PROIECT “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de … 2008/Anexa V[1].5_Actiuni... ·...

PROIECT

“Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de dezvoltare economico-socială2007-2013”

ANEXA V.5OPERAŢIUNI INDICATIVE ŞI EXEMPLE DE BUNE PRACTICI ÎN ALTE STATE MEMBRE ALE UE

Aprilie 2008

Consiliul Judeţean DoljProiect “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj

de dezvoltare economico-socială 2007-2013”Contract de servicii nr. 7839

CUPRINS

INTRODUCERE – TABEL SINOPTIC AL OPERAŢIUNIILOR INDICATIVE CUPRINSE ÎN DOCUMENTUL STRATEGIC

CONSOLIDAT 31. INTERVENŢII ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI 82. INTERVENŢII PENTRU AGRICULTURA ŞI DEZVOLTARE RURALĂ 113. INTERVENŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI 144. PROCESE DECIZIONALE PARTICIPATIVE – EXPERIENŢA DIN MEDIUL URBAN 18

INTRODUCERE – TABEL SINOPTIC AL OPERAŢIUNIILOR INDICATIVE CUPRINSE ÎN DOCUMENTUL STRATEGICCONSOLIDAT

2

Axele Prioritare aleDocumentuluiStrategic Consolidat

DMI din DocumentulStrategic Consolidat

Operaţiuni Indicative existente în Documentul Strategic Consolidat Exemplede BunePractici

1. Competitivitate

DMI 1.1 Promovareacompetitivităţii şi a inovării

1.1.1 Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilor de importanţă judeţeană

1.1.2 Înfiinţarea unor clustere ş i poluri de excelenţă în sectoarele cheie de producţ ie

1.1.3 Sprijinirea investiţ iilor tangibile ş i intangibile (echipamente, sisteme de calitate, măsuri pentru internaţ ionalizarea afacerilor etc..), inclusiv princredite

1.1.4 Promovarea investiţ iilor stră ine

1.1.5 Reabilitarea ş i re-folosirea siturilor industriale poluate ş i neutilizate

1.1.6 Sprijinirea creşterii competitivităţ ii IMM-urilor din sectorul industrial ş i serviciilor, inclusiv prin îmbunătăţirea sistemelor de producţ ie, utilizareainovă rii ş i introducerea unor procese/produse sustenabile la nivelul mediului

1.1.7 Dezvoltarea parteneriatului şi colaboră rii între sectorul economic, î nvăţă mântul superior ş i cercetare-dezvoltare (inclusiv prin crearea unui cadruorganizator concret, din care aceste instituţ ii să fie parte)

x

1.1.8 Dezvoltarea competitivităţ ii sectorului cercetă rii la nivelul naţ ional ş i internaţ ional

1.1.9 Dezvoltarea accesului întreprinderilor la activităţ i de cercetare-dezvoltare ş i inovare, inclusiv prin îmbunătăţirea infrastructurii C&D ş i creş tereainovă rii în cadrul întreprinderilor

1.1.10 Dezvoltarea e-economiei , prin îmbunătăţirea sistemelor IT din cadrul IMM-urilor

1.1.11 Înfiinţarea pieţei de gross ca prioritate pe termen mediu ş i lung

1.1.12 Înfiinţarea unei burse regionale la Craiova

DMI 1.2 Promovareadezvoltării şi diversificăriieconomiei rurale

1.2.1 Investiţ ii pentru renovarea satelor

1.2.2 Investiţ ii pentru dezvoltarea activităţ ilor non agricole

1.2.3 Învestiţ ii pentru crearea micro-întreprinderilor

1.2.4 Sprijinirea organiză rii ş i dezvoltă rii de programe de schimb de experie nţă pentru producă torii agricoli

1.2.5 Sprijinirea organiză rii ş i dezvoltă rii parteneriatelor public-private LEADER (GAL) ş i elaborarea strategiilor de dezvoltare locală x

1.2.6 Sprijinirea măsurilor de agro-mediu (pe suprafaţa) (pajiş ti, agricultura ecologică )

1.2.7 Sprijinirea măsurilor de primă împădurire a terenului agricol sau neagricol

1.2.8 Modernizarea exploataţ iilor agricole

1.2.9 Dezvoltarea ş i modernizarea unităţ ilor de procesare a produselor agricole ş i silvice

1.2.10 Modernizarea infrastructurii agricole ş i silvice

1.2.11 Promovarea înfiinţării grupurilor de producă tori agricoli

1.2.12 Formarea profesională a producă torilor agricoli

1.2.13 Promovarea angajării tinerilor în activităţ i agricole

1.2.14 Dezvol tarea serviciilor de consultanţă agricolă ş i silvică

1.2.15 Promovarea valorii produselor locale/susţ inerea creării de branduri

1.2.16 Subvenţ ionarea fermelor de creş terea animalelor

1.2.17 Subvenţ ionarea prelucră rii produselor lactate ş i a că rnii în mediul rural

1.2.18 Elaborarea Strategiilor de dezvoltare locală să se facă pe baze participative

1.2.19 Încurajarea iniţ iativelor ş i structurilor asociative participative în mediul rural

DMI 1.3 Promovareadezvoltării şi regenerării urbane (proiecte integrate)

1.3.1 Dezvoltarea spaţ iilor verzi din localităţ ile judeţului pentru a asigura până în 2013 indicele de 22 mp/locuitor

1.3.2 Dezvoltarea planului integrat de dezvoltare a unei zone de acţ iune urbană x

1.3.3 Reabilitarea infrastructurii urbane

1.3.4 Îmbunătăţirea serviciilor urbane

1.3.5 Dezvoltarea mediului de afaceri

1.3.6 Reabilitarea infrastructurii sociale ş i îmbunătăţirea serviciilor sociale

1.3.7 Sprijinirea constituirii zonei metropolitane Craiova

1.3.8 Relocarea unităţ ilor militare, a penitenciarelor din interiorul oraşelor în perimetre extravilane

1.3.9 Realizarea bazelor sportive ş i de agrement ş i construirea unor baze noi

1.3.10 Sprijin pentru dezvoltarea municipiului Craiova ca cent ru cultural, educaţ ional, industrial al regiunii SV Oltenia

1.3.11 Gestionarea informatizată a documentaţ iilor de urbanism ş i a băncilor de date urbane

DMI 1.4. Promovarea potenţialului turistic

1.4.1 Crearea/modernizarea de structuri adiacente turismului

1.4.2 Reabilitarea ş i valorificarea patrimoniului turistic de importanţă judeţeană ş i regională (inclusiv, turismul balnear, turismul cultural)

1.4.3 Dezvoltarea infrastructurii turistice de importanţă judeţeană

1.4.4 Promovarea identită ţii locale ş i judeţene

1.4.5 Dezvoltarea turismului rural ş i agroturismului

1.4.6 Înfiinţarea unor centre de promovare a turismului

1.4.7 Amenajare porturi turistice ş i pontoane

1.4.8 Amenajare structuri de pescuit ş i vâ nătoare

1.4.9 Dezvoltarea turismului de divertisment (Aqua Park, Spa Center, Sală Bowling, Bazin Olimpic, Carting, ATV-uri, Paint-ball, Baze sportive)

1.4.10 Dezvoltarea turismului educaţ ional (Tabăra Marin Sorescu, Tabăra Micii Inventatori “ Henri Coanda” , Tabăra de creaţ ie)

1.4.11 Asigurarea unui nivel maxim de expunere pentru Judeţul Dolj ş i pentru avantajele sale turistice.

1.4.12 Includerea în circuitul turistic a noi resurse: sate turistice pentru valorificarea valenţ elor etnofolclorice ş i a să rbătorilor populare ş i puncte turisticepentru turismul de week-end, pescuitul sportiv ş i vâ nătoare sau turismul de tranzit.

3




2. Resurse Umane DMI 2.1 Promovareaadaptabilităţii resurselorumane în sectorul industrial

2.1.1 Promovarea formării pentru angajaţ ii din domeniul industrial în vederea îmbunătăţirii ş i actualiză rii abilităţ ilor acestora, a sporirii calităţ ii muncii ş ia productivităţ ii

2.1.2 Promovarea formării în noile tehnologii

2.1.3 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru managementul ş i organ izarea flexibilă a muncii

2.1.4 Îmbunătăţirea calităţ ii ş i a securităţ ii mediului de lucru

2.1.5 Promovarea de măsuri avâ nd ca ş i ţ intă reconcilierea muncă -familie2.1.6 Promovarea formă rii ş i perfecţ ionării angajaţ ilor conform cerinţelor actuale ş i perspectivele pieţ ei muncii

2.1.7 Promovarea parteneriatului public-privat

2.1.8 Sprijinirea proiectelor de dezvoltare a Centrelor de Formare Profesională existente ş i diversificarea specializă rilor

2.1.9 Dezvoltarea unor programe pentru cunoaşterea legislaţ iei

DMI 2.2 Dezvoltarearesurselor umane în mediulrural

2.2.1 Promovarea programelor integrate pentru formare, ocupare şi alte măsuri de sprijin pentru populaţia din zonele rurale, menite săreducă agricultura de subzistenţă

2.2.2 Sprijin acordat intervenţiilor pentru promovarea mobilităţii geografice şi ocupaţionale a forţei de muncă din zonele rurale

2.2.3 Îmbunătăţirea condiţiei de sănătate a populaţiei din mediul rural, precum şi de mediu în zonele rurale, sporirea motivării şi adisponibilităţii acestora de a intra pe piaţa muncii

2.2.4 Sprijinirea membrilor dependenţi de familie, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care determină individul să participe pepiaţa muncii

2.2.5 Promovarea programelor care sprijină şi încurajează demararea unei afaceri în activităţi diferite de cele agricole

2.2.6 Promovarea mă surilor ş i programelor care sprijină participarea copiilor în procesul instructiv-educativ

2.2.7 Realizarea unor centre de Formare Continu ă în domeniul agricol

2.2.8 Dezvoltarea unor intervenţ ii privind diseminarea aspectelor de legislaţ ie.

DMI 2.3 Calificarea şirecalificarea resurselorumane în sectorul serviciilor

2.3.1 Promovarea formă rii pentru angajaţ ii din sectorul de servicii în vederea îmbunătăţirii ş i actualiză rii abilităţ ilor acestora, sporirea calităţ ii muncii ş i aproductivităţ ii

2.3.2 Promovarea formării în TIC ş i noile tehnologii

2.3.3 Sprijinirea metodelor inovatoare pentru management

2.3.4 Promovarea măsur ilor care au ca ţ intă reconcilierea muncă -familie

2.3.5 Promovarea ş i dezvoltarea metodelor inovatoare în management ş i marketing

DMI 2.4 Incluziunea socială 2.4.1 Programe de formare pentru dezvoltarea abilităţ ilor de bază ş i a califică rilor pentru grupurile vulnerabile

2.4.2 Dezvoltarea de programe specifice pentru integrarea ş i reintegrarea grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii (i.e. măsuri de stimulare pentruangajatori)

2.4.3 Dezvoltarea de instrumente adecvate ş i metode pentru furnizarea de servicii sociale

2.4.4 Dezvoltarea de programe de formare pentru specialiş tii implicaţ i în serviciile sociale

2.4.5 Cercetă ri ş i studii despre economia socială

2.4.6 Promovarea unor mă suri ş i programe care sprijină participarea copiilo r în procesul instructiv-educaţ ional

2.4.7 Cercetă ri, studii ş i programe de dezvoltare a economiei sociale.

4




3. Accesibilitate,Conectivitate şiInfrastructuraSocială

DMI 3.1 Dezvoltareainfrastructurii de transport înmediul urban şi rural

3.1.1. Reabilitarea ş i modernizarea reţelei de drumuri judeţene

3.1.2 Reabilitarea ş i modernizarea reţelei străzilor urbane

3.1.3 Construcţ ia/reabilitarea/modernizarea şoselelor de centură cu statut de drum judeţean

3.1.4 Realizarea centurii ocolitoare de Sud a municipiului Craiova

3.1.5 Realizarea drumului express Craiova-Piteş ti

3.1.6 Modernizarea ş i dezvoltarea infrastructurii rutiere pe Axa TEN-T 7 (Craiova-Calafat)

3.1.7 Modernizarea ş i dezvoltarea infrastructurii feroviare pe Axa TEN-T 22 (Craiova-Calafat)

3.1.8 Reabilitarea drumului naţ ional Craiova –Calafat pentru a fi transformat în drum express

3.1.9 Reabilitarea drumului naţ ional Craiova –Bechet pentru a fi transformat în drum express

3.1.10 Reabilitarea drumului naţ ional Craiova –Caracal pentru a fi transformat în drum express

3.1.11 Modernizarea ş i dezvoltarea infrastructurii navale pe Axa TEN-T 17 (Dunărea)

3.1.12 Crearea ş i modernizarea infrastructurii fizice de bază în mediul rural (înfiinţarea de drumuri no i, extinderea ş i îmbunătăţirea reţelei de drumuri deinteres local, reabilitarea ş i modernizarea podurilor ş i podeţelor judeţene ş i locale)

3.1.13 Modernizarea staţ ilor de cale ferată în zona sudică a judeţului

3.1.14 Reabilitarea podurilor ş i a tunelelor de cale ferată (TEN-T) în zona sudică a judeţului

3.1.15 Modernizarea ş i dezvoltarea porturilor pe Dunăre

3.1.16 Modernizarea ş i dezvoltarea aeroportului Craiova

3.1.17 Construcţ ia / Reabilitarea drumurilor care asigură dezvoltarea turismului rural, serviciilor, conservarea patrimoniului cultural din mediul rural ş ipunerea în valoare a acestuia.

3.1.18 Crearea unor reţele de transport public suburban, gen tramvai, rame electrice.

3.1.19 Crearea unor reţele de transport publ ic judeţean dotată cu vehicule de calitate.

3.1.20 Achiziţ ionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru o comunitate locală , în zonele unde o astfel de investiţ ie nu este atractivăpentru companiile private dar care este indispensabilă pentru comunitate, inclusiv construirea de staţ ii de autobuz

DMI 3.2 Îmbunătăţireainfrastructurii ICT

3.2.1 Promovarea accesului la broad band ş i la serviciile conexe

3.2.2 Sprijinirea administraţ ilor publice locale pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec ale pieţ ii (zonele rurale ş i urbane defavorizate)

3.2.3 Sprijinirea IMM-urilor ş i structurilor asociative ale acestora pentru realizarea reţelelor broad band în zone de eşec ale pieţ ii (zonele rurale ş i urbanedefavorizate)

3.2.4 Dezvoltarea reţelelor broad band în cadrul unităţ ilor şcolare

DMI 3.3 Facilităţiintermodale şi logistice

3.3.1 Dezvoltarea facilităţ ilor intermodale

3.3.2 Dezvoltarea polurilor logistice ş i de colectare

3.3.3 Dezvoltarea unor facilităţ i şi structuri de depozitare ş i colectare a produselor agroalimentare

DMI 3.4 Dezvoltareainfrastructurii sociale

3.4.1 Dezvoltarea ş i modernizarea infrastructurii educaţ ionale

3.4.2 Dezvoltarea ş i modernizarea infrastructurii sănătăţii

3.4.3 Pr ima înfiinţare ş i dotarea infrastructurii aferentă serviciilor sociale precum centrele de îngrijire copii, bătrâni ş i persoane cu nevoi speciale.

3.4.4 Investiţ ii în construcţ ia de grădiniţe noi pentru copii inclusiv dotarea acestora; renovarea, modern izarea a celor existente.

3.4.5 Investiţ ii de renovare, modernizare ş i dotarea aferentă a aşezămintelor culturale

5




4. Mediu şi Energie DMI 4.1 Infrastructura şimanagementul apei şi al deşeurilor în mediul urban şirural

4.1.1 Construcţ ia, reabilitarea, modernizarea reţ elelor de apă potabilă

4.1.2 Construcţ ia, reabilitarea staţ iilor de tratare pentru apă potabilă

4.1.3 Construcţ ia, reabilitarea, modernizarea sistemelor de canalizare

4.1.4 Construcţ ia, reabilitarea staţ iilor de epurare ape uzate

4.1.5 Eficientizarea reţelelor de apă potabilă existente

4.1.6 Reabilitarea sistemelor de irigaţ ie ş i desecă ri (asecă ri) din sudul judeţului cu eficientizarea costurilor pe toate treptele de pompare

4.1.7 Realizarea de puţ uri la mare adâncime în vederea irigă rii suprafeţelor agricole care nu pot fi racordate la sisteme de irigaţ ii existente

4.1.8 Dezvoltarea unor reţ ele IT pentru monitorizarea factorilor care poluează cursurile de apa ş i a mediului

4.1.9 Închiderea depozitelor neconforme pentru deşeuri

4.1.10 Construirea facilităţ ilor pentru colectarea ş i eliminarea deşeurilor

4.1.11 Construirea sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor

4.1.12 Construirea unităţ ilor pentru prelucrarea deşeurilor de hârtie

4.1.13 Construirea unităţ ilor pentru prelucrarea deşeurilor de materiale plastice

4.1.14 Construirea unităţ ilor pentru prelucrarea deşeurilor de sticlă

4.1.15 Construirea staţ iilor de transfer ş i a sistemelor de reciclare ş i compostare

4.1.16 Construirea facilităţ ilor pentru colectarea separată a deşeurilor periculoase sau speciale

4.1.17 Valorificarea deşeurilor colectate selectiv

4.1.18 Construirea unor centrale de incinerare-cogenerare.

4.1.19 Construirea de unităţ i de reciclare a deşeurilor recuperate ca urmare a colectă rii selective

4.1.20 Construirea unor unităţ i pentru reciclarea apaturii electrocasnice scoase din uz.

4.1.21 Mă rirea debitului de captare a apei

4.1.22 Mărirea capacităţ ilor de înmagazinare.

DMI.4.2 Managementulriscurilor de mediu

4.2.1 Infrastructură pentru prevenirea ş i atenuarea efectelor inundaţ iilor

4.2.2 Instruirea populaţ iei în vederea reducerii riscurilor

4.2.3 Elaborarea unei hărţ i privind riscul de inundaţ ii pe teritoriul judeţului Dolj x

4.2.4 Prevenirea ş i atenuarea riscului tehnologic legat de activitatea industrială ş i de transporturi

4.2.5 Dotarea cu echipament specific pentru intervenţ ii în caz de urgenţă (inclusiv incendii, inundaţ ii etc..)

4.2.6 Elaborarea de hărţ i de risc pentru alunecări de teren ş i cutremure.

DMI 4.3 Gazele naturale şiresursele energeticeregenerabile

4.3.1 Prima înfiinţare, extinderea ş i modernizarea reţelelor de alimentare a gazelor naturale

4.3.2 Investiţ ii în sisteme de producere a energiei electrice ş i termice din surse regenerabile

4.3.3 Construirea ş i modernizarea unităţ ilor de cogenerare

4.3.4 Dezvoltarea surselor de energie alternativă (ex crearea centralelor eoliene)

4.3.5 Promovarea ş i stimularea folosirii vehic ulelor electrice ne-poluante

4.3.6 Dezvoltarea pistelor speciale de transport in ş i între localităţ ii învecinate

4.3.7 Realizarea unor studii de energetica rurală (analiză ş i strategie)

4.3.8 Amenajarea hidrografică a râului Jiu (microhidrocent rale)

4.3.9 Realizarea unor centre pilot dotate cu instalaţ ii demonstrative sau cu instalaţ ii industriale specializate.

DMI 4.4 Biodiversitatea şiconservarea patrimoniuluinatural şi cultural-istoric

4.4.1 Măsuri de restaurare ecologică a habitatelor ş i speciilor

4.4.2 Construirea ş i îmbunătăţirea infrastructurii în ariile protejate

4.4.3 Sprijinirea biodiversităţ ii

4.4.4 Stabilirea sistemelor de monitorizare pentru ariile protejate

4.4.5 Măsuri pentru reducerea fenomenului de deşertificare prin reîmpăduriri

4.4.6 Măsuri de protejare a solului ş i subsolului prin refacerea ecologică a solurilor poluate

4.4.7 Stabilirea unor programe (strategii) judeţene pentru reducerea procesului de deşertificare.

4.4.8 Extinderea protecţ iei nu numai asupra rezervaţ iilor naturale declarate ci ş i asupra peisajului natural.

4.4.9 Crearea de structuri de specialitate ş i de pregătire a cadrelor în domeniile: ecologie, ingineria mediului, gestionarea resurselor naturale, conformprincipiului dezvoltă rii durabile.

4.4.10 Protejarea patrimoniului cultural de interes local în mediul urban ş i rural

4.4.11 Restaurarea, consolidarea ş i conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural

4.4.12 Studii privind patrimoniul cultural (material ş i imaterial)

4.4.13 Achiziţ ionarea de echipamente pentru expunerea ş i protecţ ia patrimoniului cultural.

4.4.14 Măsuri de restaurare a zonelor construite protejate

6




5. CapacitateaAdministrativă

DMI 5.1 Îmbunătăţireainfrastructurii administrative

5.1.1 Prima înfiinţare ş i extinderea reţelei publice de joasă tensiune ş i / sau a reţelei publice de iluminat

5.1.2 Înfiinţarea, amenajarea spaţ iilor publice de recreare pentru populaţ ia rurală ş i urbană (parcuri, spaţ ii de joacă pentru copii, terenuri de sport, pistede biciclete).

5.1.3 Renovarea clădirilor publice (ex. primării) ş i amenajă ri de parcă ri, pieţe, spaţ ii pentru organizarea de târguri etc.

5.1.4 Achiziţ ionarea de utilaje ş i echipamente pentru serviciile publice (de deszăpezire , întreţ inere spaţ ii verzi)

DMI 5.2 Îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice

5.2.1 Formarea profesională a funcţ ionarilor publici

5.2.2 Dezvoltarea eficienţei organizaţ ionale a administraţ iei publice

5.2.3 Promovarea descentraliză rii servici ilor publice la nivel local

5.2.4 Promovarea unor activităţ i de informare în teritoriu.

5.2.5 Promovarea unui centru regional de Formare Continuă pentru funcţ ionari publici

DMI 5.3 DezvoltareaE-Guvernării

5.3.1 Dezvoltarea sistemelor de e-guver nare ş i difuzarea broadband în cadrul administraţ iilor publice locale

5.3.2 Sprijinirea aplicaţ ilor e-learning

5.3.3 Dezvoltarea sistemelor de e-sănătate ş i difuzarea broadband

5.3.4 Dezvoltarea sistemelor IT din cadrul administraţ iei publice locale

DMI 5.4 Promovareaparteneriatelor locale

5.4.1 Sprijinirea parteneriatelor între actorii dezvoltă rii comunitare (patronate, sindicate, sectorul non-guvernamental, instituţ ii publice, mediul de afaceri,alte entităţ i etc) ;

5.4.2 Sprijinirea dezvoltă rii parteneriatului prin elaborarea de planuri de acţ iune

5.4.3 Întărirea capacităţ ii de dezbateri publice a conducerii ş i alte evenimente participative x

5.4.4 Sprijinirea ş i dezvoltarea parteneriatelor actorilor locali pentru accesul la fondurile europene ş i guvernamentale

1. INTERVENŢII ÎN SPRIJINUL MEDIULUI DE AFACERI

Scurta descriere a contextului

În februarie 2004, a fost adoptat „Planul de Acţiune: Agenda Europeană pentru Antreprenoriat”. Planul s-a bazat pe rezultatele obţinute dinconsultarea publică asupra „Cartei Verde privind Antreprenoriatul” lansată în 2003. Cartea Verde sugera adoptarea unei abordări integrateasupra politicii antreprenoriale, implicând toţi factorii de decizie politică relevanţi, în vederea furnizării unui răspuns coerent şi cuprinzător lanevoile antreprenorilor. În mod specific, ancheta Cartei Verde a fost menită să răspundă la întrebările derivând din următoarele trei direcţiiprincipale de acţiune:

- Reducerea barierelor pentru dezvoltarea şi creşterea afacerilor;- Balansarea riscurilor şi beneficiilor antreprenoriatului; - Promovarea unei societăţi care să considere antreprenoriatul o valoare.

Aşadar, „Planul de Acţiune: Agenda Europeană pentru Antreprenoriat”, începând cu anul 2004, a furnizat cadrul strategic pentru sprijinireaantreprenoriatului în Uniunea Europeană, şi a condus la Comunicarea Comisiei pentru implementarea programului comunitar de laLisabona – O Politica modernă a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă (2005). În acest context, Comisia Europeană sprijină implementarea intervenţiilor în următoarele cinci domenii strategice:1. Promovarea spiritului antreprenorial , în special prin: sprijinirea activităţi de evaluare a competenţelor antreprenoriale, precum şi formareaantreprenorială a tinerilor;2. Încurajarea mai multor persoane să devină antreprenori , în special prin: reducerea riscului antreprenorial, prevenirea efectelor negative afalimentului, facilitarea transferării afacerilor, implementarea unor măsuri de siguranţă socială pentru antreprenori;3. Mobilizarea antreprenorilor pentru creştere şi competitivitate, în special prin: furnizarea unui suport specific pentru femeile şi minorităţileetnice, sprijinirea întreprinderilor în dezvoltarea de parteneriate, inclusiv pentru promovarea cercetării, inovării şi transferuluitehnologic ;4. Îmbunătăţirea fluxului financiar , în special prin adaptarea mecanismelor financiare de îndatorare şi echitate, precum şi a regulilor privindajutorul de stat şi capitalului de risc; 5. Crearea unui cadru legislativ şi administrativ mai prielnic pentru sectorul IMM, în special prin simplificarea şi reducerea impozitelor şi

7

regulilor privind ajutorul de stat, precum şi prin implicarea întreprinderilor mici şi mijlocii în procesele de standardizare şi în deciziile depolitică publică privind mediul de afaceri:

Exemple de buna practică

Intervenţiile preconizate de către Comisia au fost în mare parte realizate prin finanţarea din Programul Multi-Anual pentru întreprinderi şiantreprenoriat (MAP), care a funcţionat între 2001 şi 2006 şi a fost înlocuit, începând cu anul 2007, de Programul Cadru pentruCompetitivitate şi Inovare (CIP). Programul, cu un buget total de 2,17 miliarde de euro, se va derula până în 2013 şi va promova următoareleacţiuni:1. Acces la surse financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, prin „Instrumentele financiare Europene”2. „Reţea Enterprise Europe”: o reţea a centrelor de servicii pentru afaceri şi inovare3. Promovarea iniţiativelor pentru creşterea antreprenoriatului şi inovării4. Eco-inovare: pentru că dezvoltarea durabilă să devină o realitate pentru întreprinderi5. Sprijin pentru elaborarea politicilor în domeniu. În 2006, Comisia Europeană a elaborat Raportul Final privind implementarea Planului de Acţiune pentru Antreprenoriatul. Raportulevidenţiază un număr de bune practici realizate în cadrul implementării planului de acţiune, pentru fiecare din cele cinci domenii strategice.

Printre experienţele menţionate în Raportul Final al Comisiei Europene se află iniţiativele pentru dezvoltarea parteneriatelor în mediul deafaceri. În mod specific, se menţionează două intervenţii principale implementate în cadrul Euro Info Centres (EIC): elaborarea unei baze dedate şi realizarea unui cadru pentru desfăşurarea evenimentelor de matchmaking la nivel internaţional. „Baza de date a cooperării întreprinderilor” (Business Cooperation database) conţine un număr relevant de tipologii de cooperare, precum şiun set de instrumente pentru serviciile legate de crearea reţelelor pentru cooperarea internaţională a întreprinderilor, care să garanteze unserviciu comun şi unificat a Euro Info Centres (EIC). Scopul bănci de date este de a oferi întreprinderilor posibilitatea de a găsi cel maiadecvat partener pentru începerea unei colaborării. Banca de date furnizează şi un calendar al principalelor târguri internaţionale şi alevenimentelor în sprijinul creării de parteneriate între firmele, promovate de către EIC. În plus, iniţiativa „Pan-European Business Co-operation Schemes – PES” 2004-2006 îşi propune obiectivul promovării unui climat favorabilpentru cooperarea între actori din mediul de afaceri al Uniunii Europene, sprijinind, în mod specific, colaborarea între operatori din statelemembre şi cele în curs de aderare, precum şi pregătirea operatorilor din statele în curs de aderare la intrarea pe piaţa UE. Iniţiativa constă înpromovare a 32 de evenimente de matchmaking şi de acompaniere în 20 sectoare industriale şi activităţi comerciale aferente, în cadrulprincipalelor târguri şi evenimente internaţionale din UE. Participă la aceasta iniţiativă peste 4.000 de întreprinderi din EU 27, din ţărileEFTA/EEA, ţări candidate, precum şi Rusia, Ucraina şi Republica Moldova. Până la sfârşitul anului 2006 (în momentul elaborării RaportuluiFinal al Comisiei, mai sus menţionat) au fost implementate 24 de evenimente pilot cu participare a peste 3.000 de întreprinderi (în Hanover,Stuttgart, Milan, Madrid, Paris, Brussel, Aosta, Stockholm, etc). Detalii la adresa: http://www.eic.ec.europa.eu/PES/PES.html. Adiţional, Raportul Comisiei privind implementarea Planului de Acţiune pentru Antreprenoriatul menţionează experienţa Centrelor de Releupentru Inovare (Innovation Relay Centres, IRCs), conectarea serviciilor furnizate de către IRCs şi clusterele sectoriale fiind considerată oiniţiativă care poate să faciliteze transferul de inovare din şi către întreprinderile mici şi mijlocii. Un grup de lucru de 18 IRCs s-a întâlnit înanii 2004 şi 2005 pentru dezvoltarea iniţiativelor de cooperare între reţea centrelor de releu pentru inovare şi clusterele sectoriale. Au fostanalizate 29 de iniţiative pentru crearea clusterelor regionale, în special, cu referire la nevoile acestora legate de cooperarea internaţionalăşi serviciile de transfer tehnologic. În 2006, grupul de lucru a elaborat un raport final identificând 4 bune practici pentru cooperarea întreclustere regionale şi IRCs, precum şi un format de acord de cooperare între iniţiativele pentru clusterele regionale şi IRCs, cu o referirespecială la elementele legate de confidenţialitate a datelor tehnice şi ale clienţilor şi de definirea serviciile care pot fi furnizate de IRCs cătreclusterele şi membrilor acestora.

Dezvoltarea de clustere sectoriale pentru creşterea competitivităţii întreprinderilor şi facilitarea transferului tehnologic este o intervenţieîncurajată de către Comisia Europenă şi prin alte fonduri comunitare, cum ar fi Programul Cadru şi Programul INTERREG IIIC. În cadrulprogramului INTERREG IIIC, s-a dezvoltat, spre exemplu, Reţea Europeană pentru Excelenţa în Managementul, Matching şi PromovareaClusterelor, CLOE (Clusters Linked Over Europe, http://www.clusterforum.org/index.php). Unul din rezultatele ale proiectului de cooperare,

8

promovat de către 15 regiuni europene şi în curs de implementare pentru patru ani începând cu 2008, cu un buget de 2,3 milioane de euro,este elaborarea unui Ghid pentru Managementul iniţiativelor pentru crearea clusterelor regionale, care poate fi descărcat de la următoareaadresa (în limbă engleză):http://www.interreg3c.net/sixcms/media.php/5/Cluster+Management+Guide++(CLOE).pdf.

Ghidul se adresează, în principal, autorităţilor publice care trebuie să aibă un rol esenţial în promovarea parteneriatelor locale pentrudezvoltarea reţelelor de întreprinderi, în special IMM-urile, în vederea creşterii competitivităţii acestora, inclusiv prin colaborarea orizontală şiverticală în cadrul lanţului productiv, precum şi prin iniţiative menite să dezvolte transferul tehnologic şi inovarea în colaborarea cu entităţilede intermediere, incluzând infrastructura de sprijin pentru afaceri, centrele de cercetare, universităţile, şi aşa mai departe.

Pentru mai multe detalii:http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/promoting_entrepreneurship/doc/com_70_en.pdf (Planul de Acţiune pentru Antreprenoriat)http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/green_paper/green_paper_final_en.pdf(Cartea Verde privind Antreprenoriatul)http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/action_plan/doc/sec2006_1132_en.pdf(Raport Final privind implementarea Planului de Acţiune pentru Antreprenoriat)http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/action_plan/doc/keyactionsheets.pdf (Acţiuni Cheie pentru Planul de Acţiune privind Antreprenoriatul)http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2005:0551:FIN:EN:HTML (Comunicarea Comisiei pentru implementarea programului comunitar de la Lisabona – O Politica modernă a întreprinderilor mici şi mijlociipentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă, 2005) http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/docs/com_2007_0592_en.pdf (Revizuirea intermediară a Politici moderne a întreprinderilor mici şi mijlocii pentru creşterea şi ocuparea forţei de muncă, 2007).http://ec.europa.eu/enterprise/entrepreneurship/support_measures/training_education/doc/entrepreneurial_culture_en.pdfhttp://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/mult_entr_programme/doc/finalwp2005_en.pdf

2. INTERVENŢII PENTRU AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ

Scurtă descriere a contextului

Politica de dezvoltare rurală este o componentă din ce în ce mai importantă a Politici Agricole Comune (PAC) şi promovează dezvoltareadurabilă a zonelor rurale din Europa adresându-se preocupărilor economice, sociale şi de mediu. Jumătatea populaţiei Uniunii Europenetrăieşte în zonele rurale, acoperind 90% din teritoriul EU. Leader este o abordare inovativă în cadrul politici de dezvoltare rurală a UE.Încă din lansarea ei în 1991, iniţiativa Leader a activat pentru a furniza comunităţilor rurale din UE o metodă pentru implicarea partenerilorlocali în prevederea dezvoltării viitoare ale teritoriului. Deseori, interesul în abordarea Leader a determinat administraţiilor publice locale,regionale şi naţionale să mărească capacitatea de a întâmpina problemele de dezvoltare prin forme noi de parteneriate şi activităţi integrate.Leader reprezintă o abordare „bazată pe zonă” (area-based), orientată de jos în sus (bottom-up) şi implicând comunităţile locale şi adaogăvaloare la resursele locale; constituie o nouă metodă de a crea locuri de muncă şi promovarea afacerilor în zonele rurale. Aşadar, Leadereste un mod experimental pentru a pune împreună, la nivel local, mai mulţi actori şi idei, purtători de interes şi resurse, fiind, în acelaşi timp,un instrument ideal pentru testarea unor noi metode de a extinde oportunităţile pentru zonele rurale. Leader a fost introdus în UE ca şi „Iniţiativa comunitară” finanţată prin fondurile structurale. Până în prezent, s-au derulat trei generaţii deLeader: Leader I (1991-1993); Leader II (1994-1999); Leader + (2000-2006). Începând cu anul 2007, abordarea Leader a fost integrată

9

(„mainstreamed”) în cadrul întregii politici pentru dezvoltarea rurală a UE, ceea ce înseamnă că Leader este inclusă în programele dedezvoltare rurală adoptate la nivel naţional şi/sau regional, pe lângă celelalte axe de dezvoltare rurală, şi este finanţată prin Fondul Europeanpentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Conceptul cel mai important care se află la baza abordării Leader este că, datorită diversităţii zonelor rurale din cadrul Uniunii Europene,strategiile de dezvoltare sunt mai efective şi eficiente dacă sunt elaborate şi implementate la nivel local, de către actorii locali, prin proceduriclare şi transparente, sprijinul administraţiilor publice, precum şi asistenţa tehnică necesară pentru transferarea bunelor practici. Abordarea Leader poate fi reprezentată prin şapte elemente cheie, după cum urmează:1. Strategii de dezvoltare locală „bazate pe zonă” (area-based) ;2. Elaborarea şi implementarea strategiilor de jos în sus (bottom-up);3. Parteneriate public-private: Grupurile de Acţiune Locală ;4. Acţiuni integrate şi multisectoriale;5. Inovarea;6. Cooperarea;7. Crearea de reţele.

Abordarea „bazată pe zonă” consideră ca şi „zona ţintă” pentru implementarea politicilor un teritoriu mic, omogen, coeziv din punct de vederesocial, caracterizat, în general, de tradiţii comune, de o identitate locală, precum şi de un sens al apartenenţei comunitare sau de percepţiaunor nevoi şi aşteptări comune.

Crearea Grupurilor de Acţiune Locală (GAL) reprezintă o trăsătură esenţială a abordării Leader: rolul principal al GAL-urilor este identificareaşi implementarea strategiilor de dezvoltare locală, precum şi luarea deciziilor privind alocarea şi gestionarea financiară a acestora. Grupurilede Acţiune Locală trebuie să asocieze parteneri publici şi privaţi, incluzând grupuri reprezentative ale intereselor locale, din diferite sectoaresocio-economice. La nivel de luare a deciziilor, parteneri şi asociaţiile private trebuie să reprezinte cel puţin 50% din parteneri locali.

Exemple de bună practică

Întrucât Iniţiativa / abordarea Leader reprezintă unul din principalele instrumente de experimentare a politicilor de dezvoltare rurală în cadrulUniunii Europene, analiza bunelor practici şi a transferabilităţii acestora reprezintă un domeniu de activitate de importanţă deosebită.Comisia Europeană atribuie abordării Leader funcţiunea unui “laborator”, având scopul să elaboreze şi să experimenteze „noi abordări,integrate şi durabile, aspra procesului de dezvoltare". Domeniile de inovare prevăzute în cadrul abordării Leader în zonele rurale suntorientate în mod prioritar către:

- Îmbunătăţirea capacităţii organizaţionale ale comunităţilor locale;- Valorificarea patrimoniului natural şi cultural;- Întărirea mediului economic, în vederea promovării unor noi locuri de muncă.

Aşadar aceste obiective reprezintă cadrul prin care să se analizeze bunele practici şi trebuie considerate în paralel cu strategiile dedezvoltare promovate de către iniţiativele Leader, bazându-se pe caracterul de “pilot” al intervenţiilor.

În vederea asigurării transferului de bune practici către unui număr cât mai relevant de actori locali, Reţea Naţională pentru DezvoltareaRurală, Reţea Leader din Italia, monitorizează, culege şi publică pe site-ul oficial al reţelei (http://www.reteleader.it) bunele practici pentrudezvoltarea rurală implementate pe tot teritoriul Italiei. Acest material informativ este realizat sub forma unor publicaţii, volume, studii de caz,newsletter, rapoarte, şi permite diseminarea celor mai reprezentative şi inovative experienţe de dezvoltare rurală implementate.

Printre acestea menţionăm experienţa Planurilor Locale pentru Dezvoltare Rurală elaborate în Regiunea Toscana. Începând cu anii ‚80,Regiunea Toscana a promovat procesul de descentralizare a politicilor de dezvoltare rurală către entităţilor administrative din ce în ce maiaproape de nevoile teritoriului, de la regiunea la judeţele şi comunităţile montane, prevăzând posibilitatea programări intervenţiilor pentrudezvoltare rurală la nivel local. Aceasta iniţiativă a avut două rezultate principale:

10

1. elaborarea unor planuri de dezvoltare rurală care să întâmpine nevoile locale, prin posibilitatea că administraţiile locale să definească şisă selecteze numai măsurile de intervenţie cele mai adecvate nevoilor identificate pe teritoriu;2. promovarea unei abordării participative şi parteneriale la procesul de programare locală, prin implicarea tuturor actori relevanţi dinteritoriu.Aşadar, criteriile de alocare financiară ale planurilor de dezvoltare locală au ţinut cont de următoarele:- Caracteristicile socio-economice ale teritoriului;- Dimensiunea cererii din partea actorilor relevanţi;- Capacitatea de programare a administraţiei competente;- Capacitatea de cheltuială a administraţiei competente.

Conţinutul planurilor de dezvoltare locale cuprinde: 1. Descrierea administraţiei promotoare; 2. Descrierea contextului teritorial de referinţă;3. Descrierea sintetică a zonei; 4. Problematicile abordate; 5. Obiectivele; 6. Strategia; 7. Măsurile Activate; 8. Consultările publice realizate;9. Previziunile financiare; 10. Pactele teritoriale; 11. Sistemul de management.În cursul anului 2001 au fost aprobate, în Regiunea Toscana, 15 Planuri Locale, iar până la sfârşitul anului 2002 toate administraţiile careputeau să opteze pentru elaborarea planurilor locale (un număr total de 21) au elaborat şi obţinut aprobarea acestora. Planurile Localepentru dezvoltare rurală au fost implementate pe toata perioada 2001-2006, având posibilitatea să fie revizuite în fiecare an, până în dată de15 iunie. Documentele programatice au fost concentrate pe măsurile Agro-mediu şi Investiţii pentru întreprinderile agricole, prevăzute de Programulde Dezvoltare Rurală al Regiunii Toscană, însumând 34% şi respectiv 20% din cheltuielile locale în domeniul dezvoltării rurale în perioada2001-2006. Alte măsuri relevante au fost: măsurile pentru protejarea pădurilor (13,5%), diversificarea activităţilor agricole (8,7%) şireîmpădurirea terenurilor agricole (5,6%). Pe total, primele cinci măsuri au absorbit circa 82% din totalul resurselor cheltuite la nivel local înperioada 2001-2006.

În 2007, Comisia Europeană, prin Observatorul asupra zonelor rurale, a publicat o selecţie privind bunele practici implementate prin Leader+ în 15 state membre ale UE. Printre acestea, experienţa Grupurilor de Acţiune Locală din Danemarca prezintă un interes relevant,deoarece a demonstrat o puternică abordare partenerială. În mod specific, activităţile proiectului au fost dezvoltate printr-un ampluparteneriat între guvernele locale şi alţi actori cheie, inclusiv din mediul de afaceri, în vederea dezvoltării unui plan strategic comun, precumşi o serie de planuri de acţiune pentru implementarea acestuia. Mai mult, proiectul a urmărit o abordare integrată prin implicarea actorilorlocali din mai multe sectoare, cum ar fi turism, educaţia, mediul de afaceri, etc. Experienţa daneză a fost implementată în trei etape. În primaetapă au fost identificate elementele cheie şi structurile de implementare a proiectului, incluzând acţiunile şi modelele de cooperare celemai adecvate care să furnizeze un cadru de referinţă comun pentru parteneri. În cea de-a două etapă au fost dezvoltate planurile de acţiunelocală destinate guvernelor locale, identificând principalele elemente de cooperare, alocarea resurselor, priorităţile, precum şi domeniile deintervenţie. În cadrul acestei etape, a fost dezvoltat şi un model pentru identificarea problemelor locale şi soluţiilor posibile pentru acestea, lacare a contribuit o experienţă de schimb transnaţional. În cursul celei de-a treilea etape au fost implementate planurile de acţiune, au fostelaborate rapoartele proiectului şi au fost revizuite planurile de acţiune în baza rezultatelor obţinute, ceea ce a contribuit la dezvoltarea unornoi idei din partea partenerilor implicaţi. Durata proiectului a fost de doi ani şi jumătate, începând cu 24 iunie 2003, iar costul total alproiectului a fost de 56.000 euro, din care 28.000 euro au fost finanţate din FEOGA şi 28.000 euro din fonduri publice naţionale.

Pentru mai multe detalii:http://leaderplus.ec.europa.eu/cpdb/public/gpdb/GpdbSearchFS.aspx?language=en(Banca Date Europeană privind Bunele Practici Leader)http://www.reteleader.it/portal/page?_pageid=35,332980&_dad=portal&_schema=PORTAL&idarea=1&idtipodocu=14&idareaasso=1&idtipodocuasso=14&cp=0&title=Documentazione&titolo=Documentazione&tipodocu=S&idtipodocufather=11(Exemple de bune practici) http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/pdf/bestpractice/bp1_en.pdf(Bunele Practici Leader Plus)http://ec.europa.eu/agriculture/rur/leaderplus/pdf/factsheet_en.pdf(Abordarea Leader – Ghid) http://ilearning.reteleader.it:8080/XHAM/tageditor/url/page/reteleader/objectRendering.jsp?idObj=2849&media=image&file=FILPDF2849

11

(Programarea pentru dezvoltarea rurală la nivel local)http://www.vasteseinn.it/docs/FITA-3_linea-guida-ISO9001,14001.pdf (Ghid privind adoptarea sistemelor de calitate şi de mediului)http://www.vasteseinn.it/docs/FITA-4_qualità-sicur-filiera-agroalim.pdf (Ghid privind calitatea în sectorul agroalimentar)http://www.vasteseinn.it/psl_gvi/GVI_PSL_s2.pdf (Prezentarea parteneriatului)

3. INTERVENŢII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI


În octombrie 2007 Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva CE/60/2007 privind evaluarea şi gestionarea riscului inundaţiilor.În baza Directivei, Statele Membre trebuie: - să realizeze o evaluare preliminară a riscului de inundaţii, până în dată de 22 decembrie 2011: scopul acestei etape este de a evaluanivelul riscului inundaţilor în fiecare zonă din bazinul hidrografic sau unitate de gestiune şi de a selecta zonele pentru care trebuie să serealizeze o mapare a inundaţilor, precum şi sa se elaboreze planurile de gestionare a inundaţilor;- să se asigure că hărţile privind riscul de inundaţii să fie pregătite, până în dată de 22 decembrie 2013: hărţile trebuie să acopere zonelegeografice potenţial afectate de inundaţii în bază anumitor scenarii; hărţile trebuie să arate potenţialele consecinţe adverse asociatefenomenului inundaţilor în bază acestor scenarii;- să se asigure că planuri pentru gestionarea riscului de inundaţii să fie elaborate şi publicate până în dată de 22 decembrie 2015: în bazahărţilor realizate planurile de gestionare a riscului de inundaţii trebuie să identifice obiectivele de gestionare a riscului de inundaţii în zoneleselectate, precum şi măsurile menite să atingă aceste obiective.

Statele Membre care deja au realizat o analiză preliminară a riscului de inundaţii şi deja au identificat elementele cerute în cadrul articolului 4din Directiva pot să hotărască să nu realizeze evaluarea preliminară a riscului prevăzută în cadrul Directivei. Statele Membre pot săfolosească hărţile privind riscul de inundaţii deja existente dacă acestea cuprind elementele cerute în cadrul Directivei (Art. 6). StateleMembre pot să folosească planurile pentru gestionarea riscului de inundaţii deja existente dacă acestea cuprind elementele cerute în cadrulDirectivei (Art. 7). Cerinţele minime în ceea ce priveşte conţinutul hărţilor privind riscul de inundaţii definite în Directiva privind evaluarea şi gestionarea risculuiinundaţiilor includ următoarele aspecte:Hărţile trebuie să acopere zonele geografice potenţial afectate de inundaţii în bază următoarelor scenarii:a) inundaţii cu o probabilitate redusă de verificare;b) inundaţii cu o probabilitate medie, având posibilitatea de verificare ciclică mai mare de 100 de anii;c) inundaţii cu o probabilitate înaltă de verificare, dacă este cazul.Pentru fiecare scenariu, trebuie descrise următoarele elemente:a) extensiunea inundaţiei;b) adâncimea sau nivelul apei, după caz;c) dacă este cazul, viteza fluxului apei.Hărţile privind riscul inundaţilor trebuie să arate potenţialele consecinţe adverse asociate scenariilor mai sus menţionate şi exprimate prinurmătoarele elemente:a) numărul indicativ al locuitorilor potenţial afectaţi;b) tipul activităţii economice din cadrul teritoriului potenţial afectată;c) instalaţii menţionate în cadrul Directivei Consiliului CE/61/96, privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, care ar putea să cauzezepoluare accidentală în caz de inundaţii şi zonele potenţial afectate, printre cele definite la Anexa IV (1) (i), (iii) şi (v) a Directivei CE/60/2000;d) alte informaţii pe care Statele Membre le consideră utile, cum ar fi definirea zonelor unde ar putea să se verifice inundaţii cu un conţinutridicat de sedimente şi rămăşiţe transportate, precum şi informaţii privind alte surse relevante de poluare.

12

(Detalii la textul Directivei: http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2007:288:0027:0034:EN:PDF).

Prevederile Directivei CE/60/2007 sunt rezultatul dezbaterilor care au avut loc în ultimii ani la nivel european în domeniul prevenirii şigestionării riscului inundaţilor. În 2003, un grup de experţi din Olanda şi Franţa a elaborat documentul privind Bunele practici în domeniulprevenirii, protecţiei şi reducerii efectelor inundaţilor, adresat tuturor statelor membre ale EU, în vederea promovării unei abordării integrateşi împărtăşite cu privire la domeniul respectiv. În mod specific, ghidul sugerează elaborarea unui plan de management al inundaţilor, bazatpe o abordare integrată şi acoperind toate aspectele legate de gestionarea apei, planificarea fizică, utilizarea terenului, agricultura,transportul şi dezvoltarea urbană, conservarea naturii, la toate nivele (naţional, regional şi local). În plus, în procesul de dezvoltare a planuluide gestionare a inundaţilor trebuie implicaţi toţi factori de decizie politică, din toate nivelele (local, regional, naţional şi internaţional), precumşi toţi actori relevanţi din teritoriu şi societatea civilă. Printre bunele practici privind gestionarea inundaţilor, documentul menţioneazăurmătoarele:

- Abordarea integrată privind bazinul hidrologic;- Conştientizarea populaţiei, participarea şi siguranţa publică;- Cercetarea, formarea şi schimbul de cunoştinţe;- Retenţia apei şi măsuri non structurale;- Utilizarea terenului, zonificarea şi evaluarea riscului;- Măsuri structurale şi impactul acestora;- Măsuri de urgenţă în caz de inundaţii;- Prevenirea poluării.

Pentru mai multe detalii:http://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/pdf/flooding_bestpractice.pdfhttp://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/flood_atlas/pdf/handbook_goodpractice.pdf

Exemple de bună practică

Elaborarea hărţilor privind inundaţiile poate fi o activitate costisitoare şi complexă. Ca parte a strategiei pentru gestionarea inundaţiilor artrebui să există o linie bugetară dedicată pe nivele diferite şi pe mai mulţi ani (în funcţie de mărimea ţării, judeţului sau regiunii). Mai mult,sunt necesare persoane înalt calificate şi specializate, instrumente adecvate precum şi datele potrivite. Aceste cerinţe organizaţionale vorpermite realizarea următoarelor:

- Crearea / identificarea / elaborarea unor metode, în funcţie de calitatea, acurateţa şi existenţa datelor (digitale sau nu)necesare pentru realizarea hărţilor, precum şi în funcţie de cunoştinţele şi capacitatea tehnicienilor responsabili cuimplementarea metodelor sugerate;

- Organizarea unor cursuri de formare privind implementarea metodelor sugerate;- Aplicarea metodelor împreuna cu reprezentanţii actorilor interesaţi (stakeholderi) din cadrul comunităţilor;- Diseminarea hărţilor către reprezentanţilor politici, actori interesaţi sau populaţia riverană, şi organizarea unor grupuri de lucru

pentru personalul operativ care o sa folosească hărţile;- Dotarea hărţilor cu o broşură care să prezinte bazinul râului, să explice cursul acestuia şi procesele de inundare, şi să descria

zonele aluvionare;- Verificarea accesibilităţii hărţilor privind inundaţiile, pentru fiecare locuitor şi om de afaceri din zona aluvionară.

Un exemplu de buna practică privind procesul de elaborare a hărţilor privind inundaţiile vine din experienţa norvegiană. În urmă inundaţiilor care s-au verificat în anul 1995, Directoratul Norvegian pentru Apa şi Energia (NVE) a promovat un proces de maparepreliminară a inundaţiilor pe tot teritoriul Norvegiei. Autorităţile publice judeţene şi locale au fost rugate să descrie şi să arate pe schiţelehărţilor localităţile care, istoric, au fost expuse riscului inundaţilor. Pe bază informaţiilor primite, potenţialele pierderi economice cauzate deinundaţiile au fost evaluate în mai multe localităţi., prin calcularea numărului de clădiri expuse riscului. Aşadar, a fost identificat un număr de

13

134 localităţi, fiind cele mai expuse riscului de inundaţii şi având cea mai relevantă pierdere economică potenţială. Pentru aceste localităţiau fost elaborate modele hidraulice detaliate şi hărţi GIS, care au fost trimise către autorităţile locale spre consultare şi, după aceea, au fostaprobate de către NVE. Proiectul, numit „Flood Zone Mapping Project” şi având un bugetul anual de 630 - 690 mii de Euro (5-5,5 milioanede NOK), a început în anul 1997 şi a fost finalizat la sfârşitul anului 2007.În cadrul proiectului a fost utilizată metoda HEC-RAS (Hydrologic Engineering Centers River Analysis System) pentru analiza nivelului apei şianaliza GIS pentru vizualizarea inundaţilor. Circa o treime din costurile au fost produse de rezultatele privind modelele hidraulice şiraportarea acestora iar o treime a costurilor a fost cheltuită pentru hărţile GIS, achiziţionarea datelor şi realizarea hărţilor privind inundaţiile.Hărţile sunt publicate on line. Pentru mai multe detalii privind modelele de hărţi ale inundaţilor a se vedea:http://ec.europa.eu/environment/water/flood_risk/flood_atlas/pdf/handbook_goodpractice.pdf

În cazul râurilor care se extind pe teritoriul mai multor ţări, Comisia Europeană încurajează realizarea unor „hărţi transfrontaliere privindinundaţiile”, întrucât acestea: contribuie la reducerea costurilor de realizare; facilitează cooperarea în cazul situaţiilor de urgenţă;promovează abordarea integrată asupra gestionarea inundaţilor; favorizează schimbul de experienţă, creşterea încrederii şi solidarităţiitransfrontaliere. La nivelul bazinului Dunării există Comisia Internaţională pentru Protejarea Fluviului Dunărea (CPDR), care activează pentru asigurareasustenabilităţii şi utilizarea echitabilă a apelor şi resurselor de apă a bazinului Fluviului Dunăre (http://www.icpdr.org). Alte grupuri de lucru, comisii, proiecte punctuale au elaborat hărţi transfrontaliere pentru gestionarea inundaţilor, inclusiv: Proiectul ELLA(pentru gestionarea inundaţilor pe bazinul Râului Elba), Proiectul Safecoast (pentru reducerea riscului inundaţilor în zonele de coastă);Proiectul FRaMe (pentru adoptarea unor metode inovative de gestionarea riscului de inundaţii în zonele estuarelor); Reţea FLAPP (pentruprevenirea inundaţilor în zonele de frontieră interregională); Comisia ICPR (pentru protejarea Fluviului Rine), etc.

14

4. PROCESE DECIZIONALE PARTICIPATIVE – EXPERIENŢA DIN MEDIUL URBAN


În ultimii zece ani, interesul autorităţilor publice pentru participarea populaţiei la elaborarea şi implementarea politicilor la toate nivele acrescut în mod constant. Participarea activă a cetăţenilor poate să ajute autorităţilor publice să fie mai efective şi sensibile în îndeplinirearesponsabilităţilor centrale, în special, în cadrul gestionării urbane. Numeroase organizaţii internaţionale, cum ar fi Naţiunile Unite, BancaMondială, Consiliul Europei şi, bineînţeles, Comisia Europeană, au adoptat o serie de rezoluţii şi au realizat nenumărate ghiduri pentruîncurajarea participării cetăţenilor la viaţa publică. Avantajele abordării participative sunt extinse: administraţia publică poate să înveţe de lacetăţeni, şi invers, într-un mediu de „învăţare mutuală”. Mai mult, procesele participative, dacă aplicate în mod adecvat, pot sprijini definireadeciziilor publice şi, mai departe, aplicarea acestora, ajungând la o viziune împărtăşită asupra problemelor care, potenţial, ar putea săgenereze conflicte sau neînţelegeri între cetăţenii şi instituţiile publice. Aplicarea abordărilor participative implică testarea şi dezvoltarea unormetode pentru atingerea şi încurajarea cetăţenilor să-şi exprimă propriile opinii şi să se implice în viaţa publică, ceea ce trebuie să sebazeze pe câteva principii cheie, cum ar fi:

- Facilitarea înţelegerii pentru cei care nu sunt specialişti;- Structurarea procesului după reguli agreate;- Acordarea unui spaţiu maxim sferei informale;- A se implica pentru transparenţă.

Consultarea cetăţenilor poate să aibă loc prin facilitarea unei interacţiunii directe, fizice, între cetăţeni şi autorităţile publice, gestionatăaplicând tehnici corespunzătoare, care pot fi diferite, în funcţie de problemele pe care acestea îşi propun să le înfrunte:

15

- tehnici pentru ascultare, mai exact: metode care ne ajută să înţelegem cum sunt percepute problemele de către cetăţenii obişnuiţişi de către stakeholderi. Pot fi folosite mai ales în faza preliminară când este vorba despre demararea unui proces incluziv, pentruidentificarea posibililor interlocutori şi pentru înţelegerea temelor care trebuie abordate;

- tehnici pentru interacţiune constructivă, adică metode care îi ajută pe participanţi să comunice între ei şi să ajungă la concluziiinteresante. Pot fi utilizate în organizarea şi gestionarea procesului decizional incluziv;

- tehnici pentru rezolvarea conflictelor, mai exact metode care ajută la a înfrunta probleme controversate.

De asemăna, tehnologiile şi instrumentele IT pot fi folosite pentru promovarea e-participării şi e-consultării. În mod specific, ComisiaEuropeană sprijină dezvoltarea “e-democracy” şi temele aferente printr-un domeniu de acţiune denumit eParticipare, care a fost lansat în2005 şi include e-eliberare, e-petiţii, e-consultări, e-legislaţie, etc. În cursul anului 2006, Consiliul Miniştrilor a recunoscut “interesul crescutîn e-Participarea şi impactul ITC asupra activităţilor din sfera politică” şi a felicitat „includerea acesteia în Planul de Acţiune pentrue-Guvernare 2010" Mai mult, Comisia şi Statele Membre au fost invitate să „experimenteze scheme inovative de e-Participare menite săsporească participarea în procesele democratice, concentrându-se pe instrumente şi adresându-se la cererile cetăţenilor”.

Administraţiile oraşelor reprezintă, în mod firesc, printre nivelele de guvernare publică cele mai apropriate cetăţenilor şi, de consecinţă, aufost teatru multor iniţiative inovative pentru implicarea populaţiei în luarea deciziilor publice. În mod specific, la nivel european, Programul deIniţiativă Comunitară Urban I şi II a constituit o iniţiativă pioner şi o experienţă exemplară în aplicarea proceselor participative în regenerareaintegrată a zonelor urbane degradate.

Exemple de Bune practici

În ultimii ani, în Italia a fost dezvoltată o nouă cultura de planificare a politicilor publice care pune un accent deosebit asupra elementelorparticipative. Aceasta nouă abordare a implicat diverse unităţi administrative, cluburi, asociaţi şi organizaţi în procesele de luare a deciziilor,modificând rolul actorilor publici, ca rezultat al acestei noi abordării. Funcţia acestora este acela de a încuraja implicarea celorlalţi actori,din mai multe domenii ale societăţii, în procesele participative, şi de a coordona şi superviza procesele în sine. Anumite capacităţi sedovedesc a fi necesare pentru implementarea acestei funcţii, în scopul de a permite o gestionare corectă a complexităţii acestor procesede luare a deciziilor publice, implicând un număr relevant de actori. Varietatea experienţei din Italia este prezentată într-o carte cu titlul“Manual al proceselor de luare a deciziilor participative”, publicat de către Departamentul pentru Funcţiunea Publică (http://www.cantieripa.it/allegati/A_più_voci.pdf). Manualul furnizează informaţii privind conceptelor şi metodelor de participare a cetăţenilor.Printre altele, publicaţia subliniază: la ce stadiu al procesului de luare a deciziilor ar trebui adoptate, în primul rând, abordări participative; cetehnici de mediere şi facilitare pot fi aplicate pentru promovarea unei interacţiunii constructive şi garantarea soluţia conflictelor; ce capacităţiprofesionale sunt necesare, in general.

În cele ce urmează sunt prezentate câteva exemple de bune practici din experienţa italiană.

1. Planificarea împreuna viitorului unui context urban PROCESUL AGENDA 21 LOCALĂ DIN FERRARA Procesul Agenda 21 locală a debutat în judeţul Ferrara (Italia) în 1999, la iniţiativa Comunei şi Provinciei Ferrara. Cu obiectivul definirii unuiPlan de acţiune pe termen lung pentru teritoriul Ferrarei, s-a desfăşurat o analiză preliminară a problemelor considerate sensibile pentrudezvoltarea durabilă a Ferrarei. În acest scop, a fost organizat un Seminar European de Simulare Participativă, care să permită elaborareaunei prime viziuni comune asupra „Ferrarei sustenabile în anul 2010”, pentru a propune, în legătură cu acest scenariu, acţiuni pentrurealizarea sa. Atelierul a implicat participarea a 32 de persoane reprezentând cele 4 grupuri de interese relevante. Principalele întrebăriadresate participanţilor au fost:1. CINE (care actori) este responsabil pentru rezolvarea fiecărei probleme existente şi viitoare?2. CUM (+/- tehnologie/organizare socială) să gestionăm problemele?La sfârşitul întâlnirii a fost elaborată o viziune comună asupra Ferrarei şi au fost votate cele cinci idei considerate cele mai bune dintre toatecele exprimate de grupuri.Succesiv, a fost organizat un Forum, al cărui obiectiv a fost acela de a ajunge la definirea Planului de Acţiune pentru Ferrara 2010. Forumula fost activat în data de 19 februarie 2000 şi a implicat toate organizaţiile şi toţi subiecţii purtători de interese colective şi reprezentativi pentru

16

realitatea socială, de mediu şi economică; s-au înscris 192 de purtători de interese, cu o medie de 55 de participanţi la întâlnirile lunare dinanul 2000.Forumul (martie 2000 – ianuarie 2001) şi-a desfăşurat toate activităţile operaţionale în patru grupuri de lucru tematice, incluzând: producţieşi muncă; gestionarea resurselor; calitatea socială; planificarea teritoriului.Procesul de elaborare a Planului a fost împărţit în două faze. Prima fază (martie 2000 – iulie 2000) a angajat participanţii în 5 întâlniri lunare(de câte 3 ore fiecare), iar obiectivul acestei faze a fost acela de a construi o viziune comună pentru sustenabilitatea Ferrarei şi de a fixaparametrii de control pentru aceasta.A doua fază (septembrie 2000 – ianuarie 2001) a angajat participanţii la 6 întâlniri lunare, obiectivul fiind acela de a construi acţiunile dedezvoltare pentru a realiza scenariile dorite. Fiecare grup a transpus propriile obiective strategice în obiective specifice şi, deci, în acţiuni deîntreprins, pentru a le îndeplini. Rezultatele specifice ale grupurilor tematice au fost, în ambele faze, integrate între ele graţie contribuţiei a 4reprezentanţi pentru fiecare grup, care, constituiţi într-un subgrup (grup de integrare), au lucrat cu facilitatorii la re-elaborarea şi redactareaversiunilor definitive. S-a încercat schimbarea, din când în când, a alcătuirii subgrupurilor, pentru a favoriza cunoaşterea reciprocă.Forumul s-a bazat pe câteva reguli de fond:

- abordarea constructivă a conţinutului şi a modalităţilor de lucru;- diversitatea punctelor de vedere, ca modalitate de îmbogăţire, nu ca sursă de conflict;- orientarea către rezultat;- răbdarea şi respectul faţă de diversitate/confruntare asupra conţinuturilor;- comunicarea şi transparenţa între promotori şi participanţi;- respectarea orarelor şi a fazelor prevăzute;- continuitatea întâlnirilor, echilibrul între scepticism şi optimism;- forumul este un moment de colaborare, nu un moment conflictual şi al lipsei de încredere;- evitarea paradigmei „vreau totul repede” şi participarea la schimbare.

Rezultatul final al procesului a fost un Plan alcătuit din 128 acţiuni, fiecare participant exprimându-şi ulterior 20 de priorităţi pentrufavorizarea procesului de implementare şi evitând riscul unei dispersii informaţionale excesive. La sfârşit, acţiunile cele mai indicate au fostîn număr de 24 şi priveau în principal mobilitatea urbană, spaţiile verzi din zonele urbane, educarea pentru mediu şi industria legată deprodusele locale şi tipice. (http://www.comune.fe.it/ambiente/?3).

2. Zona de planificare comună pentru prevenirea conflictelor . PROVINCIA TORINO - PROIECT: „NU REFUZA SĂ ALEGI!” În anul 2000, provincia Torino a constituit o comisie formată din 45 de membri,în vederea alegerii unui amplasament pentru un incinerator şi un depozit de deşeuri. Alternativele (adică amplasamentele) erau predefinite.Fiecare comunitate candidată era reprezentată în comisie şi, evident, fiecare era interesată ca alegerea finală să vizeze teritoriul unei altecomunităţi. În această situaţie, ar fi fost imposibil să se găsească o soluţie de acord, deoarece fiecare comunitate care ar fi fost aleasă ar fiutilizat dreptul de veto. Aşadar, Provincia Torino a recurs la o analiză multicriterială care s-a dovedit foarte utilă, pentru că a permis obţinereaunui rezultat final (adică a unei clasificări a amplasamentelor) agreat. Activitatea comisiei a durat un an şi jumătate. Mai mult de jumătate dintimp a fost folosit pentru a încheia prima etapă: definirea criteriilor. Au avut loc discuţii lungi, dar la final s-a reuşit identificarea a 13 criteriipentru incinerator şi a 14 criterii pentru depozitul de deşeuri. Celelalte etape s-au desfăşurat mai uşor. La prezentarea finală a rezultatelorobţinute prin analiza multicriterială, nici un participant nu a putut formula obiecţii.

Metoda aplicată este descrisă în detaliu în: http://www.dsp.unito.it/download/wpn1.pdf De asemenea: http://www.provincia.torino.it/ambiente-provto/nrds/index.htm

În ultimii ani au fost întreprinse câteva experimente pentru folosirea Internet-ului în vederea promovării unei participării cât mai active acetăţenilor la procesele de decizia politică şi de planificare. Activităţile de e-democraţie au fost iniţiate atât în Statele Unite cât şi în UniuneaEuropeană, iar iniţiativele au fost culese în studii dedicate promovării e-participării. Un exemplu este Studiul „Facilitarea Cetăţeniei Active”elaborat de către Consiliului al Marii Britanii care descrie iniţiativele de e-democraţie implementate în Regatul Unit şi Germania (http://www.britishcouncil.de/pdf/e_participation.pdf).

O bună practică din experienţa Angliei este un site web dedicat cetăţenilor care sunt implicaţi în viaţa economico-socială din RegiuneaBristol (www.askbristol.com). Site-ul web a fost creat şi este gestionat de către Consiliul Oraşului Bristol şi este sprijinit de către un proiectpublic implementat la nivel naţional pentru promovarea iniţiativelor de e-democraţie. ‘Askbristol.com’ este un site web care permite

17

dezbaterea tuturor probleme legate de desfăşurarea vieţi socio-economice din cadrul regiunii Bristol, prin participarea activă a cetăţenilorcare sunt invitaţi sa-şi prezinte opiniile şi punctele de vedere. Succesiv, rezultatele discuţiilor sunt trimise către reprezentanţilor instituţiilorguvernamentale şi organismelor media. Aşadar, actorii implicaţi în luarea deciziilor de politică publică sunt integraţi în discuţiile, lângăcetăţeni.

Obiectivul este crearea unei abordări orientate către cetăţeni pentru elaborarea planurilor de dezvoltare a regiunii Bristol.

Consultările curente se referă la probleme legate de următoarele domenii: planurile de dezvoltare pentru oraşul Bristol; sistemul sanitar înBristol; managementul reciclării deşeurilor; transport şi trafic; timp liber şi cultură; bugetul municipal. Rezultatele consultărilor au fost trimisecătre managerilor, oficialilor ai organizaţiilor guvernamentale, membrilor consiliului, precum şi reprezentanţilor media. Proiectul nu aretermeni de finalizare şi va fi implementat în continuare cu noi iniţiative participative.

Think Paper 6: the Participative Citizen, Nicola Hall Version 2.0 http://www.ccegov.euTowards a new listening culture? The involvement of inhabitants in urban management. Urbactprogramme. http://urbact.eu/fileadmin/corporate/pdf/FinalReports/GTTT_Participation.pdfCommunication from the Commission to the Council, the European Parliament, the European Economicand Social Committee and the Committee of the Regions “ i2010 eGovernment Action Plan: AcceleratingeGovernment”http://ec.europa.eu/transparency/archival_policy/docs/moreq/action_plan_i2010_en.pdf Facilitating Active Citizenship. E-participation in United Kingdom and Germany.http://www.britishcouncil.de/pdf/e_participation.pdfPe mai multe voci. Administraţ iile Publice, întreprinderile, asociaţ ii şi cetăţeni în procesele decizionaleinclusive. Versiunea în limba româna: http://www.adrbi.ro/pdf/Pe%20mai%20multe%20voci.pdf The “Acquis URBAN” - Using Cities’ Best Practices for European Cohesion Policyhttp://ec.europa.eu/regional_policy/newsroom/document/pdf/saarbrucken_urban_en.pdf

18

PROIECT “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de … 2008/Anexa V[1].5_Actiuni... ·...

Documents

Transcript of PROIECT “Elaborarea strategiei Consiliului Judeţean Dolj de … 2008/Anexa V[1].5_Actiuni... ·...