variatia relativa a rezistentei la modificarea temperaturii cu un grad. Puterea puterea maxima pe care o poate disipa rezistenta prin efect Joule la o temperatura ambianta data. Rezistentele se fabrica pe anumite valori standardizate, putand fi 6 valori pe decada, 12 21 sau 48 valori pe decada. Nr de valori pe decada depinde de toleranta rezistentelor. Toleranta poate fi 20%, 10%, 5%, 1% si rezistenta de precizie cu 0,1%. Marcarea rezistentelor: Rezistentele au inscriptionat pe corp, cel putin valoarea. Daca este loc se mai inscriptioneaza toleranta, iar pt rezistentele mari se marcheaza si puterea. Marcajul se poate face in clar, in cifre si litere. Din punct de vedere al materialului din care sunt construite, rezistentele uzuale pot fi cu pelicule de carbonn putin precise si au coef de temperatura mare sau cu pelicula metalica. Rezistentele pot fi liniare sau neliniare. Reostatul rezistenta variabila formata dintr-un corp izolator pe care se bobineaza o sarma pe care se poate deplasa un contact alunecator. Reostatele se folosesc pentru reglarea curentului in anumiti consumatori, de exemplu: pentru puteri mari se folosesc cutii reostatice formate din rezistente fixe si un comutator care poate introduce in circuit mai multe sau mai putine. Cutia reostatica se foloseste la autovehicule pentru reglajul turatiei aerotermei. Reglajul cu reostat are un randament slab, dar are avantajul ca poate fi folosit in c.c., dar si in c.a. Potentiometrul o rezistenta variabila cu 3 terminale formata dintr-un corp rezistiv avand terminale la capete si un contact alunecator numit cursor. Potentiometrul este utilizat in circuite de comanda, pentru a obtine dintr-o tensiune fixa una variabila. Exista doua tipuri: rotative si de translatie.

La rezistente neliniare, valoarea R depinde de o anumita marime fizica. 1.Termistorul rezistenta puternica dependenta de temperatura. Exista doua tipuri de termistoare: PTC si NTC. Termistoarele PTC se folosesc pt stabilizarea curentilor in circuit sau in constructia unor sigurante electronice. Termistoarele NTC se folosesc in special ca senzor de temperatura pe autovehicule. 2.Fotorezistenta isi variaza rezistenta in functie de lumina incidenta.Se folosesc la aprinderea farurilor, la detectoarele de ploaie. 3.VDR voltage dependent resistor; rezistenta depinde de tensiunea la care se face masuratoarea. Rezistenta VDR-ului scade odata cu cresterea tensiunii. Se utilizeaza in protectie contra suprapresiunilor. 4.Marca tensometrica un traductor pentru alungire sau contractii avand amplitudini relative foarte mici. Masurarea variatiilor de rezistenta nu se poate face cu ohmetrul; se folosesc scheme speciale de legare care contin 2 sau 4 marci tensometrice. Conectarea marcilor se poate face in punte sau semipunte.Tensiunea de iesire depinde de deformatia marcilor si de tensiune de iesire.

Transformatorul - este o masina electrica stationara care

transfera energie electrica intre doua circuite prin cuplaj

magnetic. Desen.

Un transformator este format din miez feromagnetic pe care

se bobineaza doua sau mai multe infasurari: 1. Infasurare

primara care primeste energie; 2. Infasurare secundara

care debiteaza energie.

n = factor de

transformare; numarul de spire din invelisul primar,

respectiv secundar. Transformatorul lucreaza (transfera

energie) doar in regim variabil.

Utilizarile transformatorului: Are doua functii principale:

1 obtinerea dintr-o tensiune de intrare data, a uneia sau mai

multor tensiuni, diferite de cea de intrare. Daca

transformatorul este coborator de tensiune; Daca

transformatorul este ridicator de tensiune; Cand ,

transformatorul este separator.

2 separarea galvanica intre primar si secundar si eventual

intre infasurarile secundare daca sunt mai multe.

Electromagnetul Este un aparat electric format dintr-o

bobina cu miez feromagnetic, care la alimentarea bobinei

creeaza o forta electromagnetica prin care se executa

deplasari mecanice.

Acumulatorul cu plumb In mod normal, pe autovehicul,

acumulatorul este mentinut la o tensiune de 2,33 V pe

element, ceea ce inseamna 14 V pentru bateria cu 6

elemente. Procedura de incarcare a unui acumulator cu

plumb scos de pe vehicul, cuprinde doua etape:

1. 1/20 din valoarea numerica a capacitatii acumulatoarelor

pana la atingerea tensiunilor de 2,4 V pe element;

2. Cand incarcarea se continua in regim de tensiune

constanta. Desen

Un acumulator descarcat complet se incarca in circa 30h.

Pentru acumulatoare uzate se poate incerca o incarcare

profunda cu un curent mai mic de 1/20 din capacitatea lui,

urmand ca incarcarea sa dureze si mai mult.

Supraincarcarea acumulatorului cu Pb, respectiv celor 2,4 V pe

element duce la degajarea de vapori, respectiv pierderea apei

dintr-un electrolit permanent, denumit fierberea

acumulatorului. Descarcarea acumulatorului cu Pb nu trebuie

facuta sub 1,8 V pe element. Coborarea sub aceasta valoare in

mod repetat poate duce la sulfatarea acumulatorului

permanent prin care capacitatea acestuia se micsoreaza.

Descarcarea in curent mare sau incarcarea cu curenti mari pot

supraincalzi acumulatorul si placile se deformeaza si se pot

scurtcircuita. Descarcarea profunda a acumulatorului poate

scurtcircuita placile. Acumulatoarele cu Pb trebuie pastrate in

stare incarcata la temperaturi joase dar pozitive. Un

acumulator descarcat poate ingheta daca se circula iarna pe

distante scurte.

Acumulatorul cu Nichel Sunt acumulatoare Nichel-Cadmiu

(Ni-Cd) si Nichel Metal-Hidrid (Ni-MH); Au tensiune nominala

1,2 V; Fata de Pb, acumulatorii cu Ni au rezistenta interna de 3

ori mai mare la aceeasi capacitate. Se folosesc ca inlocuitoare

pentru elementele galvanice. La aceleasi dimensiuni,

acumulatoarele Ni-MH poate avea capacitatea de 2-3 ori mai

mare decat acumulatorul Ni-Cd. Cele Ni-Cd sunt mai ieftine,

dar prezinta fenomenul de memorie; Acumulatoarele Ni-MH

nu au memorie. Exploatarea acumulatoarelor pe baza de Ni:

Se poate face in doua moduri: 1. incarcare lenta; 2. Incarcare

rapida.

1. Incarcarea lenta se face cu un curent constant de 1/10 din

capacitatea acumulatorului. Durata incarcarii totale este de

14-16 ore. In incarcarea lenta, acumulatoarele cu Ni pot fi

lasate mai mult de 14 ore fara a se defecta.

2. Incarcarea rapida se face in curent constant care poate

atinge de 4 ori valoarea lui C si pote dura de la un sfert de ora

in sus. Incarcarea rapida se face cu incarcatoare inteligente cu

microcontroler care verifica temperatura acumulatoarelor,

evolutia tensiunii si timpului de incarcare, comutand din

incarcarea rapida in cea lenta atunci cand unul dintre

parametrii supravegheati este depasit. Descarcarea

acumulatorului cu Ni: In general acumulatorul cu Ni pot fi

descarcate pana la 0 V fara a se defecta, cu conditia sa fie

incarcate cat mai curand. Daca sunt mentinute un timp

indelungat in stare de descarcare completa, se pot

scurtcircuita. Desen

Acumulatoarele cu Li. Sunt acumulatoare scumpe dar cu

rezistenta interna mica si cu un numar mare de

incarcari/descarcari. Tensiunea nominala este de 3.6V,

tensiunea maxima este de 4.3V.

Tensiunea minima de descarcare: 3V

Acumulatorul cu Li poate fi Li-Ion care foloseste un electrolit

lichid sau gel sau Li-Pol (Li-polimer) care foloseste un electrolit

introdus intr-un compus organic solid.

Exploatarea acumulatorului.Incarcarea se face in curent

constant 0,7 pana la 1 din Capacitate pana cand tensiunea

atinge 4,2V cand incarcarea se continua in tensiune constanta

timp in care curentul scade.

Cand curentul de incarcare coboara sub 0,07 din Capacitate

acumulatorul este considerat incarcat si incarcarea se incheie.

Pentru acumulatoare descarcate sub 3Ve exista o faza de

preincarcare in curent constant cu o valoare de 0,1 din C pana

la atingerea tensiunii de 3V.

Descarcarea acumulatoarelor cu Li se face de regula cu

intensitati mai mici.

Acumulatorul cu Li nu trebuie supraincarcat, incalzit peste 45

grade C sau descarcat sub 3V. Iesirea Dintre limitele acestea

poate face acumulatorul sa curga sau sa explodeze