Electrocardiogram A

6
ELECTROCARDIOGRAMA Definiţie Înregistrarea grafică a fenomenelor biolectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metodă de diagnostic. Aparat Electrocardiograf de diferite tipuri. Legătura cu bolnavul se face printr-un cablu la care sunt ataşate plăcuţele metalice – 10 electrozi – pentru înregistrarea a 4 derivaţii standard şi unipolare şi 6 derivaţii precordiale. Înregistrarea Diagrama este numită electrocardiogramă . Înregistrarea se face pe hârtie specială imprimată cu sistem de coordonate. În practică se înregistrează 12 derivaţii: 3 derivaţii bipolare – D1, D2, D3. 3 derivaţii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF. 6 derivaţii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6. aVR – derivaţia unipolară a braţului drept. aVL – derivaţia unipolară a braţului stâng. aVF – derivaţia unipolară a piciorului stâng. Pregătirea bolnavului Se explică bolnavului necesitatea efectuării tehnicii, apoi bolnavul va fi aşezat în decubit dorsal, relaxat fizic şi psihic. Temperatura camerei să fie de circa 20 0 , tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar electrozii puşi în contact cu membrele pe regiuni nepăroase prin intermediul unor fâşii de pânză udate cu soluţie salină (clorură sau bicarbonat de Na).Se înlătură factorii emoţionali. Se transportă bolnavul în sala de înregistrare – de preferinţă cu căruciorul – cu 15 minute înainte. Pacientul va fi culcat în decubit, comod, cu musculatura complet relaxată. Montarea electrozilor pe bolnav Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcilor de metal ale electrozilor. Între placa electrodului şi tegument se aşează o pânză înmuiată în soluţie de electrolit (o lingură de sare la un pahar cu apă) sau pastă specială pentru electrozi. Fixarea electrozilor se face în felul următor: o Montarea electrozilor pe membre: Roşu – mâna dreaptă. Galben – mâna stângă. Verde – picior stâng. Negru – picior drept. o Montarea electrozilor precordiali: V1 – spaţiul IV intercostal pe marginea dreaptă a sternului. V2 – spaţiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului. V3 – între V2 şi V4. V5 – la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară anterioară stângă. V6 - la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară mijlocie stângă.

description

ECG

Transcript of Electrocardiogram A

Page 1: Electrocardiogram A

ELECTROCARDIOGRAMA

Definiţie Înregistrarea grafică a fenomenelor biolectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metodă de diagnostic.

Aparat Electrocardiograf de diferite tipuri. Legătura cu bolnavul se face printr-un cablu la care sunt ataşate plăcuţele metalice – 10

electrozi – pentru înregistrarea a 4 derivaţii standard şi unipolare şi 6 derivaţii precordiale.

Înregistrarea Diagrama este numită electrocardiogramă . Înregistrarea se face pe hârtie specială imprimată cu sistem de coordonate. În practică se înregistrează 12 derivaţii:

3 derivaţii bipolare – D1, D2, D3. 3 derivaţii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF. 6 derivaţii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6.

aVR – derivaţia unipolară a braţului drept.aVL – derivaţia unipolară a braţului stâng.aVF – derivaţia unipolară a piciorului stâng.

Pregătirea bolnavului

Se explică bolnavului necesitatea efectuării tehnicii, apoi bolnavul va fi aşezat în decubit dorsal, relaxat fizic şi psihic. Temperatura camerei să fie de circa 20 0, tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar electrozii puşi în contact cu membrele pe regiuni nepăroase prin intermediul unor fâşii de pânză udate cu soluţie salină (clorură sau bicarbonat de Na).Se înlătură factorii emoţionali.

Se transportă bolnavul în sala de înregistrare – de preferinţă cu căruciorul – cu 15 minute înainte.

Pacientul va fi culcat în decubit, comod, cu musculatura complet relaxată.Montarea electrozilor pe bolnav

Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcilor de metal ale electrozilor. Între placa electrodului şi tegument se aşează o pânză înmuiată în soluţie de electrolit (o

lingură de sare la un pahar cu apă) sau pastă specială pentru electrozi. Fixarea electrozilor se face în felul următor:

o Montarea electrozilor pe membre: Roşu – mâna dreaptă. Galben – mâna stângă. Verde – picior stâng. Negru – picior drept.

o Montarea electrozilor precordiali: V1 – spaţiul IV intercostal pe marginea dreaptă a sternului. V2 – spaţiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului. V3 – între V2 şi V4. V5 – la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară

anterioară stângă. V6 - la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară mijlocie

stângă.Notarea electrocardiogramei

Asistenta notează pe electrocardiogramă numele şi prenumele, vârsta, sexul, talia, greutatea, medicaţia folosită, data şi ora înregistrării, viteza de derulare, semnătura celui care a înregistrat.

Interpretare Pe o electrocardiogramă se definesc:o Unde – numite convenţional P, Q, R, S, T, U.o Segmente – distanţa dintre două unde (PQ), (ST).o Intervale – undă + segment (PQ = P + segmentul PQ), (OT = unda QRS +

segmentul ST + unda T), (TP = linie izoelectrică). Linia izoelectrică este linia cu potenţial electric zero. Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se găsesc dedesubtul

ei sunt negative. Intervalul PQ corespunde timpului în care stimulul străbate atriile de la nodulul Keith-

Flack până la nodulul atrio-ventricular – Aschoff-Tawara = 0,12’’- 0,21’’. Unda P şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor. Unda ORS, segmentul ST şi unda T reprezintă expresia electrică a activităţii

ventriculare.Observaţii Interpretarea traseului este făcută de medic în lumina datelor clinice.

Page 2: Electrocardiogram A

BILANŢ HIDRIC

→ Definiţie:

~ Prin bilanţ hidric se înţelege totalitatea lichidelor ingerate în echilibru sau nu cu totalitatea lichidelor excretate.

→ Condiţii:

~ Se notează toată cantitatea de lichide ingerată.~ Se notează pierderile fiziologice de lichide.~ Se notează pierderile patologice de lichide.

→ Intrările sunt constituite din:

~ Apa din alimente şi băuturi (supă, ceai, suc etc.).~ Apa provenită din metabolismul celular.~ Perfuzii.~ Transfuzii etc.

→ Ieşirile sunt constituite din:

~ Urină.~ Scaun.~ Pierderi insensibile pe cale respiratorie sau cutanată.~ Pierderi patologice → în febră, vărsături, diaree, aspiraţii, fistule, drenuri etc.

→ De reţinut:

~ Pentru fiecare grad de temperatură se calculează o pierdere de suplimentară de 500 ml apă.~ Se notează schimbările de pansament şi gradul de îmbibare – se estimează o pierdere de cca. 500 ml /

pansament.

→ Observaţii:

~ Un bilanţ echilibrat egalează volumul ieşirilor cu volumul intrărilor.~ Pentru valori exacte se fac măsurători periodice şi continuu precise.~ Se notează toate intrările / ieşirile pe 24 ore.

Page 3: Electrocardiogram A

Utilizarea peak-flowmetrului cu cursor1.Pacientul sta relaxat pe un scaun sau in picioare ca aparatul in mana dreapta,in pozitie orizontala.2.Se deplaseaza cursorul in pozitia „0”3.Se trage aer adanc in piept(umpleti plamanii la maximum cu aer)4.Buzele se lipesc bine de piesa cilindrica a aparatului,fara ca limba sa intre in tub.5.Se sufla aerul cu toat[ puterea cit mai repede.6.Se scoate aparatul din gura si se noteaza valoarea la care sa oprit cursorul.7.Se repeta manevra de 3 ori.Din cele 3 valori obtinute se noteaza pe fisa doar valoarea cea mai mare(care reprezinta PEF-ul dvs din acel moment al zilei).8.Masuratorile se fac de 2 ori pe zi:dimineata si seara de preferat la aceeasi ora,pe perioadele stabilite de medic,cu inregistrarea valorilor in graficul pus la dispozitie.

SpirometriaPregatirea pacientului:-Evitarea alimentatie copioase si bauturilor acidulate inainte de examinare.-Evitarea fumatului cu 4-6 h inainte de test-Golirea vezicii urinare inainte de test-Imbracaminte lejera si limitarea bronhodilatatoarelor. Tehnica efectuarii:1.Pozitia este sezinda sau inpicioare fara a se apleca in fata cind expira.2.De obicei sunt necesare minim 3 masurari corect executate,uneori pot fi necesare pina la 8 teste.3.Initial pacientul respira normal prin piesa bucala a aparatului(inspira si expira).4.Se cere apoi un inspir lent si maximal urmat de un expir lent si maximal5.Apoi un inspir profund urmat de un expir profund,puternic si cat mai rapid.6.In tot acest timp buzele sunt tinute strans in jurul piesei bucale,iar nasul este prins cu un clip nazal astfel incat pacientul sa respire numai pe gura.7.Timpul necesar pentru spirometrie variaza de la 5 minute pina la 30-45 minute,rezultatele sunt exprimate de obicei in % fata de valorile ideale ale functiei pulmonare .

Page 4: Electrocardiogram A

ELECTROCARDIOGRAMA

Definiţie Înregistrarea grafică a fenomenelor biolectrice din cursul unui ciclu cardiac. Este o metodă de diagnostic.

Aparat Electrocardiograf de diferite tipuri. Legătura cu bolnavul se face printr-un cablu la care sunt ataşate plăcuţele metalice – 10

electrozi – pentru înregistrarea a 4 derivaţii standard şi unipolare şi 6 derivaţii precordiale.

Înregistrarea Diagrama este numită electrocardiogramă . Înregistrarea se face pe hârtie specială imprimată cu sistem de coordonate. În practică se înregistrează 12 derivaţii:

3 derivaţii bipolare – D1, D2, D3. 3 derivaţii unipolare de membre notate aVR, aVL, aVF. 6 derivaţii precordiale notate V1, V2, V3, V4, V5, V6.

aVR – derivaţia unipolară a braţului drept.aVL – derivaţia unipolară a braţului stâng.aVF – derivaţia unipolară a piciorului stâng.

Pregătirea bolnavului

Se explică bolnavului necesitatea efectuării tehnicii, apoi bolnavul va fi aşezat în decubit dorsal, relaxat fizic şi psihic. Temperatura camerei să fie de circa 20 0, tegumentele vor fi degresate cu alcool, iar electrozii puşi în contact cu membrele pe regiuni nepăroase prin intermediul unor fâşii de pânză udate cu soluţie salină (clorură sau bicarbonat de Na).Se înlătură factorii emoţionali.

Se transportă bolnavul în sala de înregistrare – de preferinţă cu căruciorul – cu 15 minute înainte.

Pacientul va fi culcat în decubit, comod, cu musculatura complet relaxată.Montarea electrozilor pe bolnav

Se montează pe părţile moi ale extremităţilor plăcilor de metal ale electrozilor. Între placa electrodului şi tegument se aşează o pânză înmuiată în soluţie de electrolit (o

lingură de sare la un pahar cu apă) sau pastă specială pentru electrozi. Fixarea electrozilor se face în felul următor:

o Montarea electrozilor pe membre: Roşu – mâna dreaptă. Galben – mâna stângă. Verde – picior stâng. Negru – picior drept.

o Montarea electrozilor precordiali: V1 – spaţiul IV intercostal pe marginea dreaptă a sternului. V2 – spaţiul IV intercostal, pe marginea stângă a sternului. V3 – între V2 şi V4. V5 – la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară

anterioară stângă. V6 - la intersecţia liniei orizontale dusă din V4 cu linia axilară mijlocie

stângă.Notarea electrocardiogramei

Asistenta notează pe electrocardiogramă numele şi prenumele, vârsta, sexul, talia, greutatea, medicaţia folosită, data şi ora înregistrării, viteza de derulare, semnătura celui care a înregistrat.

Interpretare Pe o electrocardiogramă se definesc:o Unde – numite convenţional P, Q, R, S, T, U.o Segmente – distanţa dintre două unde (PQ), (ST).o Intervale – undă + segment (PQ = P + segmentul PQ), (OT = unda QRS +

segmentul ST + unda T), (TP = linie izoelectrică). Undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive, cele care se găsesc dedesubtul

ei sunt negative. Unda P şi segmentul PQ reprezintă expresia electrică a activităţii atriilor. Unda ORS, segmentul ST şi unda T reprezintă expresia electrică a activităţii

ventriculare.

Page 5: Electrocardiogram A