EkgPrin mecanisme nervoase şi umorale se produc modificări ale volumului şi ritmului cardiac....

7/24/2019 EkgPrin mecanisme nervoase i umorale se produc modificri ale volumului i ritmului cardiac. Valori n mica circulaie (sistemul hemodinamic de joas presiune): sistolic 25-

1/126

EXCITABILITATEA


2/126

GENERALITATIPotenialul de aciune este o depolarizaretranzitorie ce se propag non-decremenial.

Contracia ritmic a miocardului esterezultatul generrii ritmice de poteniale deaciune n celulele specializate din nodululsinoatrial. Acestea sunt conduse prin restul

sistemului e!citoconductor "i prin miocardulcontractil# trec$nd de la o celul la altadatorit prezenei %onciunilor comunicante.


3/126

GENERALITATIE!istena canalelor ionice &olta%-dependente nsarcolema cardiomiocitelor permite producereade poteniale de aciune# cu caracteristici &ariate

n di'eritele tipuri de celule miocardice.(istemul e!cito-conductor cardiac cuprindenodulul sino-atrial# nodul atrio&entricular#'asciculul )is cu ramurile sale "i reeaua Pur*in%e.

Toate celulele din cadrul sistemului e!cito-conductor sunt capa+ile de desrcare spontan#dar nodulul sinoatrial deine controlul deoarece

are cea mai mare rat de descrcare.


4/126

Automatismul - capacitatea inimii de a seautoe!cita.

Contracia ritmic a miocardului este determinatde acti&itatea electric a nodulului sinoatrial, estelocalizat n peretele atrial# in'erior "i e!tern 'a dedesciderea &enei ca&e superioare.

Celulele sistemului e!citoconductor nu pot menineun potenial mem+ranar de repaus constant,celulele P pacemaker/ sinoatriale se depolarizeazspontan cel mai rapid "i deci genereaz potenialede aciune cu cea mai mare 'rec&en.


5/126

Potenialul de aciune alcelulelor P

0em+rana lor prezint o depolarizarediastolic lent# de la potenialul ma!imdiastolic cca. -12 m3/ la pragul de descidere

a canalelor lente de Na "i Ca cca. -22 m3/#c$nd se declan"eaz potenialul de aciune.0ecanismul principal al depolarizrii lentediastolice este inacti&area lent a unor canale

de potasiu n timp ce permea+ilitatea +azalpentru sodiu este mare "i c&asiconstant.Nu sunt implicate canale de sodiu rapide ndepolarizarea din cadrul potenialului de

aciune declan"at de celulele P nu sunte! rimate de ctre aceste celule .


6/126


7/126

Potentialul de actiune alcelulelor P

Caracterele potenialului de aciune n celulele P4- 566 ms durat#- depolarizare mai lent dec$t n 7+rele&entriculare contractile#- nu dep"este &aloarea zero overshoot/#- nu prezinta repolarizare rapid parial spike/#- nu are platou distinct.8rice alt sediu pentru generarea impulsului senume"te pacema*er ectopic# iar depolarizareaconsecuti& a ntregului sinciiu miocardic senume"te e!trasistol electric/.


8/126

Potenialul de aciune alcardiomiocitelor &entriculare

Pentru miocard stimulul 7ziologic estepotenialul de aciune generat ritmic de

celulele P sinoatriale# iar rspunsul estecontracia.

Caracterele potenialul de aciune in 7+relormiocardului &entricular4- amplitudine 96-:62 m3#- potenial de repaus apro!imati& -;6 m3#- prag de declan"are ntre -


9/126


10/126

cardiomiocitelor

&entriculare?azele potenialului de aciune4 Faza 0: desciderea canalelor de Na &olta%-

dependent rapide determin depolarizare rapid

su+ 'orma unui potenial-&$r' spike potential/ cedep"e"te &aloarea de zero overshoot/.Faza 1: repolarizarea rapid prin descidereatranzitorie a canalelor de @.Faza 2: platou/4 acti&area canalelor &olta%-

dependente lente de Na "i Ca.Faza 3:desciderea altor canale de @ @: "i :/determin o repolarizare moderat rapid "icomplet.Faza 4:se reinstaleaz potenialul mem+ranar de

repaus# prin acti&itatea intens a pompei de Na B@.


11/126


12/126


13/126

Perioadele re'ractare alemiocardului

epolarizarea se nsoe"te de incapacitatea de a rspunde la stimuli#deoarece toate canalele de Na rapide sunt descise. Aspectul continu"i n 'azele : "i 5# c$nd canalele rapide de Na sunt inacti&ate# iar celede tip L sunt descise. Ast'el# de la declan"area PA "i p$n la nceputul'azei > se ntinde perioada refractar absolut# caracterizat prin

ine!cita+ilitate.P$n spre s'$r"itul potenialului de aciune# inexcitabilitatea esterelativ# deoarece stimuli puternici pot s induc poteniale de aciunede tip lent# mai ample pe msur ce stimulul acioneaz mai t$rziu n'aza >.(pre s'$r"itul 'azei > repolarizarea este aproape complet, mem+ranaiese din starea re'ractar relati& si se pot declan"a poteniale deaspect similar cu cel o+i"nuit# aprut prin propagarea potenialului de lani&elul nodului sino-atrial.Perioada refractar absolut + relativ = perioada refractartotal.Importante apariia e!trasistolelor numai na'ara perioadei re'ractarea+solute/.

E!istena unei perioade re'ractare lungi# de ordinul zecimii de secund#duce la imposi+ilitatea tetanizrii miocardului.


14/126

Propagarea potenialului deaciune n miocard

Potenialul de aciune se propag n sinciiulmiocardic datorit %onciunilor comunicante#ele permit trecerea ionilor de la o celul la

alta.3iteza de propagare a impulsului &ariaz multn ansam+lul miocardului, ea este n medie4- 6#;-: mBs la ni&elul atriilor :6-56 ms

nt$rziere interatrial/#

- 6#6:-: mBs n nodul atrio-&entricular 6#6: n7+rele %oncionale# 6#: n cele nodale, :66 msnt$rziere atrio-&entricular/#- :#2-D mBs n 7+rele Pur*in%e ma!im 2 mBs, >6ms nt$rziere/#- 6#2 n miocardul &entricular contractil.


15/126

ELECTROCARDIOGRAFIE


16/126

Generalitati ECG este o 'orma de studiu a acti&itatii

inimii.

:;;< aller F emonstratiile pe om a'ortelor electrometrice care insotesc +ataileinimiiH

:95D FEinto&en F Premiul No+el :956 F ilson F descrie deri&atiile unipolare :9D5 F Gold+erger F descrie deri&atiile

unipolare de tip augmentat


17/126

GENERALITATI. DEFINITIA

ELECTROCARDIOGRAFIEIElectrocardiograma ECG/ reprezinta

inregistrarea gra7ca pe proiectiile

a!elor de deri&atie a proiectiei&ectorilor acti&itatii electrice a inimii.

Potentialele electrice sunt produse in

inima ca suma a potentialelor generatede cardiomiocite in timpul depolarizariisi repolarizarii.


18/126

La ni&el celular4epolarizarea modi7carea

potentialului transmem+ranar#determinata de deplasarea sarcinilorelectrice electroni sau ioni/.

Repolarizarea re'acereapotentialului transmem+ranar derepaus# indusa de deplasarea

sarcinilor electrice in sens opus# care


19/126

Propagareadepolarizarii

sirepolarizariiimplicaparticiparea%onctiunilorcomunicante.


20/126


21/126


22/126

Teoria dipolului

In sistemele +iologice Ju!ul de curent areloc prin conductori care sunt constituiti din

solutii electrolitice cu conducti+ilitatedi'erita in 'unctie de tesut.

aca intr-un mediu conductor se plaseaza

un dipol# in %ur se genereaza un campelectric caracterizat prin prezenta unorlinii de 'orta.

Kone acti&ate

zone neacti&ate

dipoli.


23/126

Teoria dipolului


24/126

Teoria dipolului

(ensul de depolarizare

ipol de depolarizare - Curent (ensul de repolarizare ipol de repolarizare - Curent


25/126

Senul depolari!arii


26/126

Dipolul cardiac epolarizarea si repolarizarea

se propaga su+ 'orma unorundeprin musciul cardiac.

Generatorul cardiac poate 7pri&it ca un dipol - douasarcini electrice egale si desemn contrar si -/#

separate de o distanta mica. aca dipolul este plasat ntr-un &olum omogen segenereaza doua cmpurielectrice s'erice unul poziti&

si altul negati&/.


27/126

ipolul cardiac Liniile de propagare ale

c$mpului electric suntdistri+uite simetric n raport cuo linie perpendiculara# care

tra&erseaza dipolul prin centru. eoarece corpul este un +un

conducator de electricitate#c$mpurile electrice se propagap$na la supra'ata pielii.

Planul perpendicular pe dipolarepotential 6 punctul de nul/.


28/126

3ectorul rezultant In orice moment# suma

acestor curenti electricivectorulrezultant

- are o anumita directie#sens si marime poateproduce o deJe!iunepe traseul ECG.

- at$t directia c$t simarimea &ectoruluicardiac se modi7ca ntimpul unui ciclu

cardiac.

3ectorul rezultant &ectorul mediu prin inimapartial depolarizata


29/126

Teoria "ectoriala

Are la +aza principiul de reprezentaregra7ca a dipolilor su+ 'orma unor &ectori.

3ectorul este caracterizat prin4 punct deorigine# sens# directie# marime. 3ectorii pot 7 instantanei dipol

instantaneu/ si rezultanti. 0arimea proiectiei depinde de ungiul pecare-l 'ace &ectorul cu a!a de re'erinta.


30/126

Teoria "ectoriala


31/126

Teoria "ectoriala


32/126

Teoria "ectoriala


33/126

Tipuri de inregistrari E@G

Electrodul un conductor utilizat pentru asta+ili contactul electric cu partea nemetalica

a circuitului.Potentialul electric al dipolului se masoara cuelectrozi plasati n di'erite zone ale corpului# nmod uzual pe piele.

Traseul ECG este inJuentat de4 polaritatea dipolului# distanta de la electrod la dipol# intensitatea c$mpului electric.


34/126

Inregistrarea ECG

Tipurile de nregistrare dupa plasareaelectrozilor4

bipolara4 am+ii electrozi plasati n c$mpulelectric al inimii,

unipolara4 un electrod este plasat n c$mpulelectric# iar celalalt n planul de potential 6.


35/126

Inregistrarea ECG Deri"atia ECG# raportul spatial ntre doua

puncte n care se plaseaza electrozii# nc$mpul electric al inimii.

Componentele deri"atiei4 5 puncte de plasare a electrozilor plasate pe

corpul uman, inregistreaza di'erenta de

potential/ a!ul deri&atiei linia imaginara care uneste

cei doi electrozi/ sensul deri&atiei


36/126

Inregistrarea ECG

E!ista mai multe tipuri de deri&atii4

Care e!ploreaza inima in plan 'rontal4 deri&atii standard +ipolare/ deri&atii unipolare ale mem+relor

Care e!ploreaza inima in plan orizontal4 deri&atii precordiale


37/126

Inregistrarea ECG eri&atiile +ipolare ale mem+relor

standard/ I# II si III/ au 'ost introduse npractica de catre Einto&en. Ele 'ormeaza

un triungi ecilateral# cu inima localizatan centru.

eri&atiile unipolare ale mem+relor a3R#a3L# a3?/ au 'ost introduse de ilson.

eri&atiile precordiale 3:-31/ suntderi&atii unipolare# la care electrodule!plorator poziti&/ este plasat pe torace#n apropierea cordului.


38/126

Planul e!plorat prinplasarea electrozilor

Prin pozitiile electrozilor 7ecare deri&atieECG &edeH semnalul ECG din ungiuri

di'erite4 eri&atiile mem+relor culeg acti&itateaelectrica nplanulfrontal

eri&atiile precordiale culeg acti&itatea

electrica nplanultransversalorizontal Circuitul este ncis prin dispoziti&e

specializate - electrocardiogra'e# carenregistreaza semnalele# de o+icei pe $rtie.


39/126

irectia si marimea&ectorului rezultant

Mn curent electric orientatspre electrodul poziti& nculegerea +ipolara induceo deJe!iune poziti&a petraseul ECG.

aca numarul de celulemiocardice depolarizate naceasta directie creste intensitatea curentului &acreste.

Cu c$t intensitateacurentului este mai maresi deJe!iunea ECG &a 7mai mare.


40/126

irectia si marimea&ectorului rezultant

Mn curent electric care sendeparteaza de electrodul poziti&n culegerea +ipolara induce odeJe!iune negati&a pe traseul

ECG. aca numarul de celule

miocardice depolarizate dipoli/ naceasta directie creste# atunciintensitate curentului &a creste.

Cu cat intensitatea curentuluieste mai mare# cu at$tdeJe!iunea &a 7 mai negati&a.


41/126

deri&atie F &ectorrezultant

aca unda dedepolarizare are acelasisens cu a!ul deri&atiei

ECG si4a/este paralela cu acesta deJe!iune poziti&ama!ima pe traseul ECG,

+/are o directie o+lica nraport cu acestadeJe!iune poziti&a mairedusa pe traseul ECG.


42/126

deri&atie F &ectorrezultant

aca unda de depolarizare este desens opus cu a!ul deri&atiei si4

este paralela cu acesta deJe!iune negati&a ma!ima pe

traseul ECG,

are o directie o+lica n raport cuacesta deJe!iune negati&amai redusa

aca unda de depolarizare esteperpendiculara pe a!ul deri&atieinu se nregistreaza nici odeJe!iune suma undelor 6/.


43/126

Relatia dintre &ectorulcardiac si deri&atia ECG


44/126

eri&atiile mem+relor

Deri"atiile $ipolare ale mem$relor %tandard&nregistreaza acti&itatea electrica a inimii n plan

'rontal.

Termenul +ipolarH nseamna ca ECG este nregistratntre doi electrozi e!ploratori si -/ plasati pemem+re4 +ratul drept R/ +ratul st$ng L/ si piciorulst$ng?/.

Cele trei deri&atii +ipolare nregistreaza di'erentelede potential ntre4 DI -+ratul drept R -/ si +ratul st$ng L /, DII' +ratul drept R -/ si piciorul st$ng ? /, DIII' +ratul st$ng L -/ si piciorul st$ng ?/.


45/126

eri&atiile standard


46/126

eri&atiile +ipolare alemem+relor


47/126

eri&atiile mem+relor

Deri"atiile unipolare ale mem$relor nregistreaza acti&itatea electrica a inimii n plan

'rontal. (unt unipolareH deoarece 'olosesc un singur electrode!plorator poziti&/# plasat pe un mem+ru# conectat cu

centrul inimii# considerat ca punct de re'erintapotential nul/.

Punctul de re'erina rezulta prin conectarea celorlalti

doi electrozi ntre ei. eri&atia unipolara nregistreaza potenialulmem+rului respecti& si este ampli7cata a/4

-a(R-electrodul e!plorator este plasat pe +ratul drept,-a(L-electrodul e!plorator este plasat pe +ratul st$ng,

-a(F-electrodul e!plorator este plasat pe piciorul st$ng.


48/126

eri&atiile unipolare alemem+relor


49/126



50/126



51/126

eri&atiile mem+relor Ftriungiul EintoOen

i iil + l


52/126

eri&atiile mem+relor Ftriungiul EintoOen


53/126

eri&atiile precordiale Punctul de re'erina rezulta prin conectarea celorlalti doi

electrozi ntre ei. nregistreaza acti&itatea electrica a inimii n plan

trans&ersal. (unt deri&atii unipolareH# cu electrodulpoziti& situat pe torace 3:-31/ si electrodul de re'erinta'ormat din cele trei deri&atii ale mem+relor unite.

Electrodul e!plorator este pozitionat dupa cum urmeaz4'()-spatiul I3 intercostal drept parasternal,-(*'spatiul I3 intercostal st$ng parasternal,

-(+-la %umtatea distantei dintre 35 si 3D,-(,-spatiul 3 intercostal st$ng# pe linia mediocla&iculara

ape!/,-(--spatiul 3 intercostal st$ng# pe linia a!ilara anterioara,'(-spatiul 3 intercostal pe linia a!ilara mi%locie.


54/126

eri&atiile precordiale


55/126

Componentele unei ECG

Reprezentarea ECG a fiecarui ciclu cardiac conine:

-unde: P, Q, R, S, T i U (deflexiuni pozitie !au ne"atie#$-!e"%ente: portiunile cuprin!e &ntre doua unde !ucce!ie$-interale: includ !e"%ente !i unde$ Tra!eul ECG e!te &nre"i!trat &nconditii !tandard, cu:- a%plitudinea: '%%)$' %*

- durata'%%)$)+ !$


56/126

Mnda P


57/126

Mnda P


58/126

Comple!ul R(


59/126

Comple!ul R(


60/126

Comple!ul R(

C l l R(


61/126

Comple!ul R( Fsemni7catia undelor

A t l l l i R(


62/126

Aspectul comple!ului R(in deri&atiile mem+relor

A t l l l i R(


63/126


A t l l l i R(


64/126


Aspectul comple ului R(


65/126

Aspectul comple!ului R(in deri&atiile precordiale


66/126

Mnda T


67/126

Mnda M

(egmentul P (T Punctul


68/126

(egmentul P# (T. PunctulQ


69/126

Inter&alele ECG


70/126

Inter&alele ECG

Interpretarea traseului


71/126

Interpretarea traseuluiECG

:. (ta+ilirea ritmului cardiac

5. (ta+ilirea ?C>. (ta+ilirea a!ului electric

D. Analiza mor'ologica si cronologicaa traseului ECG



72/126



73/126

A!a electrica a inimii

A!a electrica a inimii marimea#directia si sensul potentialelor electice

medii generate in cursul acti&itatiicardiace.

A!a electrica momentana instantanee/4dipolul-&ector care insumeaza numerosiidipoli prezenti intr-unanumit momental

depolarizarii sau repolarizarii


74/126


A!a electrica este determinata in 'unctie deamplitudinea si durata 'ortelor electricecardiace# cat si de orientarea spatiala a acestor'orte.

Pe traseele electrocardiogra7ce4- amplitudinea si durata 'ortelor electrice sunt

e!primate prin supra'ata di'eritelor deJe!iuni,- orientarea 'ortelor electrice sunt e!primate prin

sensul poziti& sau negati& al deJe!iunilor indi'eritele deri&atii.


75/126


In mod con&entional4- A!a electrica se noteaza R(, &ectorul

este orientat la stanga # in %os si putinposterior,

- Pozitia a!ei electrice este apreciata inplan 'rontal &ectorul in plan 'rontalalsupra'etei R(.

eterminarea a!ei


76/126

eterminarea a!eielectrice

(e 'ace prin calcul# luand ca element de re'erinta&aloarea alge+ricaa supra'etei deJe!iunilorelectrocardiogra7ce in deri&atiile mem+relor.

eJe!iunile comple!ului R( mai pot 7 calculatesi prin citirea numarului de patrate mici de peartia electrocardiogra7ca# incluse de 7ecaredeJe!iune.

Pentru determinarea a!ei electrice in plan 'rontalse poate 'olosi ca sistem de re'erintatriungiulecilateral EintoOen sistemul tria!ial/sisistemul e!a!ial.


77/126

determinare a a!ei


78/126

determinare a a!eielectrice

determinare a a!ei


79/126

determinare a a!eielectrice



80/126




81/126



82/126

Mtilitatea ECG

eterminarea ?C, E&aluarea 'unctiei de conducere cardiaca, eterminarea a!ei electrice a inimii, eterminarea4

Aritmiilor cardiace, tul+urarilor de conducere, leziunilor peretelui cardiac,

NM aduce in'ormaii aspra 'unctiei depompa a inimii.

E!emplu de inregistrare


83/126

E!emplu de inregistrareECG


84/126

3ectocardiograma

3ectocardiogra7a inregistrarea spatialasau tridimensionala a campului electric

generat de 'ortele electrice succesi&e. Consideram ca toti &ectorii momentani isiau originea intr-un punct unic si 7! alinimii si se alege un numar ar+itrar de

momente# depolarizarea &entricularapoate 7 reprezentata printr-o seriesec&entiala de &ectori momentani care-siau originea in acest punct.


85/126


86/126

3ectocardiograma

Linia care uneste &ar'ul acestor &ectori

delimiteaza o +ucla care se numeste+ucla &ectocardiogra7ca R( Freprezinta des'asurarea unui numarin7nit de dipoli F &ectori momentani

generati in cursul depolarizarii&entriculare.

(imilar4 +uclele &ectocardiogra7ce T si P.


87/126

3ectocardiograma


88/126

3ectocardiograma


89/126

3ectocardiograma


90/126

Inregistrarea


91/126

Inregistrarea&ectocardiogramei

Totalitatea acestor puncte

luminoase inscrie o succesiune de+ucle &ectocardiogra7ceP# R( si

T/# care# de regula# incep si se

s'arsesc la punctul de intersectie alcelor doua a!e punctul zero/.

utilizate in


92/126

utilizate in&ectocardiogra7e

Pentru o+tinerea +uclelorelectrocardiogra7ce sunt necesare trei

deri&atii +ipolare care se cupleazasuccesi& doua cate doua.Alegerea celor trei deri&atii nu este

standardizata# utilizandu-se di'eritedi'erite sisteme de re'erinta si deplasare a electrozilor pe supra'atacorpului.

utilizate in


93/126


(e utilizeaza sistemele de re'erintaortogonale.

Inregistreaza &ectocardiograma inplan 'rontal# orizontal sau sagital#utilizand trei conduceri +ipolare#

cuplate doua cate doua# 7ecareperece delimitand un anumit plan.

utilizate in


94/126


utilizate in


95/126


Punctele de aplicare a electrozilor aelectrozilor nu sunt alese dupa criterii

anatomice ci dupa criterii electrice. (e 'olosesc < electrozi# dintre care 2 A#

C# E# I# 0/ sunt aplicati in %urul toracelui#

la ni&elul spatiului 3 i.&.# iar ceilalti doi)# E/# in alte zone ale corpului.

utilizate in


96/126


A pe linia a!ilara mi%locie stanga I pe linia a!ilara mi%locie drapta

? pe linia medio-sternala C la un ungi de D2 intre E si A 0 pe linia medio-&erte+rala

) la cea'a# : cm la dreapta linieimediane ? pe gam+a stanga

utilizate in


97/126


utilizate in


98/126


Cele trei conduceri +ipolare conduceriortogonale ?ran*/ sunt realizate ast'el4

- Conducerea trans&ersala 4 A si E conectati in

paralel pol stang al deri&atiei/ si I pol F alderi&atiei/,- Conducerea &erticala S4 E si ? in paralel pol

in'erior al deri&atiei/ si ) pol superior F alderi&atiei/,

- Conducerea antero-posterioara K4 C# E# Iconectati in paralel pol F al deri&atiei/ si A si 0conectati tot in paralel pol posterior alderi&atiei/.

utilizate in


99/126


uclele &ectocardiogra7ce se o+tin princonectarea la sistemul de inregistrare a celortrei conduceri +ipolare luate doua cate doua4

ucla in plan 'rontal4 conducereatrans&ersala / conducerea &erticala S/,

ucla in plan sagital4 conducerea &erticala

S/ conducerea antero-posterioara K/,

ucla in plan orizontal4 conducereatrans&ersala / conducerea antero-

posterioara K/


100/126

ucla R(

Prezinta un aspect elipsoidal, Are trei portiuni4- Portiunea initiala depolarizare septala- Portiune mi%locie depolarizarea

&ar'ului inimii# a zonelor paraseptale# a

peretelui li+er a 3(- Portiune terminala depolarizareapostero-+azalaa miocardului &entricular


101/126


102/126

ucla R(

In plan 'rontal4- Este situata intre :2 si


103/126

ucla R(

In plan sagitalpri&it din partea dreapta acorpului/4

-

(e inscrie in sens orar,- 8rientare4 de sus in %os si din 'ata in spate,- (e delimiteaza > portiuni4- Initiala4in %os si anterior,- 0i%locie4in %os si posterior- ?inala4in sus si anterior


104/126

ucla R(

In plan orizontal4 (e inscrie in sens anterior

8rientare4 la stanga si usor posterior, Portiuni4- initiala4 anterior si la dreapta,

- mi%locie4 posterior si la stanga,- 7nala4 posterior si la dreapta.


105/126

ucla R(


106/126

ucla T

Prezinta un aspect elipsoidal,

Are un sens antiorar in cele >proiectii, Este situata in interiorul +uclei R(

si este paralela cu aceasta, Raportul lungimeBlatime a +uclei T

U 5#11 patologic.


107/126

ucla P

Este orientata de sus in %os# de ladreapta la stanga si din 'ata in spate,

In inspir se alungeste si se&erticalizeaza,

Prezinta un sens de inscriere antiorar intoate cele trei proiectii.

Constructia E@G pornind


108/126

pde la &ectocardiograma

Mndele E@G sunt e!presia proiectiei+uclelor &ectocardiogra7ce# intr-un

anumit plan# pe a!ul deri&atiei.

ECG poate 7 reconstruita prin

suprapunerea &ectocardiogrameicu un anumit sistem de re'erinta.



109/126


Intr-un sistem de re'erinta tri- sau e!a!ialsituat in plan 'rontal ( si M0/ sau in planorizontal deri&atii precordiale/# proiectia unui

numar de &ectori momentani pe oricare dinaceste deri&atii corespunde deJe!iunilorde peE@G.

Polaritatea si amplitudinea deJe!iunilor depindde sensulsi marimeaproiectiei &ectorilormomentani pe a!ul deri&atiei respecti&e.



110/126




111/126


&ectocardiogramei pornind


112/126

g pde la E@G

Inscrierea E@G in cele trei deri&atii standard, (e repereaza puncte sincrone pe R( din I# II#

III. in 7ecare punct se traseaza perpendiculara pe

a!ul deri&atiei, perpendiculare trasate seintersecteaza, punctele de intersectiereprezentand &ar'urile &ectorilor momentani

succesi&i. Prin unirea acestor puncte rezulta

&ectocardiograma in plan 'rontal.



113/126

g pde la E@G



114/126

de la E@G

Constructia +uclei &ectocardiogra7ce poate7 realizata si in plan orizontal# prin

reperarea unui numar de puncte sincrone inderi&atiile 3: si 31.

(imilar# se poate construi &ectocardiogramacu a%utorul conducerilor +ipolare ortogonale.



115/126

de la E@G

&ectocardiogramei in


116/126

raport cu E@G A&anta%ele &ectocardiogra7ei 'ata de E@G4- elimitarea )3( sau )3 si identi7carea

lor in prezenta tul+urarilor de conducere

intra&entriculare,

- Precizarea unor tipuri de in'arct miocardicsi identi7carea lor ciar in a+senta undei ,

- Precizarea diagnosticului de in'arctmiocardic in prezenta +locurilor de ram

stang


117/126

E!trasistolele atriale

Au originea in oricare zona a miocardului atrial'ocar ectopic/# dar ina'ara nodulului sino-atrial.

(e modi7ca sec&enta procesului de acti&areatriala# unda P ectopica notata cu PV/ esteprecoce si cu mor'ologie di'erita.

Inter&alul PV-Ral e!trasistolei atriale este mai

lung. Comple!ul R( este identiccu cel al +ataii

sinusale de +aza.


118/126



119/126

E!trasistolele &entriculare

Au originea in di&erse zone a miocardului&entricular 'ocare ectopice/.

0or'ologia R( anormala si durata W 6#:5sec.

Apar si modi7cari in sec&enta repolarizarii&entriculare.

(unt insotite de repausul poste!trasistolic.Tendinta la sistematizare4 +igeminism#

trigeminism# c&adrigeminism.


120/126



121/126

locuri atrio-&entriculare

(unt tul+urari de conducere A3, (e caracterizeaza prin alungirea anormala a

inter&alului PR sau prin a+senta conduceriila &entricule a unui sau mai multor stimuliatriali,

Mnda P poate 7 urmata de comple!ul R(sau acesta poate lipsiin 'unctie de tipul de+loc A3/.


122/126



123/126



124/126


Tul+urari de conducere


125/126

intra&entriculare

(unt consecinta+locarii complete saupartiale a e!citatieila

ni&elul unuia sau amai multor ramuri sau'ascicule alesistemului deconducerespecializatintra&entricular.

Tul+urari de conducere


126/126

intra&entriculare

EkgPrin mecanisme nervoase şi umorale se produc modificări ale volumului şi ritmului cardiac....

Documents

Transcript of EkgPrin mecanisme nervoase şi umorale se produc modificări ale volumului şi ritmului cardiac....