Elaborarea-metodica-Nr7.doc

7
Elaborarea metodica Nr.7 1. Clasificarea LOC dupa Burlui: Cl I – Anomalii de nr, sediu, volum, forma , directie Cl II – LOC congenitale cu specific ereditar : -amelogeneza imperfecta -dentina opalescenta ereditara; -displasia Cap de pond; -dentinogeneza incompleta si displazia dentinei Cl III – LOC dobindite inainte de eruptia dintilor: -hipoplazii simple ale smaltului; -hipohplazii complexe; -anomalii dentare prin radiatii ionizate (raze X, gama) in perioada preeruptiva. Cl IV – LOC dobindite in perioada posteruptiva: -melanodontia Beltrani si Romieux; -vulnerabilitatea dentara si diferite leziuni in forma de carie, traumatisme, abraziuni 2.Clasificarea LOC dupa Black: Cl I – cavit situatie in santurile si gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor. Cl II – cavit de pe suprafata proximala a molarilor si premolarilor Cl III – cavit de pe supraf. proximale ale dintilor frontali (unghiul incisival nu este atins) Cl IV – cavit de pe fetele proximale ale incisivilor cu unghiul incisal sau marg incisala distruse. Cl V – cav situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau linguale ale dintilor.

Transcript of Elaborarea-metodica-Nr7.doc

Elaborarea metodica Nr.7

1. Clasificarea LOC dupa Burlui:

Cl I – Anomalii de nr, sediu, volum, forma , directieCl II – LOC congenitale cu specific ereditar :-amelogeneza imperfecta-dentina opalescenta ereditara;-displasia Cap de pond;-dentinogeneza incompleta si displazia dentineiCl III – LOC dobindite inainte de eruptia dintilor:-hipoplazii simple ale smaltului;-hipohplazii complexe;-anomalii dentare prin radiatii ionizate (raze X, gama) in perioada preeruptiva.Cl IV – LOC dobindite in perioada posteruptiva:-melanodontia Beltrani si Romieux;-vulnerabilitatea dentara si diferite leziuni in forma de carie, traumatisme, abraziuni

2.Clasificarea LOC dupa Black:

Cl I – cavit situatie in santurile si gropitele smaltului pe suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor.Cl II – cavit de pe suprafata proximala a molarilor si premolarilorCl III – cavit de pe supraf. proximale ale dintilor frontali (unghiul incisival nu este atins)Cl IV – cavit de pe fetele proximale ale incisivilor cu unghiul incisal sau marg incisala distruse.Cl V – cav situate in treimea cervicala a fetelor vestibulare sau linguale ale dintilor.

3. Metode de tratament protetic neinvaziv a afectiunilor odontale coronare.La baza tratamen. afectiunilor odontale coronare stau principiile fundamentale de restaurare morfofunctionala :-curativ-profilactic-biologic

Tratamentul leziunilor odontale coronare se efectueaza pe cale :

-chirurgicala-medicamentoasa-restaurare (prevedere crearea unui echilibru morfofunctional prin aplicarea metodelor protetice):-reconstituire coronara-acoperire-substitutie

1. Met de reconstituire coronara – aplicata in LOC nu prea intinse in suprafata si profunzime, in scopul asigurarii rezistentei, retentiei, stabilitati microprotezelor realizate sub forma de Inlay, Onlay, Pinlay si Inlay-Onlay.a) Forma de incrustatie Inlay : - se realizeaza prin turnare din aliaje fiind la fel confectionate din portelan sau acrilat reducind cu exactitate morfologia dintelui si a punctului de contact.b) Aplicarea microprotezei Onlay prevede acoperirea unei parti a supraf. ocluzale redind la fel morfologia corecta a unghiului incizal a suprafetei orale si punctele de contactc) Microproteze de tip Pinlay – prevede includerea in constructia a pivoturilor intradentinare sau intraradiculare.d)Formele Inlay+Onlay – nu necesita sacrificii mari de subst dura si mai pot fi utilizate atit ca mijloc de agregare, cit si la imbolizarea dintilor mobili prin aplicarea lor in sine de imobilizare.2. Metoda acoperirii coronare – consta in aplicarea microprotezelor dentare de acoperire individualizate, ce refac morfologia si functia coroanelor naturale.3.Metoda substituirii – consta in aplicarea microprotezelor ce substituie in intregime coroana naturala a dintelui.

4. Cerintele catre inlay-uri si onlay-uriInlay:

-sa aiba forma geometrica cu laturi inegale-peretii sa fie paraleli intre ei si perpendiculari cu planseul cavitatii-peretii sa fie finisati si sa nu posede neregularitati, sa aiba grosimea suficienta care este apta pentru suportul presiunilor masticatorii-pentru incrustatiile metalice marg cav sunt bizotante in smalt sub un unghi de 30-45 grade, fata de axul dentar.

Onlay:

Incrustatiile extratisulare sunt situate partial deasupra tesuturilor dentare preparate si se agrega de ele la fel prin cementare.Incrustatiile sunt proteze dentare fixe confectionate din materiale metalice si pot fi situate pe suprafetele dintelui, inafara de fata vestibularaIncrustatiile extratisulare, cu o singura fata este indicata pentru – incisivi si canini

5. Clasificarea incrustatiilor1. Conform destinatiei-incrustatii ce restabilesc morfologia coronara si functia dintelui-incrustatii ca elemente de agregare a diferitor lucrari protetice-cu functii mixte2.Conform raportului cu dintele de suport-incrustatii intratisulare (inlay)-incrustatii extratisulare (onlay)-incrustatii intra-extratisulare (Inlay-onlay)-incrustatii cu pivoturi intradentinare suprapuplare (pinlay)-incrustatii corono-radiculare (inlay corono-radiculare)3.Conform materialului din care sunt confectionate-metalice (aliajele aurului), aur-platina, aliajele argint-paladiu, crom-cobalt-acrilice-din portelan-mixte4. Conform modului de modelare a machetei-direct-indirect-mixt5.Conform modului de confectionare :-intr-o sedinta-in mai multe sedinte

6. Conform nr suprafetelor dintelui, ce vin in contact cu incrustatia extratisulara:-monofete-bifete-trifete-quadrifete7. Conform clasei cavit (Black)-incrustatii pt cav de clasa I – V

6. Etapele clinico-tehnice la confectionarea incrustatiilor prin metode directa, indirecta si mixta1.Conform principiilor de realizare a incrustatie dupa metoda directa, macheta viitoarei incrustatii e modelata din ceara in cav bucala de catre medic si transferata in laboratorul de tehnica dentara pentru producererea ei in acrilat. Deci incrustatiile realizate prin aceasta metoda sint confectionate din : acrilat, aliaje, aliaje mixte2. La realizarea incrustatiei dupa metoda directa cit si dupa metoda indirecta deosebim unele si aceleasi etape clinico-tehnice cu exceptia ca prin metoda indirecta macheta e modelata in laborator de catre tehnician pe cind metoda directa macheta e modelata in cav bucala.3. Metoda mixta – prevede modelarea machetei din ceara in cavitatea bucala si obtinerea amprentei impreuna cu macheta modelata.-Clinic –prepararea si modelarea viitoarei machete dupa metoda directa sau amprentarea dupa metoda indirecta-laborator-ambalarea machetei incrustatiei pentru transferul ei in acrilat sau metal in caz de modelare a incrustatiei in cav bucala, iar in caz de obtinere a amprentei realizate modelul din material dur, se modeleaza machetele incrustatiilor si se transforma caracter machetei in materialul solicitat.-clinic-proba incrustatiei in cavit. bucala si individualizarea reliefului morfo-functional-laborator-lustruirea incrustatiei-clinic- comentarea incrustatiei in cav bucala.

7. Part. bontului dentar preparat sub microproteza intrinseca.1. Sa refaca aspectul morfofunctional si volumul dintelui natural pe care se aplica2.Sa reconstruiasca punctele de contact proximale3. Sa refaca morfologia functionala a suprafetei ocluzale, cu redarea punctelor respective de contact4.Marg libere a coroanei trebuie sa aiba contact intim cu suprafata butonului dentar5. Independenta de indicatii marg coroanei se vor situa supragingival.6.Coroana trebuie sa refaca aspectul fizionomic

8. Tehnica confect. incrustatiilor de tip inlay si onlay din ceramica. Arderea ceramicii.

La confectionarea incrustatiilor intratisulare (Inlay) din portelan, nu se modeleaza macheta din ceara, iar tehnica confectionarii lor necesita executarea matricei din platina – suport pe care se aplica si arde portelanul.Pe toate suprafetele se pune o folie de platina cu grosime 0,25mm in asa fel ca marg foliei sa fie la niv. marg peretilor cav.Scoasa din cav, matricea este arsa in cuptorul pentru arderea portelanului la t de 950C.Dupa racire matricea din platina e reintrodusa si readaptata la cavitateIn interiorul matricei se depune prin pensulare si vibrare pasta de portelan de culoarea solicitata pina la umplerea matriceiDupa aceasta matricea e detasata de pe model impreuna cu portelanul si este arsa in cuptor la t de ardere a portelanului.Dupa racire matricea cu portelanul ars sunt introduse in cav prepata.2. Confectionarea incrustatiilor extratisulare (Onlay)Ele sint situate partial deeasupra tesuturilor dure dentare preparate si se agrega de ele la fel prin cementareSint proteze dentare fixe confectionate din materiale metalice si pot fi situate pe toata suprafata dintelui in afara de cea vestibulara.

12. Cerintele catre cavitatea preparata sub microproteza intra-extrinseca.1. Cavitatea trebuie sa fie preparata nu numai in limita smaltului dar numaidecit si in limita dentinei2. Peretii verticali ai cav sa fie paraleli intre ei sau usor sa devieze pentru a putea fi detasata usor din cav bucala, macheta din ceara si a introduce incrustatia.3. Planseul cav trebuie sa fie paralel camerei pulpare avind o directie strict orizontala. Acest perete trebuie sa aiba o grosime satisfacatoare contrapunindu-se cu presiunea masticatorie din directia incrustatiei.4. Pentru profilaxia recidivei cariei este necesar de a largi cavit in limita tesuturilor sanatoase.