Definiţie şi caracteristici:

Electroforeza este o metodă de separare fractiunilor proteice din serul sanguin si evaluarea concentratiei componentilor prin metoda fotometrica . Proteinele totale din ser sunt descompuse in 5 categorii de substante numite fractiuni proteinice., in procesul electroforezei : albumină, alfa 1, alfa 2, beta şi gamma.

Grupul beta poate fi împărţit în beta 1 şi beta 2.Albumina, care este produsă în ficat, reprezintă aproape 60% din proteinele din sânge, iar globulinele reprezintand restul de 40%. În afara imunoglobulinelor şi a câtorva proteine complementare, majoritatea globulinelor sunt produse în ficat.

Electroforeza proteinelor se efectuează când se doreşte investigarea unor simptome ce pot sugera mieloma multiplă, dureri articulare, anemie, oboseală, fracturi, infecţii repetate.

Ce indică:

Analiza electroforezei este utilizată pentru a identifica prezenţa sau absenţa proteinelor anormale, a proteinelor monoclonale-producerea excesivă a imunoglobulinei specifice şi pentru a determina când diferite grupe de proteine au valorile crescute sau căzute în ser.

Electroforeza proteinelor şi cea cu imunofixare se măsoară pentru a ajuta la determinarea, diagnosticul şi monitorizarea cursului şi tratamentului unor afecţiuni asociate cu proteinele anormale. Proteinele, în mod normal, sunt excretate în urină, iar când se prezintă în cantităţi prea mari poate indica existenţa unor probleme renale şi/sau producerea anormală de proteine.

Când se efectuează:

Electroforeza proteinelor se poate testa când medicul investighează simptome ce sugereaza prezenţa mielomei multiple: dureri de oase, anemie, oboseală, fracturi inexplicabile şi infecţii recurente, precum şi pentru a monitoriza cauza bolii şi eficacitatea tratamentului. Producţia proteinei monoclonale poate fi urmare a gamapatiei monoclonale cu semnificatie nedeterminată(MGUS).

Electroforeza proteinei serice se poate testa cand simptomele indică o afecţiune inflamatorie, o boală autoimună, o infecţie acută sau cronică, o dereglare a rinichilor sau a ficatului sau pierderi de proteine.

Ce înseamnă rezultatele:

Analiza electoforezei proteice şi cu imunofixare poate indica medicului ce cantitate este prezentă din fiecare proteină. Valorile electroforezei cu imunofixare se estimează pe baza identificării prezenţei unui anumit tip de imunoglobulină. Valorile medii normale ale acestor fractiuni (care se refera la persoanele de varsta adulta si normal hranite) pot sa varieze pana la 10% in plus sau in minus, in special la copii, varstnici sau la persoane care nu se alimenteaza normal.

 

Valori normale

Fractiunea proteica a serului

Proportii (%) Proportii (g)

Albumine 52-62 3,64-4,34

Globuline

din care:

38-48 2,66-3,36

alfa-1-globuline 2-5 0,14-0,35

alfa-2-globuline 6-9 0,42-0,63

beta-globuline 8-11 0,56-0,77

gamma-globuline 14-21 0,98-1,47

Raportul albumine/globuline (A/G), daca se imparte valoarea albuminelor la valoarea globulinelor se obtine un raport, care la oamenii sanatosi este de 1,2-1,5. 

Cresterea raportului A/G nu are importanta prea mare, dar scaderea acestui raport sub cifra 1 arata ca este vorba fie de boli care scad sinteza de albumina sanguina, fie de boli care cresc sinteza de globuline. 

Cauzele care fac sa scada albuminele serului sunt aceleasi care produc si scaderea proteinelor totale. Scaderea proportiei de albumine duce la o crestere relativa a proportiei de globuline. 

Cresterea reala a globulinelor serice se intalneste intr-o serie de boli microbiene acute si cronice, in bolile virotice si parazitare, in bolile de ficat si de rinichi, in bolile tumorale, in reumatism, boli de sange, dupa vaccinari etc. 

In unele boli pot sa creasca numai anumite fractiuni ale globulinelor asa cum se intampla in hepatita cronica, cand cresc mult gamma-globulinele si imunoglobulinele A (Ig A). Dupa tratamentul cauzei care a produs perturbarea fractiunilor proteinice, valorile electroforezei serului revin la normal.

Proteina Cresteri patologice Scaderi patologice

Albuminădeshidratare - malnutriţie sau malabsorbţie

 - sarcină- boli renale- boli hepatice- inflamatii

- sindromul pierderii de proteine

Globulină alfa 1 boli inflamatoare acute sau cronice- emfizema congenitală (deficienţă de a1-antitripsină)

- boli cronice ale ficatului

Globulină alfa 2- boli renale (Sindromul nefrotic)

- boli inflamatorii cronice sau acute

- hipertiroidism- boli grave ale ficatului

- hemoliză

Globulină beta- hipercolesteromia

- anemia feripiva (deficienţa de fier )

- in anumite cazuri de mieloma

- malnutriţie

- ciroză

Globulină gamma- Policlonală

         boli cronice inflamatorii

         artrită reumatoidă

         ciroză

         boli cronice ale ficatului

         infecţii acute sau cronice

         SLE

- Monoclonală         mieloma multiplă         gamapatiei monoclonală cu

semnificatie nedeterminată (MGUS)

- dereglări genetice- deficienţă imună secundară