7/21/2019 elaborarea 1

1/5

1

ELABORAREA METODIC Nr 1

TEMA: Edentaia parial ntins. Aspectele clinice ale cmpului protetic. Indicaii la terapia cu protezepariale mobilizabile. Amprentarea. Realizarea modelului.Locul lucrrii: laboratorScopul lucrrii: de a nsui noiunea edentaie parial ntins, etiologie, componentele cmpului protetic

(suportul dento-parodontal i mucoosos). Clasificarea Kennedy. Indicaii ctre terapia cu proteze parialemobilizabile. Varieti de proteze pariale mobilizabile. Etapele clinico-tehnice de confecionare a protezelorpariale mobilizabile acrilice. Amprentarea. Lingurile amprentare. Materiale amprentare. Realizarea modelului.

Tehnici de realizare a modelului. Materiale utilizate.Studenilor se demonstreaz: modele cu cmpul protetic edentat parial, determinarea indicaiilor ctre tratamentulcu proteze pariale mobilizabile, alegerea lingurii amprentare, amprentarea, realizarea modelului.Lucrul practic al studenilorla alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului amprentar, obin amprentede pe model fontom, realizeaz modelul din ghips medical.

PLANUL LUCRRII:1. Discuii la tem 25 min2. Demonstrarea modelelor cu cmpul protetic edentat parial, determinarea indicaiilor ctre tratamentul cu

proteze pariale mobilizabile, alegerea lingurilor amprentare, amprentarea, realizarea modelului 15 min

3. Lucrul practic al studenilor: la alegerea lingurilor amprentare, prepararea materialului amprentar,amprentarea cmpului protetic edentat parial pe model fontom i realizarea modelelor din ghips medical. 90min

4. ncheere.5 min.NTREBRI DE CONTROL

1. Definiie edentaie parial ntins. Etiologia.Edentatia partiala este dereglarea integritatii arcadei dentare prin lipsa de la 1 pina la 13-15 dinti, acestacuprinde brese situate in zonele frontala si laterala, marginite de dinti restanti. Este o forma nazologica de

patologie a Sistemului Stomatognat.La prezenta in arcade dentara a spatiului edentat (bresei) toate organele si tesuturile Sistemului Stomatognat pot sa

se adapteze la aceasta situatie morfologica datorita capacitatilor compensatorii ale fiecarui organ al Sistemului.Etiologia

Factorii care duc la aparitia edentatiei partiale, conditional pot fi repartizati in 2 grupe:1) Factorii congenitalise caracterizeaza prin lipsa mugurilor dentari sau al distructiei lor in stadiile incipiente de

dezvoltare. Ea se mai numeste edentatia primara.Daca lipsesc toti dintiise numeste anodontie.Daca lipsesc citeva dintise numeste hipodontie (oligodontie).

2) Factorii postanatali apare ca urmare afectiunilor odontale, parodontale, a proceselor inflamatorii(osteomielita, etc), interventiilor chirurgicale (inlaturarea tumorilor beningne sau maligne), traumatismul. Semai numeste edentatia secundara.

2. Clasificarea edentaiei pariale dup Kennedy.Edentatia partiala dupa Kennedy se imparte in 4 clase, iar primele 3 au impartite in 4 subdiviziuni:

1) Edentatia de clasa I sunt incluse arcadele dentare edentate partial cu prezenta obligatorie a breselorbilaterale terminale, adica marginite de dinti numai mezial.

2) Edentatia de clasa II este prezenta obligatorie numai a unei brese terminale, adica marginita de dintinumai mezial.

3) Edentatia de clasa IIIeste prezenta obligatorie a bresei laterale intercalate, adica marginita si medial sidistal de dinti.

4) Edentatia de clasa IVsunt incluse arcadele dentare edentate partial cu localizarea bresei numai in zonafrontala.

3. Elementele cmpului protetic edentat parial. Caracteristica.Cimpul protetic este totalitatea elementelor Sistemului Stomatognat care vine in contact cu proteza partiala:dintii restanti, apofizele alveolare edentate, bolta palatina si mucoasa cavitatii bucale.

7/21/2019 elaborarea 1

2/5

2

Ele se impart in:a. Suportul muco-ososreprezentat de fibromucoasa si oasele maxilare.

b. Suportul dento-parodontalalcatuit din dinti si parodontul lor.La maxila:

a. Zonele protetice pozitive:

Dintii restanti Tuberozitatea maxilei Bolta palatina Creste alveolare

b. Zonele protetice negative:

Paradontul marginal Rugele palatine Papila incisiva Torusul palatin Ligamentul pterigomandibular Bridele laterale

La mandibula:a. Zonele protetice pozitive: Dintii restanti Creste alveolare Tuberculi piriformi Parodontiul marginal

b. Zonele protetice negative: Frenul limbii Buzei inferioare Bridele Ligamentul pterigomandibular Creasta milohioidiana Torusul mandibular

4. Indicaii ctre terapia edentaiei pariale cu proteze pariale mobilizabile.Indicatii:

a. Edentatii partiale cu brese intercalare, reduse, intinse, multiple.b. Restabilirea integritatii arcadelor dentarec. Edentatii multiple, terminale, foarte rar pentru edentatii terminale.d. Pentru inlocuirea cel putin intr-o bresa.

5. Amprentele. Criterii de clasificare a amprentelor.Amprentareaeste transferul in negativ dintii-stilpi preparati si restul elementelor cimpului protetic dincavitatea bucala.

Din punctul de vedere al scopului urmarit, amprentele pot fi:1. Documentare sunt realizate la pegatirea proprotetica a cavitatii bucale in vederea realizareii

modelului documentar.2. Auxiliare sunt pentru realizarea modelului de diagnostic (studiu) sau modelul auxiliar necesar la

confectionarea diferitelor lucrari protetice.3. De bazasunt obtinute dupa efectuarea interventiilor de pregatire speciala a dintilor sau partilor moi

ale cimpului preotetic pentru confectionarea modelului de lucru si realizarea lucrarii proteticecorespunzatoare.

Amprentele se mai impart in:1. Anatomicesunt realizate cu ajutorul lingurilor standarde sau individuale fara a tine cont de starea

functionala a tesuturilor moi ale cimpului protetic. Ele sunt utilizate pentru confectionarea modelelordocumentare, de studiu, diagnostic si a modelelor de lucru in vederea realizarii pieselor dentare fixesau a celor mobilizanilr cu suport dentiparodontal.

2. Functionale sunt realizate numai cu ajutorul lingurilor individuale si prin folosirea unor testespeciale care permit inregistrarea starii functionale a fibromucoasei cimpului protetic. Ele suntindicate atit la confectionarea protezelor totale, cit si a celor partial mobilizabile cu suport mucoosossau mixt, daca este o asemenea ncesitate.

Criteriile:a. Sa redea in intregime suprafata cimpului protetic;

b. Materialul amprentar sa fie repartizat uniform pe toata suprafata cimpului proteticc. Santul dentogingival sa fie amprentat suficient pe toata circumferinta bontului dentard. La prepararea speciala a dintilor-stilpi prezentata de paguri santiru, sau puturi sa fie redate fidel.e. Materialul amprentar sa fie fixat stabil in lingura amprentara sau portamprentata;

7/21/2019 elaborarea 1

3/5

3

f. Suprafata amprentei sa fie fara goluri sau lipsuri determinate de existenta bulelor de aer sau lipsuriale materialului amprentar.

Tehnica amprentarii depinde de preferintele specialistului si de materialele folosite. Deosebim:a) Amprente obtinute intr-un timp; Amprenta obtinuta cu un singur material amprentar; cu doua

materiale amprentare (duble). Tehnica obtinerii amprentelor intr-un timp consta in introducerea de o singura data a lingurii standard

cu materialul amprentar in cavitatea bucala. Amprenta obtinuta cu un singur material amprentar sereduce la alegerea lingurii standard, depunerea materialului aprentar ales in ea, introducerea incavitatea bucala si presarea pe arcada dentara.

Tehnica obtinerii amprentelor cu 2 materiale amprentare, dintii preparati se acopera cu pasta fluida dinmaterialul destinat in acest scop si dupa aceasta se introduce in cavitatea bucala lingura standard cumaterial silicon viscos.

b) Amprente obtinute in 2 timpi (duble) sunt cele la obtinerea carorra diferite materiale amprentare suntintroduse in cavitatea bucala de 2 ori. Tehnica amprentariii include 3 variante:

1. Pina la prepararea dintilor, de pe arcada dentara se capata aprenta cu ajutorul unui materialtermoplastic sau elastic. Dupa prepararea dintilor pe prima amprenta se aplica al 2-lea materialamprentar si lingura este reintrodusa in cavitatea bucala.

2. Dupa prepararea dintilor materialul amprentar pregatit si depus in lingura este acoperit cu o fisie detifon si se introduce in cavitatea bucala. Dupa intarire amprenta se indeparteaza de pe arcada dentarasi se scoate tifonul. In locul lui se aplica al 2-lea material si lingura iar este introdusa in cavitatea

bucala.3. Dupra pregatirea dintilor se obtine prima amprenta. In impul amprentarii lingura este miscata inainte

si inapoi si se inparteaza de pe cimpul protetic, apoi se procedeaza ca si in cazurile precedente.c) Amprente in ocluzie obtinute de la maxila si mandibula concomitent, in ocluzia centrica.6. Lingurile amaprentare. Varieti. Etapele amprentrii anatomice.Lingurile amprentarereprezinta un suport rigid, rezistent, nedeformabil pe care se depune materialul deamprentare si se preseaza pe cimpul protetic.

Lingurile amprentare sunt diverse dupa dimensiuni si forme, caracteristice pentru maxila si mandibula.

Lingura pentru obtinerea amprentei de pe maxila este compusa din baza, care acopera palatul dur,versantul vestibular al apofizei alveolare si arcada dentara. In partea anterioara la centrul bazei estesolidarizat minerul lingurii, care permite manevrarea in timpul introducerii si indepartarii amprentei de pecimpul protetic. Totodata minerul, fiind situat in zona anterioara, corespunzator liniei mediane a fetei,reprezinta si un element de reper pentru asezarea simetrica a lingurii cu materialul de aprentare pe cimpul

protetic.

Lingurile amprentare mandibulare se deosebesc de cele maxilare prin rascroirea bazei la crearea loculuipentru limba, si prezenta bordurii linguale care acopera versantul intern al apofizei alveolare.

Exista 2 tipuri de linguri:1. Linguri standardsunt cunoscute si linguri universale, confectionate industrial, variate ca dimensiuni,

din materiale metalice si nemetalice. Ele fabrica atit pentru fiecare maxilar cit si pentru realizareaconcomitenta a amprentei de pe amvele maxilae in pozitia de intercuspidare maxima, fiind fenestrate

pentru dintii restanti antagonisti.2. Linguri individuale sunt confectionate in conditii clinicedin materiale termoplastice sau in conditii

de laborator din acrilate auto si termopolimerizabile sau pot fi utilizate lingurile confectionateindustrial din acrilate, fiind adaptate prin slefuire la dimensiunile cimpului protetic individual.

7. Materialele amprentare. Clasificri. Nominalizri.Criterii: Materialul utilizat trebuie sa redea fidel contururile partilor dure si moi ale cimpului protetic. Sa nu-si modifice volumul in procesul de priza si nici ulterior, pina la realizarea modelului. Sa nu se deformeze la etapele de demulare (indepartare) de pe cimpul protetic, transportare si turnare

a modelului.

Sa fie dur, casabil, sau elastic, sa posede rezistenta la presiuni si sa revina la pozitia initiala dupaincetarea presiunii.

7/21/2019 elaborarea 1

4/5

4

Timpul de priza sa fie redus in conditiile umiditaii si temperaturii din cavitatea bucala. Usor sa se preseze pe cimpul protetic si sa se desprinda usor de pe el. Sa nu actioneze nociv asupra tesuturilor cimpului protetic, ca resultat al proceselor chimice si termice

ce se declanseaza in cadrul prizei. Sa nu manifeste proprietati toxice ce ar actiona asupra tesuturilor cavitatii bucale. Sa nu adere la materialele utilizate la turnarea modelului si usor sa se desprinda de ele.Clasificarea materialeleor de ampentare:

1. Materiale dure ireversibelea. Ghipsulare un pret de cost redus si calitati de a reda cu o precizie satisfacatoare relieful

cimpului protetic. El este fabricat din calcar.b. Pastele de oxid de zinc si eugenol includ in componenta lor colofoniu, si sunt elaborate

sub forma de 2 paste de diferite culori si ambalate in tuburi.2. Materiale dure reversibele3. Materiale elasticea. Hidrocoloizii reversibele au la baza agar-agarul si sunt fabricati de industrie in 2 variante:

pentru amprentarea cimpului protetic si pentru duplicarea modelelor. La temperatura de 70-95Chidrocoloizii devin plastici, fluizi, iar la temperatura de 37.2-42.2C capata forma de gel elastic.Sunt folosite pentru duplicarea materialelor.

b. Hidrocoloizii ireversibelesunt derivati acidului alginic, sulfatului de calciu, fosfatului trisodicsi sunt cunoscuti sub numele de alginate. Prezinta dezavantaje din motivul ca mentinereaamprentelor sub actiunea aerului provoaza pierderea apei si micsoreaza in vlum a amprentei, iarmentinerea in apa provoaca imbibarea amprentei cu apa si marirea in volum.

c. Elastomeri Silicoane ele sunt divizate in 4 variante: pasta viscoasa fluida; pasta viscoasa normala; pasta

chitoasa densa; pasta chitoasa in forma de aluat. Pastele chitoase sunt folosite pentru realizareaprimului strat al amprentei, iar cele viscoase pentru o corectare in caz de necesitate si pentruaplicarea celui de al 2-lea strat in amprentele duple.Silicoanii polimerizantii sunt insusiti recent si se caracterizeaza printr-o contractie foarte mica indiferite medii fizice si chimice.

Polisulfidesunt obtinute pe baza cauciucului polisulfid lichid si agentii de vulcanicare sub formade 2 paste, ambalate in tuburi.

Polietere redau amprente precise, prezentind 2 dificultati: amprenta este relativ rigida sihidrofila, ceea ce duce la schimbarea volumului, la pastrarea ei in conditii umede. Ele suntelaborate in forma de 3 paste ambalate in tuburi: pasta de baza (polieter), pasta-catalizator, pastadiluat.

8. Tehnica confecionrii modelului. Materiale.Modelul reprezinta imaginea inversa a amprentei, adica copia pozitiva a cimpului protetic.

Materialele de confectionare:1. Materiale nemetalice

Ghipsul Cimenturi dentare

Diverse acrilate2. Materiale metalice Amalgamul de argint Amalgamul de cupru

Tehnica confectionarii modelului:1. Amprentele obtinute din materiale amprentare alginate se recomanda a fi tratate cu solutie 2% sulfat

de zinc sau solutie 2% sulfat de potasiu timp de 1-2 minute.2. Dupa aprecierea calitatii ampretelor se trece la turnarea modelului.3. La inceput, amprentele se spala bine cu un jet de apa rece apoi se prepara pasta din ghips prin

malaxarea manuala sau mecanica a apaei cu pulbere de ghips.4. Intr-un bol de cauciuc in care initial se toarna o cantitate de apa necesara pentru numarul amprentelor

care vor fi turnate si se depune pulbere de ghips pina cind la suprafata apei se va forma o movilita de

ghips.5. Ulterior cu spatula se malaxeaza pulberea de ghips cu apa, realizind miscari de rotatie pe peretiibolului, pina la formarea unei paste omogene de consistenta smintinoasa.

7/21/2019 elaborarea 1

5/5

5

6. Malaxarea mecanica se efectueaza cu vacuum-malaxorul.7. Cind pasta atinge omoginetatea, in amprenta spalata se usuca si se depun cu spatula portiuni mici de

pasta din ghips pe partile interne cele mai pronuntate ale amprentei.8. Se vibreaza cu mina sau prin mentinerea amprentei in vibrator pentru ca pasta sa patrunda treptat in

toate imprimarile amprentei.9. Aceasta manopera se realizeaza continuu pina la umplerea completa a amprentei cu pasta de ghips.10.Apoi se realizeaza soclul modelului pe model se depun portiuni de ghips pina la o inaltime de 3-4 cmde inaltime.11.Dupa priza definitiva a ghipsului se indeparteaza modelul de pe masa sau pe de la plasa de sticla si se

trece la eliberarea lui de materialul amprentar.9. Cerine ctre modelul realizat pentru confecionarea protezelor pariale mobilizabile acrilice.

Cerintele: La prepararea pastei de ghips este necesar de respectat in mod riguros cantitatea de apa-

pudra indicata de producator; Daca va fi utilizata mai multa apa, atunci se va mari coeficientul de contractie si car umare

modelul va fi mai putin precis si cu o rezistenta mai scazut; Daca cantitatea de apa va fi mai mica, ghipsul nu va umple bine imprimarile, provocind si

alte complicatii.

O masa mai omogena se obtine la prepararea pastei de ghips cu vacuum-malaxorul Depunerea pastei de ghips in amprenta este realizata prin metoda preogresiva si prin

patrunderea ghipsului in imprimarile amprentei in timpul vibrarii Eliberarea modelului de materialul amprentar se face numai dupa priza deplina a ghipsului. Modelul se confectioneaza din ghips dur. Modelul este pregatit pentru obtinerea unui spatiu intre suprafetele mucozale ale bazei si

zonele sensibele la presiuni ale cimpului protetic. Se realizeaza deretentivitatea zonele subecuatoriale retentive ale dintilor restanti Alegerea dintilor-stilpi pentru aplicarea elementelor de anocorare, mentinere si stabilire.